Tag: nave

  • Cel mai bogat om de afaceri din Constanţa angajează 200 de oameni cu salarii de peste 2.000 de euro

    „Mergem unde se va deschide lumea, lumea petrolului”, a declarat Gabriel Comănescu, cel mai bogat om de afaceri constănţean, la „botezul” celor trei nave noi care au intrat sub umbrela GSP, compania care deţine şi operează opt  platforme petroliere în România şi în străinătate.

    Cele trei nave noi cumpărate de Comănescu, GSP Altair, GSP Pegasus şi GSP Centaurus fac parte dintr-un plan de reîntineririe al flotei GSP, care prespune completarea cu încă o navă soră până la sfârşitul anului 2014 şi cu alte patru nave noi anul următor. Cele patru nave cumpărate de omul de afaceri, tip “supply vessel” l-au costat, în medie, câte 35 de milioane de dolari, iar următoarele patru, îl vor costa câte 70 de milioane de dolari, fiind vorba despre nave tip “anchor handling tug suplly vessel”.

    Echipajul fiecărei nave este alcătuit din 60 de persoane care lucrează în trei schimburi astfel că, prin toate cele opt nave, Comănescu va crea peste 200 de locuri de muncă. „Vom merge pe echipaj integral românesc, cel puţin la capitolul nave. Prin programul <Cadetul> vom angaja în fiecare an cadeţi absolvenţi ai Academiei Mircea cel Bătrân”.

    Un angajat pe platformă sau pe navele suport fără brevet de marinar poate câştiga 2.000 de dolari, în timp ce unul specializat în produse petroliere la rangul de comandant primeşte lunar peste 10.000 de dolari, potrivit unor declaraţii anterioare acordate de surse din interiorul companiei. Sute de români sunt angajaţi pe platformele europene ale Grup Servicii Petroliere.

    Potrivit omului de afaceri, trei dintre nave şi echipajele acestora vor avea ca destinaţie Marea Neagră, unde vor fi nave suport pentru platforma Development Driller II, care va începe să execute lucrări de foraj în luna noiembrie pentru compania ruşilor de la Lukoil Overseas, divizia internaţională de explorare şi producţie a grupului petrolier rus Lukoil.

    Finanţarea navelor, construite în China, s-a realizat integral prin intermediul a două bănci din China. “Noile nave ne asigură capacitatea de a servi clienţii pe pieţele pe care suntem astăzi prezenţi – în Marea Neagră, Mexic, Marea Nordului şi în curând, în Africa de Vest”, a declarat Comănescu. În prezent, platformele GPS lucrează în zone precum Golful Mexic,  Marea Nordului Marea Caspică şi Marea Neagră. Omul de afaceri se află în negocieri pentru un contract în Africa de Vest cu “doi din cei şapte mari”, respectiv Exxon Mobil şi Chevron.

    „Pentru celelalte nave care vin nu vom avea clar o zonă de operare, doar proiectele GSP-ului, cu ţintă deosebită Mexic, nordul Rusiei, ca suport pentru platforma Saturn şi cel mai probabil, începând cu 2015, vom începe operaţiunile în Africa de Vest”.  

    Veniturile companiei vor ajunge anul acesta, potrivit omului de afaceri, la peste 400 de milioane dolari.

     

  • Turistii sositi in croaziere la Constanta cheltuiesc peste 6 mil. euro in excursii in Delta Dunarii sau tururi ale litoralului. Numarul strainilor, in crestere cu 10.000, fata de 2013

     ”Daca in anul 2013 aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat Portul Constanta, in anul 2014, pana la aceasta data, au sosit in jur de 64.500 de pasageri. Cresterea se datoreaza eforturilor conjugate ale CN Administratia Porturilor Maritime Constanta, ale Asociatiei Litoral – Delta Dunarii si ale autoritatilor locale, dar si ale contextului politic nevaforabil din Ucraina, ce a determinat ca toate cursele de croaziera sa inlocuiasca in itinerariul lor Portul Odesa cu Portul Constanta”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Litoral – Delta Dunarii.

    Multe dintre navele de croaziera care ajung in Portul Constanta isi prelungesc sederea pe teritoriul Romaniei cu aproximativ o noapte, unele dublandu-si chiar stationarea comparativ cu anul trecut.

    In topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croaziera se situeaza cetatenii americani, urmati de francezi, italieni si germani.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Putin: SUA au şantajat Franţa cu penalizarea BNP, pentru a renunţa la livrarea vaselor Mistral Rusiei

     “Ştim despre presiunile exercitate de partenerii noştri americani asupra Franţei, să nu livreze nave Mistral Rusiei. Ştim şi că au sugerat că dacă francezii nu vor livra navele, vor scăpa în linişte de sancţiunile împotriva băncii, sau cel puţin acestea ar fi reduse”, a spus Putin unor diplomaţi ruşi, la Moscova, fără să menţioneze explicit numele BNP Paribas, potrivit Bloomberg.

    “Ce este asta dacă nu şantaj?”, a întrebat Putin.

    BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a admis că a încălcat sancţiuni impuse de SUA altor ţări şi a acceptat să plătească penalităţi record de 8,97 miliarde de dolari într-un caz care a ajuns la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei franceze şi americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coliziune între două nave la Hong Kong: 11 persoane au fost date dispărute

    Coliziunea a avut loc în apropierea Insulei Po Toi, la sud de Hong Kong, a declarat pentru AFP un reprezentant al pompierilor.

    “Două nave comerciale s-au lovit una de cealaltă, iar una s-a scufundat”, a precizat un purtător de cuvânt al poliţiei.

    Un bărbat a fost salvat de către o navă de pescuit şi a fost spitalizat. El prezenta răni uşoare la nivelul mâinilor şi picioarelor.

    Operaţiuni de căutare, la care participau un elicopter şi mai multe nave, au fost angajate în legătură cu autorităţile chineze, în încercarea de a găsi cei 11 marinari daţi dispăruţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 40 de nave de croazieră au anulat acostările la Odesa şi vor veni la Constanţa în acest an. România câştigă 40.000 de turişti

     “Nava Artania, cu 1.051 de turişti americani, va ajunge duminică la 8 dimineaţa în Portul Constanţa şi va staţiona până seara. Vine de la Varna şi va pleca la Istanbul. Era programată să ajungă la Odesa, dar din cauza situaţiei tensionate din zonă, armatorii şi echipajul au decis să reruteze nava şi să înlocuiască Odesa cu Constanţa”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care va asigura serviciile pe teritoriul României pentru pasagerii americani.

    El a afirmat că în această situaţie mai sunt încă alte peste 40 de nave cu pasageri americani sau germani. Acestea aveau programate croaziere în Europa şi unul dintre porturile în care ar fi trebuit să staţioneze era Odesa, dar din cauza conflictelor din zonă destinaţia a fost înlocuită cu Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China va trimite cel puţin şapte nave în sudul Oceanului Indian, în căutarea avionului dispărut

     Navele de salvare Haixun 01 şi 31, precum şi Nanhaijiu 101 şi 115, sunt gata să plece în zonă, iar alte trei nave chineze sunt deja pe drum, potrivit agenţiei oficiale China Nouă.

    La 13 zile de la dispariţia avionului Boeing 777 al Malaysia Airlines, căutările se concentrează asupra unei zone întinse de ape îngheţate, de circa 23.000 de kilometri pătraţi, la 2.500 de kilometri sud-vest de Perth, principalul oraş de pe coasta australiană.

    Potrivit China Nouă, spărgătorul de gheaţă chinez Xuelong (“Dragonul gheţurilor”) va fi trimis la faţa locului “cât mai repede posibil”. Acesta se află în prezent în portul australian Fremantle, în apropiere de Perth.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA TRANSPORTURILOR. Cum se luptă autorităţile cu gheaţa de pe Dunăre

    Acest comandament supraveghează şi coordonează acţiunile de intervenţie pentru distrugerea gheţii formate pe sectorul Dunării cuprins între Baziaş şi Sulina şi este organizat în grupe operative de lucru, în porturile Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina.

    În prezent, în Tulcea şi în aval de Tulcea curg gheţuri. Navele care din cauza construcţiei nu corespund navigaţiei, în actualele condiţii, trebuie adăpostite sau urcate pe mal.

    Bara Sulina şi Dunărea la km 1040-1075 sunt închise navigaţiei, din cauza vântului puternic. Conform Căpităniei Tulcea, pe fondul apariţiei formaţiunilor de gheaţă s-a dispus intrarea în iernatic a navelor din portul Tulcea. Canalul Caraorman şi Dunărea Veche (Crişan-Mila 23) sunt blocate de gheaţă, astfel încât cursele locale de pasageri pe aceste rute au fost suspendate.

    În activitatea de intervenţie împotriva gheţii sunt folosite navele aparţinând RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, instituţiilor publice sau companiilor naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea Ministerului Transporturilor, precum şi alte nave ale companiilor de navigaţie româneşti.

    Pe timpul acţiunilor, navele participante sunt scutite de plata tarifelor de cheiaj, acvatoriu şi a taxelor percepute de căpităniile de port. În prezent se organizează misiuni de patrulare în amonte şi aval de Tulcea şi pe Canalul Sulina.

    În fruntea Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre se află conducerea Regiei Autonome Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, care colaborează permanent cu căpităniile de port din zonele afectate şi informează Direcţia Navală din cadrul Ministerului Transporturilor asupra tuturor acţiunilor întreprinse.

    Informaţii despre condiţiile de navigaţie şi zonele în care au loc acţiunile de intervenţie pot fi obţinute accesând http://cci.cfr.ro/mt/default.asp sau la telefon  0040 236 460 353.

  • Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE

    Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.

    Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.

    “EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.

    EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.

    Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.

    Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.

    Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.

    EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.

    O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.
     

  • Portul Constanţa devine port de îmbarcare pentru navele de croazieră

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, prin aderarea la Asociaţia Internaţională MedCruise, compania a declanşat demersurile prin care a reuşit să atragă prima companie – MSC Cruises – pentru îmbarcarea turiştilor pe nave de croazieră.

    Conform sursei citate, turiştii care se vor îmbarca din Portul Constanţa au avantajul de a nu mai fi obligaţi să cumpere bilet de avion, dus-întors, până la un alt port de îmbarcare din lume, pentru a beneficia de croaziere maritime.

    Astfel, 80 de turişti români se vor îmbarca, vineri, la bordul navei de lux MSC Musica, din terminalul de pasageri al Portului Constanţa, pentru o călătorie de 12 zile care va include porturi din Grecia, Italia, Turcia şi Ucraina. Nava de pasageri va pleca din portul Constanţa la ora 19.00, iar după o zi pe mare va acosta în portul grecesc Gythion (Sparta). Apoi, croaziera are programate opriri în porturile Veneţia, Katakolon, Istanbul, Yalta şi Odessa, cu revenire la Constanţa în cea de-a douăsprezecea zi a călătoriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia trimite noi NAVE de RĂZBOI în Marea Mediterană

     “Situaţia care se complică în estul Mediteranei cere din partea noastră o anumită adaptare în privinţa forţelor navale. O navă de luptă antisubmarin şi o navă lansatoare de rachete se vor alătura zilele următoare flotei” ruse deja prezente în această regiune, a precizat această sursă din cadrul Statului Major al forţelor armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro