În luna decembrie 2017, site-ul Qoqa, lansat în 2005, a propus spre vânzare tabloul, pentru suma de 2 milioane de franci elveţieni (1,7 milioane de euro).
În trei zile, 25.000 de persoane au cumpărat tabloul, fiecare pentru suma de 50 de franci elveţieni (aproximativ 42 de euro), devenind oficial fericiţii proprietari ai lucrării cu dimensiuni de 58 x 28,5 cm.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, a declarat la ceremonia de redeschidere a Muzeului Zoologic că acesta este al doilea astfel de muzeu din România, după ”Grigore Antipa” din Bucureşti ca bogăţie a colecţiilor.
”Muzeul Zoologic al UBB, pe care l-am redeschis după lucrări de reabilitare care au durat doi ani şi jumătate, este, în primul rând, un muzeu de cercetare şi un muzeu didactic pentru noi, dar este şi o emblemă a acestui oraş, a Transilvaniei, a României, al doilea muzeu zoologic după muzeul Grigore Antipa din Bucureşti, ca bogăţie a colecţiilor, acesta nu este puţin lucru”, a spus Pop.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Aproape că nu există încăpere în care să nu aibă trofee de vânătoare, sălbăticiuni împăiate amintindu-i de partide cu puşca în mână pe diverse meridiane ale globului.
Într-o altă încăpere din casa sa, un birou adăposteşte trofeele din ceea ce s-ar putea numi muzeul sportului.
„Viaţa mea personală îmi aparţine. Asta o am numai pentru mine, atâta timp cât nu sunt obligat să o împart, ca personalitate publică, cu toată lumea. Şi casa mea personală îmi aparţine şi nu mă abat aproape niciodată de la acest principiu.
“Concret, acordul semnat astăzi oferă suportul tehnic pentru demararea celor mai mari proiecte de dezvoltare urbană, din România, de după 1989. Astfel, pe un teren de 110 ha din zona Antiaeriană, aflat în administrarea Sectorului 5, va prinde contur un nou cartier, în care vor fi edificate 40.000 de unităţi locative, o maternitate, o sală polivalentă, un bazin olimpic de înot, un muzeu, un centru administrativ, unităţi de învăţământ şi toate funcţiunile necesare pentru o dezvoltare urbanistică la nivelul secolului XXI”, transmite, printr-un comunicat, Primăria Sectorului 5.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pavilionul expoziţional este semnat de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneţia. „2018 este un an important pentru noi, împlinim 5 ani, aşa că am ales să ne întoarcem în piaţa George Enescu, locul în care s-a născut de fapt, povestea Art Safari Bucureşti, sub patronajul primăriei Capitalei. Este şi anul Centenar, iar proximitatea faţă de Palatul Regal, actualmente Muzeul Naţional de Artă al României, şi faţă de Ateneul Român are şi un sens simbolic, omagiază transformările culturale pe care le-a adus Carol I Bucureştiului şi României. Un Pavilion expoziţional impresionant, artă românească şi europeană din colecţiile muzeelor sau private, o serie de evenimente neconvenţionale, Art Safari Bucureşti va fi, cu siguranţă, de neratat” spune Ioana Ciocan, director Art Safari Bucureşti.
Expoziţia platformă va fi regizată de curatorul francez Hervé Mikaeloff. Selecţia va cuprinde lucrări de Alex Mirutziu, Arantxa Echevarría, Ciprian Mureşan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mi Kafchin, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Şerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu etc.
Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, curatoriat de Alina Şerban, va ghida vizitatorii de-a lungul unui traseu expoziţional dedicat artei româneşti până la jumătatea anilor ‘90. Pavilionul va găzdui artă de patrimoniu din peste 20 de muzee din România, precum şi lucrări din importante colecţii private. „Expoziţia schiţează, într-un format condensat, spaţiul producţiei artistice româneşti, sub semnul unei fireşti convergenţe dintre etnografie, ştiinţe, spiritualitate şi artă”, povesteşte Alina Şerban, curator Pavilionul Muzeal.
Programul Internaţional este organizat în colaborare cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveţiei, Spaniei, Argentinei, Statelor Unite ale Americii în România şi cu Forumul Cultural Austriac. În cadrul acestui program vor fi expuse lucrări ale mai multor artişti internaţionali, şi vor fi organizate o serie de evenimente şi performance-uri. Tot în cadrul acestui program va fi lansată şi o bursă pentru tineri, în parteneriat cu British Council.
În perioada respectivă se va organiza şi programul Art Safari Kids 2018, susţinut de Metropolitan Life, dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3-12 ani. În cadrul programului vor fi deschise ateliere interactive şi tururi de artă, ghidate şi susţinute de elevii Şcolii Lauder-Reut şi British Council.
Desenul “Zwei Liegende” face parte dintr-un lot de patru opere de Klimt (1862 – 1918) şi Egon Schiele care fusese împrumutat pe termen lung Muzeului municipal din Linz, începând din anul 1951, de o artistă locală, Olga Jäger, decedată în 1965.
În 1990, când moştenitorii acestei artiste au cerut să li se restituie tablourile, conducerea muzeului şi-a dat seama că dispăruseră.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.
Aceştia, scrie The Guardian, sunt de părere că preparatele lor trebuie să încânte simţurile celor care trec pragul galeriilor de artă sau muzeelor, la fel ca operele de artă pe care le admiră în cadrul acestora.
La rândul lor, galeriile de artă sau muzeele care se respectă pun la dispoziţie patronilor de restaurante sau cafenele din cadrul lor programul expoziţional şi le prezintă acestora lucrările expuse ca să-i ajute în alegerea meniului, mai ales dacă exponatele provin din alte colţuri ale lumii.
Este vorba de un desen dintr-o colecţie privată, care nu a mai fost expus public până în prezent, “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” (1886), atribuit recent lui Van Gogh, şi de un altul, “Dealul din Montmartre”, semnat de acelaşi pictor.
Lucrarea “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” a fost descoperită în colecţia fundaţiei de artă Van Vlissingen. Adusă pentru autentificare, în 2013, la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a fost atribuită de specialişti celebrului pictor, aceştia vorbind despre o descoperire “excepţională”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro