BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Executiv Air-France KLM, despre zborurile pe distanţe lungi anunţate de TAROM: „Nu este uşor să faci asta – este scump. Preţul pentru o aeronavă este de 250 de milioane de euro”

    „Lucrăm împreună cu mulţi parteneri din alianţa SkyTeam, aşa cum este şi TAROM, iar dacă au planuri să dezvolte rute de lung curier, suntem bucuroşi să avem un partener puternic aici. Totuşi <Este greu să trăieşti din aer>, aşadar nu este niciodată uşor să începi să operezi rute de lung curier – este nevoie de multe investiţii  în această direcţie – trebuie să te asiguri că acest model funcţionează”, răspunde Thijs Komen, general manager Air France KLM pentru Europa Centrală, Alpi şi zona Balcanilor, întrebat despre părerea sa asupra perspectivelor TAROM de dezvoltare a businessului de zboruri pe distanţe lungi.

    Recent, operatorul naţional de stat  şi-a anunţat intenţia a opera curse spre Asia şi Statele Unite de pe aeroportul Otopeni.

    Întrebat care este nivelul investiţiei în deschiderea operaţiunilor zborurilor de lung curier, executivul de la Air France KLM spune că, în situaţia în care TAROM decide să cumpere o aeronavă nouă, preţul pentru un Boeing 787 Dreamliner (una dintre opţiuni pentru acest tip de zboruri) „la raft” este de 250 de milioane de euro. Desigur, observă el, există şi varianta închirierii aeronavelor sau a operării acestora în regim charter „Dar nu este uşor să faci asta – este scump”.

    În ceea ce priveşte Air France – KLM, investiţiile în tehnologie se numără printre priorităţile companiei în următoarea perioadă: „Investim zilnic în tehnologie câte 3 milioane de euro, adică 1,2 miliarde de euro pe an”.

    În afară de evoluţia rapidă a tehnologiei, provocările industriei aviaţiei din prezent se leagă de sustenabilitate. „Nu ştiu cât de important este subiectul sustenabilităţii în România, dar în Olanda sunt multe discuţii pe această temă. Pe aeroportul Schiphol nu mai este permisă creşterea fiindcă opinia publică este împotriva creşterii acestei industrii din motive de sustenabilitate – vedem că în ţările nordice oamenii vor să călătorească mai puţin decât obişnuiau, ori aceasta este provocarea cheie cu care se confruntă industria noastră”.

    Alte provocări pentru operatorii europeni de zbor tradiţionali se leagă de modul în care se dezvoltă competitorii – atât cei low-cost, cât şi companiie din regiunea Golfului, care se dezvoltă rapid (precum Emirates Airlines, Qatar Airways): „Ne bucurăm de competiţie, dar ar trebui să fie făcută sub umbrela aceloraşi reguli şi legi sub care ne aflăm şi noi. Vedem că operatorii din Golf au parte de anumite circumstanţe care nouă nu ne sunt permise în Europa”.

    Pe  7 octombrie 2019, KLM a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţare, fiind cea mai veche companie aeriană din lume care operează sub numele său iniţial, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

    KLM a început cu zboruri scurte spre Londra, apoi şi-a extins serviciul prin zboruri intercontinentale în Asia şi America. Compania regală olandeză are zboruri directe spre nu mai puţin de 162 de destinaţii din întreaga lume cu o flotă de 214 aeronave. În 2018 compania a transportat peste 34 milioane de pasageri, iar operaţiunile sale sunt dirijate de peste 33.000 de angajaţi in toată lumea.

    KLM a fost fondată în 1919 de către Albert Plesman şi a operat primul zbor pe 17 mai 1920, de la Croydon, Londra la Amsterdam, la bordul aeronavei aflându-se doi jurnalişti britanici şi o scrisoare de la primarul Londrei către omologul său din Amsterdam. Primul zbor intercontinental KLM a decolat pe 1 octombrie 1924 din Amsterdam cu destinaţia Jakarta. Călătoria a durat 55 de zile şi a avut 21 de opriri. În următorii ani, serviciul intercontinental a fost extins. În 1930, au fost operate zboruri spre Curacao, iar în 1946 KLM a fost prima companie aeriană care a conectat Europa continentală şi America, prin zborurile transatlantice Amsterdam – New York.

    Primul zbor Bucureşti – Amsterdam a fost operat în urmă cu 54 de ani, pe 31 martie 1965. În prezent, KLM operează 2 zboruri cu plecare din Bucureşti spre Amsterdam la programul de iarnă şi 3 zboruri la programul de vară. Acestora se mai adaugă zborurile operate în parteneriat cu Tarom, membru a aceleiaşi alianţe aeriene. Aproximativ 75% – 80% dintre pasagerii români călătoresc spre destinaţii intercontinentale, dintre care cele mai cerute sunt America şi Asia.

    „România creşte rapid – am anunţat deja prin Air France că vom avea oa treia rută zilnică pe perioada iernii; românii călătoresc din ce în ce mai mult, nu doar spre Europa, ci şi spre restul lumii din huburile noastre”, descrie Thijs Komen perspectivele sale asupra pieţei locale.

     

     

  • Lucrează şase luni pe 500 de euro, fă-mă să depind de tine, astfel încât să-ţi pot oferi 1.500-2.000 de euro ca să nu te pierd

    Cititorul ZF, cu aproape 15 ani de muncă, dintre care peste zece în domeniul financiar, a vrut să semnaleze o altă realitate de pe piaţa de recrutare, alta decât cea care apare zilnic, că firmele nu găsesc angajaţi.
    Cei care au comentat au avut păreri împărţite, unii au fost de acord că firmele nu vor să angajeze oameni cu experienţă, în special multinaţionalele, nu prea vor să plătească preţul experienţei, adică salarii mai mari, iar dacă angajează pe cineva în poziţie de middle şi de top management acel post este ocupat mai mult prin recomandări decât printr-un concurs de selecţie.
    Citind articolul din ZF, un cititor care spune că este antreprenor, manager la o firmă, de catering cu livrări la domiciliu cu 45 de angajaţi a venit cu o altă perspectivă.
    Companiile au nevoie de manageri, nu se feresc să plătească, dar au nevoie de competenţe reale, nu pe hârtia de prezentare din CV.
    Cei care vin la interviuri au pretenţii financiare mari, dar cu experienţă care nu se poate adapta realităţilor concrete dintr-o companie.
    Pentru că nu sunt încrezători că managerii pe care îi angajează ar face faţă realităţii cu care se confruntă firmele antreprenoriale, nimeni nu ar vrea să arunce cu bani.
    Oferta acestui antreprenor a fost simplă: „Lucrează şase luni pe 500 de euro, fă-mă să depind de tine, astfel încât să-ţi pot oferi 1.500-2.000 de euro ca să nu te pierd”.
    El spune că în condiţiile actuale de piaţă un angajat ştie că are postul asigurat mai puţin de ceea ce face el în companie şi mai mult de lipsa de personal de pe piaţa muncii.
    „Angajaţii lucrează numai la indicaţii, cu Facebookul deschis tot timpul, cu ţigara în mână şi cu pauze după pauze. Şi cred că au valoare.”
    El spune că angajaţii de 35-50 de ani se subevaluează, iar angajaţii de 20-25 de ani se supraevaluează.
    În companiile româneşti, antreprenoriale, câteodată se plăteşte mai mult decât într-o multinaţională pentru poziţiile de top, dar, la schimb, se munceşte mai mult pentru că trebuie să-ţi plăteşti singur salariul.
    În multinaţionale, unde procedurile sunt clare, unde afacerile merg de multe ori de la sine prin poziţia pe care compania o are în piaţă, se munceşte mai mult să-ţi asiguri spatele, să fii politically correct, să dai bine la centru, să atingi rezultatele din buget şi mai puţin să ieşi în evidenţă. Este mai mult un job de diplomaţie, de jonglare în birocraţia multinaţionalei.
    Companiile antreprenoriale româneşti au nevoie de oameni care să producă şi să aducă bani, în timp ce multinaţionalele au nevoie de directori care să menţină, să apere birocraţia şi interesele de la centru.
    Mulţi angajaţi cu experienţă, care au lucrat în multinaţionale, nu prea vor să lucreze apoi în companiile antreprenoriale româneşti pentru că este o altă lume, mai dură, unde supravieţuirea este cuvântul de ordine. Plus că firmele româneşti nu beneficiază de brandingul şi părerea bună de care beneficiază multinaţionalele.
    Companiile antreprenoriale preferă mai mult să-şi promoveze oamenii din intern care ştiu despre ce este vorba, decât să angajeze manageri din altă parte, pe salarii mai mari. Pentru că nu vor să rişte, pentru că nu au încredere în experienţa unui angajat dintr-o altă poziţie, preferă să fie mai reticenţi în a satisface solicitările salariale ale celui care vine la interviu.
    Pe de altă parte, nu ştiu câţi din oamenii cu experienţă în alte companii ar accepta să lucreze întâi pe 500 de euro astfel încât antreprenorul, managerul, să-i dea apoi 1.500-2.000 de euro dacă are rezultate.
    Trăim în două lumi diferite.
    Aşa că discuţiile despre ce se întâmplă pe piaţa de recrutare continuă.

  • Cum să îţi faci propria afacere din vârful patului

    Dacă aveţi abilităţile potrivite sau un nivel ridicat de experienţă într-un anumit domeniu, aţi putea să luaţi în calcul un loc de muncă prin care să aveţi confortul de a lucra de acasă, în timp ce puneţi la cale proiectul propriei afaceri,  potrivit unui articol publicat de jurnaliştii de la inc.com.
    Ei au alcătuit o listă de opt locuri de muncă ce oferă venituri garantate şi oportunităţi de business, chiar şi pentru persoanele care au copii.

    1. Contabilitate: jobul de contabil poate să vă ofere un loc constant de muncă – fie că veţi lucra ca angajat sau freelancer. Odată ce aţi înţeles ce presupune un loc de muncă de contabil, veţi putea să deschideţi o afacere în domeniu pe cont propriu.
    2. Suport IT: toate afacerile au nevoie de servicii de suport IT de calitate, datorită evoluţiei constante şi dezvoltării tehnologiei. Industria IT îi lasă deseori pe angajaţi să lucreze de acasă, iar aceasta înseamnă că veţi putea găsi multe job-uri în domeniu care să vă permite să acumulaţi experienţă pentru propria afacere, în timp ce aveţi veniturile stabile asigurate de locul de muncă.
    3. Transcriptul medical sau legal: rapoartele medicale vocale, dictatate de doctori, precum şi cele din domeniul avocaturii  trebuie transcrise – mulţi dintre cei care se ocupă de astfel de transcripturi lucrează de acasă.
    4. Website design şi administrare de website-uri: în contextul în care fiecare business al prezentului are nevoie de un website de calitate, administrarea şi crearea de website-uri reprezintă un domeniu în care vă puteţi dezvolta o afacere de acasă.
    5. Managementul angajaţilor pentru evenimente: dacă sunteţi organizaţi, eficienţi şi aveţi experienţă de management sau de recrutare, aţi putea să vă găsiţi un loc de muncă în domeniul recrutării pentru proiecte punctuale, cum ar fi evenimentele. Cu puţin mai mult timp alocat acestei activităţi, aţi putea să vă deschideţi propria firmă prin care să alocaţi servicii de acest tip afacerilor.
    6. Marketing management: domeniul marketingului evoluează constant şi face să fie dificil pentru proprietarii de afaceri să ţină pasul cu cele mai recente trenduri. Aici intervine rolul managerilor de marketing, care îşi pot folosi experienţa pentru a-i ajuta să îşi valorifice campaniile şi bugetele de marketing.
    7. Scris sau editare: tot felul de companii oferă varianta de a lucra în regim remote scriitorilor sau editorilor. Astfel, există o mulţime de oportunităţi pentru cei care se pricep la scris, blogging, copywriting, editare etc. În timp ce asiguraţi astfel de servicii pentru o anumită companie, aţi putea să vă începeţi şi propria afacere în domeniu.
    8. Project management: mai multe industrii au nevoie de oameni care să se ocupe de project management. Ei trebuie să fie organizaţi, eficienţi şi orientaţi înspre respectarea deadline-urilor. Multe dintre aceste companii oferă posibilitatea de a lucra în regim remote, în funcţie de un program flexibil, astfel încât să vă puteţi pregăti pentru a vă începe propria afacere.

  • Răzvan Cuc îl invită pe preşedinte la o cafea, să-i explice despre infrastructură şi autostrăzi

    Preşedintele Iohannis nu cunoaşte ţara, pentru că paralel cu drumul naţional pe care s-a petrecut accidentul de sâmbătă era şi autostrada, pe care şoferul camionului putea să o folosească, a declarat sâmbătă Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

    „Dacă preşedintele nu are consilieri, îl primesc la o cafea şi îi pot explica preşedintelui cum este cu autostrăzile şi în ce stadiu suntem…Când vorbeşte de infrastructură, trebuie să şi cunoască zona. Ştiu că este complicat să cunoşti când te plimbi cu avioane private înmatriculate pe trei firme separate, ba în SUA, ba în Marea Britanie, ba în Luxemburg, este greu să vezi ce se întâmplă în România, dar lângă acel drum era o autostradă”, a spus Cuc.

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, după ce 10 persoane au murit în urma unui accident produs în zona Ialomiţa, că de vină e nepăsarea „criminală” a PSD şi lipsa de infrastructură decentă. Şeful statului a transmis condoleanţe.

    „Avem nevoie de infrastrcutură rutieră, digitală. Astăzi avem dinpăcate încă o dată un exemplu de ce este absolută nevoie, de infrastrcutură decentă. Azi-dimineaţă la 6 şi ceva am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni şi Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic cu 10 morţi şi aproape 10 răniţi grav. M-a întristat foarte mult. Ce poţi să spui, condoleanţe şi îmi pare foarte rău. Ce să înţelegem de aici? Să înţelegem că lispa de infrastrcutură ucide, precum şi corupţia ucide. Această nepăsare criminală a PSDiştilor costă vieţi de români. Dragii mei, avem nevoie de această infrastrcutră. Ideea cu autostrada nu este doar o ambiţie politică, în niciun caz un moft. Acum, în secolul XXI, secolul mobilităţii avem nevoie de infrastructură ca de aer, altfel pur şi simplu vom rămâne în urmă”, a declarat Klaus Iohannis, în Iaşi.

    Bilanţul final al accidentului rutier produs în zona localităţii Sfântul Gheorghe din Ialomiţa arată că 10 oameni au murit şi şapte au fost răniţi. Poliţiştii rutieri au stabilit că accidentul s-a produs după ce TIR-ul a pătruns pe contrasens şi a lovit microbuzul care ducea, sâmbătă dimineaţa, pasagerii spre locurile de muncă.

    Sursa: mediafax.ro

  • Iohannis,după accidentul soldat cu 10 morţi: Nepăsarea criminală a PSD şi lipsa de autostrăzi ucide

    „Avem nevoie de infrastrcutură rutieră, digitală. Astăzi avem dinpăcate încă o dată un exemplu de ce este absolută nevoie, de infrastrcutură decentă. Azi-dimineaţă la 6 şi ceva am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni şi Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic cu 10 morţi şi aproape 10 răniţi grav. M-a întristat foarte mult. Ce poţi să spui, condoleanţe şi îmi pare foarte rău. Ce să înţelegem de aici? Să înţelegem că lispa de infrastrcutură ucide, precum şi corupţia ucide. Această nepăsare criminală a PSDiştilor costă vieţi de români. Dragii mei, avem nevoie de această infrastrcutră. Ideea cu autostrada nu este doar o ambiţie politică, în niciun caz un moft. Acum, în secolul XXI, secolul mobilităţii avem nevoie de infrastructură ca de aer, altfel pur şi simplu vom rămâne în urmă”, a declarat Klaus Iohannis, în Iaşi.

    Şeful statului susţine că România a rămas în urmă.

    „Cum în urmă trebuie să recunoaştem a rămas România, fiindcă am avut din nefericire atâţia ani la conducere PSD. PSD este principalul motiv al rămânerii în urmă a României”, a adăugat Iohannis.

    Bilanţul final al accidentului rutier produs în zona localităţii Sfântul Gheorghe din Ialomiţa arată că 10 oameni au murit şi şapte au fost răniţi. Poliţiştii rutieri au stabilit că accidentul s-a produs după ce TIR-ul a pătruns pe contrasens şi a lovit microbuzul care ducea, sâmbătă dimineaţa, pasagerii spre locurile de muncă.

    Sursa: mediafax.ro

  • Cele opt lucruri de care ai nevoie atunci când începi căutarea unui nou loc de muncă

    Căutarea unui loc de muncă nu este un proces uşor, însă poate fi mai bine gestionat dacă este privit ca un proiect, sugerează Cheryl Hyatt, cofondatorul Hyatt-Fennell Executive Search, într-un articol publicat pe site-ul fastcompany.com.
    „Listele strategice te pot ajuta să îţi concentrezi energia pe calitatea aplicaţiilor şi interviurilor mai degrabă decât să te pierzi în detaliile care te distrag”, a spus ea. Iată cele opt lucruri de bază de care trebuie să ţineţi cont când vine vorba despre progresul dvs. profesional:

    1. Angajatorii

    Începeţi cu o listă cu între 10 şi 15 potenţiali angajatori, spune Jill Gugino Panté, directorul Lerner Career Services Center din cadrul Universităţii Delaware. „Lista aceasta este importantă fiindcă vă ajută să aveţi parte de o căutare mai ţintită şi mai uşor de administrat”, adaugă el. „Odată ce ai lista alcătuită, poţi să începi să vezi ce job-uri sunt postate, ce studenţi lucrează acolo, la ce evenimente vor participa, ce conexiuni există pe LinkedIn şi, mai important, poţi să împărtăşeşti asta cu reţelele tale interne. Este greu de spus oamenilor că ai nevoie de ajutor pentru a te angaja în domeniul finanţelor, spre exemplu. Când spui că vrei să te angajezi la compania XYZ (în finanţe), oamenii pot deja să facă legăturile potrivite în reţelele lor.”

    2. Posturi

    Posturile interesante pot veni la voi prin multe căi, consideră Hyatt. „Fie că vezi un post pe LinkedIn, ai auzit de la el de la un prieten sau eşti contactat de o firmă de recrutare, trebuie să salvaţi postul respectiv pe o listă la care să reveniţi mai târziu”, adaugă el. „Căutarea job-urilor în această listă poate să vă ajute să stabiliţi dacă vi se potrivesc sau nu, să adunaţi informaţii despre companie pentru a scrie scrisoarea de intenţie şi CV-ul vostru.”

    3. Conexiuni

    Alcătuiţi o listă a persoanelor pe care le cunoaşteţi şi interacţionaţi cu ele atât personal, cât şi profesional, spune Debora Roland, vicepreşedinte de resurse umane pentru CareerArc, o firmă de angajare şi recrutări.
    „Oferiţi-le un discurs în care să le comunicaţi ce faceţi şi ce căutaţi la următorul vostru rol” spune ea. „Nu poţi să ştii niciodată de unde va veni noul tău job. Faceţi o listă a oamenilor care lucrează în companiile de care sunteţi interesaţi şi vedeţi dacă vreunul dintre contactele voastre cunosc pe cineva dintre aceşti oameni. Câteodată poţi să fii mai aproape de job doar solicitând o introducere.”

    4. Evenimente locale de networking

    Socializarea este una dintre cele mai bune modalităţi de găsire a unui loc de muncă fiindcă astfel veţi putea construi relaţii face to face sau chiar şi digitale cu persoane care vă pot pava drumul spre oportunităţi sau care vă pot oferi sfaturi şi informaţii, spune Carisa Miklusak, CEO al aplicaţiei de resurse umane tilr.  „Faceţi cercetări şi compilaţi o listă cu următoarele evenimente de networking din zona voastră, iar apoi alegeţi două sau trei la care participaţi, ca parte a procesului de vânătoare de joburi”, spune el. „Ajută de asemenea să pregătiţi o listă succintă de lucruri pe care speraţi să le realizaţi astfel încât să vă concentraţi pe misiunea voastră.”

    5. Răspunsuri la interviuri

    Majoritatea celor care vă intervievează vor solicita câteva dintre întrebările standard de interviu, precum „spune-mi câteva lucruri despre tine” sau „ce poţi aduce companiei noastre?” Faceţi o listă cu răspunsurile voastre şi repetaţi-le, astfel încât să le aveţi pregătite. „Acestea sunt câteva dintre cele mai populare întrebări referitoare la un interviu de angajare, totodată şi cele mai dificile”, spune ea. „Atleţii fac exerciţii de multe ori înainte să joace jocul propriu-zis. Gândiţi-vă la o carieră de atlet şi exersaţi singur, împreună cu prietenii, dar şi cu familia, înainte de <proba> propriu-zisă.”

    6. Puneţi întrebări

    În perioada interviului, trebuie să ţineţi cont de faptul că aveţi oportunitatea să şi puneţi întrebări. Faceţi o listă de întrebări pe care aţi putea să le adresaţi unui potenţial angajator sau recrutor – interviul trebuie să meargă în ambele feluri, adaugă Miklusak. „Trebuie să vă asiguraţi că postul este potrivit pentru voi înainte să semnaţi contractul de angajare, aşadar, gândiţi-vă la o serie de întrebări care vă pot ajuta să înţelegeţi cultura organizaţională a companiei, ce presupune postul respectiv, structura managementului, politicile de lucru de acasă şi procesul de evaluare a performanţei”, spune ea.

    7. Follow-up

    Odată ce ai înscris o aplicaţie, este normal ca acolo să existe lipsuri referitoare la faptul că managerul care angajează sau comitetul de căutare se va uita peste toate aplicaţiile primite, spune Hyatt.
    „Verificarea faptului că aveţi toate materialele necesare poate să preîntâmpine ignorarea aplicaţiei voastre din cauză că aceasta a fost incompletă”, adaugă ea. „Puteţi folosi asta şi ca să ţineţi cont de notiţele pe care le-aţi făcut la un moment dat referitoare la un interviu.”

    8. Paşi de acţiune săptămânali

    Specialistul în resurse umane Gugino Pante spune că, într-un final, ar fi bine să faceţi o listă de paşi de acţiune săptămânali. „Să staţi şi să aşteptaţi în procesul de căutare a unui loc de muncă nu este niciodată o idee bună”, adaugă ea. „E important să aveţi locuri de muncă în fiecare săptămână.” „Trebuie să vă stabiliţi obiective pe care să le realizaţi în fiecare săptămână.” Spre exemplu, să vă stabiliţi un număr de locuri de muncă la care să aplicaţi, oameni cu care să aveţi contact, locuri în care să faceţi networking şi companii pe care să le căutaţi. „Căutarea unui loc de muncă este ca un business plan pentru cariera voastră”, spune Roland. „Faceţi o listă cu activităţile voastre în fiecare zi, realizând câte puţin treptat – fiecare CV trimis, fiecare interviu, fiecare conversaţie. Asta vă poate ajuta să recunoaşteţi că mutaţi lucrurile înainte şi vă poate menţine pe linia de plutire.”

     

  • Dominika Kovacs, Takeda: Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România este nevoie de registre

    Dominika Kovacs, country head al producătorului japonez de medicamente Takeda, este de părere alcătuirea unor registre de date reprezintă un pas esenţial în obţinerea unui sistem de sănătate sustenabil în România.

    “Sustenabilitatea este o preocupare pe care o auzim atât în cazul pacienţilor, cât şi în cazul doctorilor, care vor să ofere tot ce este mai bun pentru pacienţii lor. Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România avem nevoie de date, avem nevoie de registre. În ceea ce priveşte registrele, este o acţiune dificilă, care presupune colectarea datelor pacienţilor, lucru care necesită timp şi resurse. O soluţie ar putea fi cea aplicată în ţările din Europa de vest, care au implicat chiar pacienţii în colectarea datelor”, a spus Dominika Kovacs, Country Head, Takeda la ZF Health&Pharma Summit’19.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Regele se întoarce pe marile ecrane

    Întrebarea pe care şi-au pus-o cei mai mulţi, în mod justificat, este următoarea: era nevoie de un remake al filmului? Pe scurt, răspunsul este da. Pentru varianta lungă, trebuie să luăm în calcul mai mulţi factori, cel mai important fiind faptul că Disney este o companie cu acţionari, iar principalul scop este că trebuie să genereze profit; nu trebuie să uităm nici de serviciul de streaming Disney+, care va fi lansat în noiembrie şi care are nevoie de conţinut nou pentru a atrage clienţi pe o piaţă deja saturată.
    Până la urmă, Disney s-a transformat într-un Midas al zilelor noastre; prin urmare, nu a mai surprins pe nimeni informaţia că Lion King a depăşit pragul de 1 miliard de dolari în mai puţin de două săptămâni de la lansare. Mai exact, la ora scrierii acestui material, veniturile generate la nivel globau se ridicau la 1,56 miliarde de dolari.
    Actorul James Earl Jones şi-a împrumutat vocea pentru Mufasa, la fel ca în filmul original din 1994. Tânărul leu Simba este interpretat de Donald Glover, iar Beyoncé o interpretează pe Nala, prietena din copilărie a lui Simba, care îi devine apoi parteneră.
    Distribuţia excelentă a reprezentat încă un motiv pentru a vedea filmul; chiar dacă vorbim de cei care doar şi-au împrumutat vocile personajelor principale, impactul asupra spectatorilor este unul foarte mare. Amintiţi-vă, spre exemplu, de Darth Vader şi modul în care vocea aceluiaşi James Earl Jones transformă personajul. Este greu să îţi închipui că altcineva ar putea face o treabă la fel de bună în spatele măştii.
    Pentru cei care nu au văzut filmul original din 1994, Lion King va fi o experienţă minunată. Pentru cei care sunt familiarizaţi cu povestea, trebuie spus că versiunea 2019 este aproape identică, lucru reproşat de altfel şi de cei mai mulţi critici ai filmului. Nu aş spune că m-a deranjat acest lucru, dar ar fi fost poate bine ca regizorul Jon Favreau să îşi lase amprenta asupra unor segmente.
    Nu prea ai ce să reproşezi filmului: grafica este minunată, coloana sonoră este aceeaşi pe care o ştim şi pe care o iubim, iar povestea, repet, nu are niciun element nou. Vorbind de un film de animaţie, şi nu de unul clasic, era destul de greu ca producătorii să folosească aceeaşi reţetă şi să obţină un rezultat slab.
    Sunt poate visător, dar trăiesc cu speranţa că cei care iau deciziile la Disney vor alege să caute noi poveşti pe care să le prezinte, renunţând la această obsesie pentru reluarea filmelor de succes. Dacă nu acum, măcar atunci când nu vor mai avea ce să reia.

    Nota: 8/10

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Adela Militaru, national sales manager Traditional Trade Mars România

    Adela Militaru lucrează de zece ani în cadrul companiei Mars, iar în prezent ocupă funcţia de national sales manager traditional trade, poziţie din care coordonează o echipa de vânzări formată din  85 de persoane, cu ajutorul căreia spune că a realizat anul trecut o creştere de două cifre la nivelul departamentului pe care îl conduce.

    Una dintre experienţele cheie din cariera Adelei Militaru a fost trecerea de la marketing la conducerea unei echipe de vânzări, în cadrul căreia spune că a învăţat un lucru esenţial: „Să construiesc relaţii de colaborare bazate pe încredere, începând cu echipa, continuând cu organizaţia şi cu clienţii alături de care ne dezvoltăm diviziile”.

    Spune că şi în prezent se află într-un punct-cheie al carierei: „E un job cu multe provocări, pentru că presupune o activitate complexă, de negociere, dar care aduce multe satisfacţii atunci rezultatele vorbesc de la sine”.  Nu au lipsit însă nici momentele grele din parcursul ei profesional, iar cel mai dificil a venit atunci când a decis să renunţe la o promovare regională pentru a se dedica exclusiv familiei, timp de un an.

    Adela Militaru este absolventă a Facultăţii de Marketing din cadrul ASE şi a urmat un program de master în marketing strategic în cadrul aceleiaşi instituţii. Spune că a avut parte de experienţe regionale în marketing, prin coordonarea brandului Orbit la nivel de cinci ţări, apoi ca parte din brand building team, la nivel european, pentru unul dintre brandurile Mars, şi ca membru al European Marketing Leadership Team.

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă.