Anul 2019 se termină răsuflând uşuraţi că nu am avut o criză economică pe care o aşteptăm în fiecare an de cel puţin 2-3 ani încoace.
România este la al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali şi un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depăşind 100.000 de oameni.
Toată această creştere economică duce în spate însă o creştere a deficitelor macro şi a datoriilor statului şi a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condiţiile din lume şi din România se schimbă.
Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi, se apropie de 20 de miliarde de euro şi se transpune în final printr-o creştere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenţia pieţelor financiare. IT-iştii şi transportatorii nu reuşesc să compenseze cât mâncăm noi din import.
Pentru cât este gaura comercială şi gaura bugetară, creşterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecţiilor nu va aduce România într-o poziţie mai bună.
Deşi România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coşmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii şi dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiţii aproape că nu mai rămâne nimic.
Deşi România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puţin aşa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulţumiţi, pentru că nu au drumuri, şcoli, spitale deşi plătesc taxe şi impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii şi pe ce.
Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi şi spitale, iar în privinţa educaţiei, toată lumea vrea să-şi trimită copiii la şcoli private sau în străinătate.
IT-iştii, transportatorii şi corporatiştii sunt câştigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.
Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al şaselea mandat, a liniştit pieţele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea şi PSD l-au chemat la ordine din cauza contestaţiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creşterea cursului leu/euro şi a ROBOR.
Creşterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era aşteptată de pieţe, care au fost liniştite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanţelor a unor dobânzi mai mari, în condiţiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.
Datoria externă – din care, atenţie, 65% este privată şi numai 35% a statului – a depăşit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiştilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanţează atât de uşor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, şi pentru datoria privată.
Bursa de la Bucureşti a oferit investitorilor o creştere de peste 40%, dar acest câştig incorporează şi căderea de la începutul anului, după celebra ordonanţă OUG 114, care a dus la scăderea preţului acţiunilor băncilor şi companiilor din energie.
Bursa de la Bucureşti este a treia din lume în 2019 din perspectiva câştigului adus investitorilor, după Grecia şi Rusia.
Businessul a avut un an 2019 bun şi mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creştere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, şi-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forţei de muncă şi presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici şi mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.
Scăderea economică şi recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcţii locală a revenit în prim-plan cu o creştere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităţilor fiscale date de guvernul PSD şi menţinute de guvernul PNL, ci şi banilor ieftini şi lichidităţii disponibile din piaţă şi de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câştiga mai mult din dezvoltarea rezidenţială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.
Pe scena politică, prăbuşirea lui Dragnea şi a lui PSD a fost majoră, iar acum preşedintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un preşedinte atât de prezent în treburile ţării dincolo de subiectele legate de corupţie şi de jos PSD.
Acesta este peisajul macro şi politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenţia şi câteva cazuri particulare:
1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, şi-a dezvăluit proiectul pentru Bucureşti, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătraţi în birouri, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, un nou mall şi spaţii de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăşi 2 miliarde de euro şi va fi construit în zece ani. Centrul Bucureştiului va deveni zona Romexpo.
2. Pariurile încep să devină o industrie în România şi motor de creştere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul şef al ZF, iar datele oferite de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenţii de pariuri şi jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.
3. Superbet , o companie românească, a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acţiuni.
Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creştere exponenţială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro şi dacă nu o pot extinde internaţional.
Superbet are cel mai mare potenţial de creştere al unei companii din România la nivel internaţional, mai ales acum că s-a deschis şi piaţa americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.
Oricum, prin investiţia în Superbet, România a atras atenţia celui mai mare fond de investiţii din lume.
4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.
Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă şi vânzările de aplicaţii RPA (Robotic Process Automation) vor depăşi 1 miliarde de dolari, faţă de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deţine 20% din companie.
5. IRCC a înlocuit ROBOR.
În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reuşit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referinţă în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară şi nu percepţiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.
Guvernul PNL şi actualul ministru de finanţe Florin Cîţu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menţinut IRCC-ul şi nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.
6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar preţurile cresc.
Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricţiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creşterea avansului la 15% la împrumuturile în lei şi 25% la cele în euro, a continuat şi în 2019. Creşterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut şi în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.
Deşi parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie şi o schimbare socială şi demografică. Noile generaţii preferă ca între 20 şi 35 de ani, până când îşi întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinţii lor. Preferă chiria şi flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcţie de job. Cu toate că vânzările au scăzut, preţurile cresc pentru că dezvoltatorii ştiu că apartamentele din principalele oraşe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varşovia, Budapesta, Praga, Bratislava şi, de ce nu, Viena.
7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creştere regională şi globală.
PNL avea şansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale şi mai puţin din motive de productivitate. Creşterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puţin şi va ţine România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge şi să fie văzută de companii ca fiind o piaţă cu o forţă de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.
8. Apariţia lui Rareş Bogdan ca lider politic şi cei aproape 1 milion de votanţi din diaspora.
Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. PSD şi Liviu Dragnea s-au prăbuşit, ultimul ajungând în închisoare deşi a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României cu un vot covârşitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui şi trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.
Introducerea lui Rareş Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului şi a schimbat imaginea unui partid care se mulţumea să stea mai mult în opoziţie decât la putere. Ascensiunea lui Rareş Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreşedinte al PNL şi principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareş Bogdan se poziţionează ca principal urmaş al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.
Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidenţiale, are potenţial de a schimba multe pe scena politică, de afară şi nu din interior.
De asemenea, marile oraşe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educaţie, de administraţie – începe să devină extrem de enervantă.
Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice şi sociale.
9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puţin un deceniu.
Scăderea economică care s-a instalat în Europa şi recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparniţa de bani şi să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menţine mulţi ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundenţă, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puţin în economia reală, ci mai mult pe burse şi în real-estate.
Şi America a oprit creşterea dobânzilor la dolari pentru a ţine aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania şi Europa.
Din păcate România, statul, nu ştie ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume şi ratăm o oportunitate imensă de a face investiţii publice care să mai aducă încă cel puţin un deceniu de creştere economică.
10. Ungaria propune ceva concret pentru creşterea natalităţii, iar guvenul PNL şi Iohannis ar trebui să ia notiţe.
Premierul Viktor Orban nu vrea imigranţi în Ungaria, şi de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creşterea natalităţii: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia unei case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizaţie de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creşe.
Nu ştiu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creştere a natalităţii. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privinţă.
Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenţia în 2019.
Dacă vreţi să ştiţi ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală
Dacă aveţi şi alte evenimente majore, puteţi să le scrieţi şi să le comentaţi.
Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace şi prosperitate.
Să ne vedem cu bine în 2020!