BusinessMagazin

Tag: national

  • Povestea unui dezastru: De la o creştere economică de 5%, direct în pragul falimentului naţional

    Starea precară a companiei de energie deţinute de guvernul sud-african demonstrează modul în care proasta gestionare a activelor statului poate rezulta într-o factură pe care o vor plăti generaţiile viitoare.

    De la zilele de glorie din anii 2000, când creşterea economică trecea de 5% pe an, economia a fost lovită de două recesiuni, iar datoria suverană a Africii de Sud s-a triplat, potrivit Bloomberg.

    Aproape în fiecare zi iese la iveală un nou aspect de corupţie în cadrul statului, ratingul ţării este la pământ, iar surplusurile bugetare au fost înlocuite de deficite adânci.

    Dincolo de aceste problema, se situează compania Eskom Holdings, care furnizează 95% din energia ţării. Adusă în pragul colapsului total, Eskom a avut nevoie de un bailout de 4,9 miliarde dolari din bugetul naţional – o cheltuială a statului care forţează guvernul să îşi reducă plafonul de cheltuieli.

    Cu toate acestea, preşedintele companiei, Jabu Mabuza, sugerează că suma nu ar fi suficientă şi că ar fi fost nevoie în total de circa 8 miliarde dolari pentru a a plăti angajaţii şi pentru a ţine becul aprins, în contextul în care sistemul are nevoie de reparaţii, iar cetăţenii trec des prin pene de curent.

    „Plătim pentru trecut, pentru cei nouă ani de pierderi”, spune Colin Coleman, CEO-ul diviziei pentru regiune de la Goldman Sachs. „Sud-africanii vor plăti aceste greşeli pentru multe generaţii”.

    Guvernul gândeşte în prezent o serie de măsuri pentru a ajuta Eskom, precum reducerea costurilor la trei unităţi ale producătorului, a anunţat Pravin Gordhan, ministrul pentru Entităţi Publice.

    „Toată lumea ştie că Eskom este o entitate absolut esenţială pentru viitorul economiei noastre”, spune el.

    Dar cum a ajuns Eskom la datorii de 30 miliarde de dolari?

    Fondată în 1923, compania a construit în principal centrale pe cărbune, iar în şase decenii a reuşit să ajungă al patrulea cel mai mare furnizor de energie din lume.

    Când supremaţia minorităţii albilor s-a încheiat în 1994, capacitatea Eskom era mai mult decât dublul capacităţii impuse de normele internaţionale.

    Şapte ani mai târziu, Eskom a fost numită compania de energie a anului de către Financial Times, iar cele 78 de unităţi de producţie erau considerate a fi în bune condiţii de funcţionare.

    Însă până în 2005 Africa de Sud a început deja să aibe probleme cu capacitatea de producţie, după ce guvernul a subestimat nivelul cererii din piaţă şi a amânat investiţiile în capacităţile noi de generare.

    Dezastrul a început pentru Eskom cu adevărat în 2007 când Zuma a început să capete putere politică. El a devenit preşedinte în 2009.

    Până în 2019, după ce Zuma a fost dat jos de la conducerea ţării, mai multe anchete au scos la iveală că Eskom a fost epicentrul unor scheme complexe de evaziune fiscală, prin care mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui s-au bucurat de sute de milioane de dolari din banii plătitorilor de taxe.

    Între timp, numărul de angajaţi din compania statului a crescut cu o treime, la 48.628 de persoane. Între 2007 şi 2019, în timp ce capacitatea de producţie a crescut doar cu 7%, volumele de vânzare au crescut doar cu 3%.

    În tot acest timp, preţul electricităţii a crescut de aproape cinci ori, iar datoria companiei a crescut de zece ori.

    „Eskom este un simbol al situaţiei de astăzi din Africa de Sud, o combinaţie de potenţial imens, afectat de o serie lungă de decizii proaste de management”, spune Roland Henwood, lector în ştiinţe politice în cadrul universităţii din Pretoria.

    Trezoreria Naţională consideră acum Eskom cea mai mare ameninţare la adresa finanţelor ţării. Însă declinul care a intervenit în timpul conducerii lui Zuma nu a afectat doar compania. Şi alte entităţi ale statului, printre care South African Airways, operatorul naţional, compania de armament Denel SOC, şi compania media de stat se numără printre victimele corupţiei şi a deciziilor proaste.

     

     

     

     

     

  • Teodorovici: Fondul Suveran va continua activitatea Planului Naţional de Dezvoltare Locală

    Prezent la cea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România, Teodorovici a spus că bugetul prevede sumele necesare activităţii findului, dar că trebuiesc definite priorităţile de dezvoltare, proiectele şi instituţiile care pot primi finanţări din partea fondului.

    Planul Naţional de Dezvoltare Locală reprezintă sursa de finanţare pentru infrastructura locală pentru dezvoltarea unor servicii publice în sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pericolul de pe şosele: Aproape două milioane de maşini, dintr-un total de opt milioane la nivel naţional, nu au ITP

    Astfel, din verificările efectuate în evidenţele DRPCIV se constată faptul că, de la data intrării în vigoare a prevederilor legale din mai 2018, dintr-un total de 8.211.381 autovehicule înmatriculate la nivel naţional, un număr de 1.996.132 au în prezent suspendată înmatricularea pe fondul lipsei inspecţiei tehnice periodice (ITP) sau al ne-transcrierii dreptului de proprietate de către noul proprietar al vehiculului.
     
    „În conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, conducerea unui vehicul al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte amendă, de la 1.305 lei la 2.900 de lei) odată cu reţinerea de către poliţistul rutier a certificatului de înmatriculare/înregistrare”, se mai arată în comunicatul DRPCIV.
     

  • Cum poţi să îţi faci mai uşor o afacere cu flori

    Elementul de  noutate:
    Prin webshopul Floria, revânzătorii din domeniu, ateliere de creaţie floristică, florării şi designeri florişti, organizatori de evenimente sau săli pentru evenimente, pot comanda flori proaspete rapid în regim en gros, acestea urmând să le fie livrate direct la florărie sau atelier.  Astfel, floriştii din toată ţara au acces la un sistem de comandă a florilor şi plantelor care le economiseşte timpul. Aceştia pot comanda florile en gros în doar câteva minute, verificând stocurile sau inspirându-se din platformă pentru a alege diverse soiuri de flori sau plante.

    Descrierea inovaţiei:
    Floria.shop este o platformă specializată de e-commerce adresata B2B, prin care grupul Floria promovează digitalizarea distribuţiei de flori şi plante. Clienţii tip small business, florării sau florişti independenţi, sunt deserviţi exclusiv prin acces la webshop, platforma online prin intermediul căreia pot comanda florile en gros, cu livrare oriunde în ţară. Webshopul Floria este singura astfel de platformă disponibilă la nivel naţional. Prin intermediul său, utilizatorii au acces instant la stocurile de flori ale furnizorului din Olanda şi pot plasa comanda online, aceasta fiind livrată direct în florărie sau atelier. Webshopul a devenit funcţional în 2017, la câteva luni de la deschiderea depozitului Floria. Provocarea principală a Floria.shop constă în schimbarea comportamentului obişnuit al vânzătorilor de flori, acela de a merge de două ori pe săptămână la depozitul de flori pentru achiziţie. Proiectul Webshop este implementat de personalul din depozitul Floria. Practic, s-a trecut de la vânzarea tip van sale la vânzarea digitalizată, în cadrul căreia clienţii folosesc interfaţa webshopului pentru plasarea comenzii.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma are în prezent 100 de utilizatori activi, florării şi florişti din toată ţara, care plasează saptămânal comenzi de flori şi plante. Anul acesta, primul an cu promovare activă a platformei la nivel naţional, valoarea comenzilor rulate prin intermediul webshopului a crescut la peste 2,5 milioane lei. Efectul principal al implementării platformei Webshop în grupul Floria este digitalizarea comerţului en gros cu flori şi plante, care duce la creşterea eficienţei operaţiunilor de distribuţie şi retenţia clienţilor. Depozitul Floria operează astăzi ca hub logistic pentru distribuţia naţională, după modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.

    Proiectul Floria.Shop a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din  România”.

  • Fady Chreih CEO / Regina Maria: “Sunt puţine perioadele în care am venit la birou nemotivat de ceea ce fac, vorbind aici de întreAga mea carieră. Pentru mine este foarte important să fac ceva ce poate avea un impact relevant în viaţa oamenilor”

    Carte de vizită
    ¶ A urmat cursurile Institutului Bancar Român, un master la University of Sheffield şi o serie de cursuri de specializare la universităţi precum Harvard, Stanford şi London Business School
    ¶ Prima sa slujbă a fost la Banca Transilvania, unde a debutat în divizia dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii; ulterior, a devenit director pe Bucureşti, manager regional şi director adjunct al diviziei IMM la nivel naţional
    ¶ Anul trecut, grupul Regina Maria, pe care executivul îl conduce din 2013, a avut o cifră de afaceri de 548 mil. lei şi un număr de peste 4.500 de angajaţi

  • Cine este Mircea Drăghici, propunerea PSD la Ministerul Transporturilor

    Drăghici a obţinut al treilea mandat consecutiv de deputat, la alegeri parlamentare din decembrie 2016.

    Potrivit CV-ului său, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Mircea Drăghici este născut în Târgovişte şi a fost subprefect la Prectura Argeş, în perioada 2001-2004. Este membru fondator al Federaţiei Române de Automobilism Sportiv şi cunoaşte limba engleză la nivel satisfăcător şi limba franceză bine.

    La capitolul aptitudini şi competenţe artistice / sportive, Drăghici a trecut pilot / copilot de raliuri şi campion naţional la rally Cupa Dacia Nova 1999. Între anii 2001-2006, acesta a fost preşedintele Crucea Roşie, filiala Argeş, iar între anii 1997-2001 a fost preşedintele Clubului Sportiv Naţional Auto. În ceea ce priveşte studiile, Drăghici a urmat cursurile Institului Politehnic Bucureşti, Facultatea de Subingineri, secţia Automobile – studii superioare, în perioada 1985-1989. Între anii 1991 şi 1996 a urmat cursurile Universităţii Piteşti, Facultatea de Inginerie, secţia Autovehicule Rutiere – studii superioare, obţinând apoi califarea de inginer.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • Muzeul Naţional din Damasc a fost redeschis publicului, după şapte ani

    Vizitatorii au putut să vadă o parte dintre exponatele străvechi deţinute de Muzeul Naţional din capitala Siriei – picturile murale de la Dura-Europos, din secolul al doilea, ţesături de la Palmyra şi statui ale zeilor greci – după redeschiderea câtorva săli în care acestea sunt adăpostite.

    Conflictul care a marcat ţara de la începutul anului 2011 a afectat şi moştenirea arheologică din zonă, autorităţile închizând muzeele pentru a păstra în siguranţă cele peste 300.000 de exponate, după ce membri ai Statului Islamic au distrus mai multe situri şi relicve istorice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Celebra cascadă Bigăr ar putea fi în pericol din cauza defrişărilor masive

    Organizaţiile de mediu Agent Green şi EuroNatur au făcut publică o investigaţie care arată că peste 60% din suprafaţa parcului naţional aflat în judeţul Caraş-Severin ar fi afectată de tăierile de păduri.

    Agent Green şi EuroNatur publică o nouă investigaţie în cadrul campaniei internaţionale “Un dezastru national / Out of control”. Al treilea episod al campaniei are ca subiect distrugerea Parcului Naţional Cheile-Nerei Beuşniţa. Realitatea din teren dovedeşte faptul că pădurile seculare sunt tăiate fără milă la comanda Romsilva, Regia Naţională fiind interesată numai de profitul obţinut din exploatarea masei lemnoase.

    Peste 60% din suprafaţa parcului este afectată de tăieri, o adevărată crimă împotriva biodiversităţii. Pădurile din parc sunt tratate ca nişte păduri ordinare de producţie.

    Agent Green şi EuroNatur fac un nou apel către Ministerul Mediului să intervină ferm pentru a pune capăt exploatărilor comerciale şi degradării pădurilor din parcurile naţionale. Contractele de administrare semnate cu Romsilva trebuie reziliate de urgenţă.

    Agent Green a descoperit zone care au fost degradate prin tăieri agresive, păduri seculare rase şi situri de importanţă comunitară distruse. Toate acestea au fost posibile din cauza incompetenţei şi a ignoranţei de care au dat dovada angajaţii Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa şi cei ai Romsilva. De asemenea, investigatorii Agent Green, au obţinut în exclusivitate imagini din timpul unei partide de vânătoare ilegală în inima parcului, şi unde poliţiştii au prins la braconat oficiali ai AJVPS Caraş Severin şi Oraviţa.

     

    Cititi mai multe pe www.agentgreen.ro