BusinessMagazin

Tag: monitorizare

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).

  • Gadget Review: o brăţară fitness cu tehnologie NASA – VIDEOREVIEW

    Producătorul susţine că prin acest senzor EKG acurateţea măsurătorii ritmului cardiac este mult mai mare decât a altor brăţări de fitness cu monitor standard optic (OHR). Diferenţa este că acurateţea EKG este determinată de preluarea pulsului direct de la inimă şi nu prin intermediul PPG-ului (pletismografului) de la încheietura mâinii, pe care se bazează metoda OHR. Nu pot să vă spun dacă chiar aşa este, deoarece nu am avut o altă brăţară pentru a le putea compara; ce pot să spun este că în cazul MiVia măsurarea ritmului cardiac se realizează foarte uşor şi rapid. Dacă vrei să afli starea inimii, trebuie doar să ţii apăsat degetul pe brăţară câteva secunde.

    Există o variantă şi mai complexă a acestei măsurători. Dacă utilizaţi senzorul EKG timp de două minute, brăţara, prin intermediul unei aplicaţii pe telefon, în plus faţă de ritmul cardiac, va afişa vârsta ANS („vârsta reală şi psihologică”), nivelul de energie şi nivelul de stres din organism. Ideea din spatele mecanismului este că sunt necesare mai multe măsurători de-a lungul zilei pentru a-ţi putea monitoriza mai bine sănătatea. Datele, pot să zic, au fost consecvente de-a lungul perioadei de testare. O singură dată nivelul meu de energie a fluctuat foarte mult (abia 20% imediat după masa de prânz şi un pahar de vin, apoi în urma unei altei măsurători, o oră mai târziu, nivelul de energie a urcat din nou la 60%).

    Vârsta ANS (autonomic nervous system) este un sistem mai complex, despre care produsul nu spune mai nimic. A trebuit să caut mai multe informaţii pe internet. Această caracteristică monitorizează sistemul nervos autonom (vegetativ), care controlează funcţii precum ritmul cardiac, presiunea arterială, respiraţia ritmică etc. Conform aplicaţiei, aceast indicator ar trebui să fie mai mic decât vârsta reală a utilizatorului (în cazul meu o singură dată s-a întâmplat asta), iar dacă nu, se recomandă exerciţii de respiraţie. Aceleaşi exerciţii sunt recomandate pentru a creşte nivelul de energie, reduce stresul şi a te ajuta să dormi mai bine.

    Există trei niveluri de antrenament de respiraţie, care în esenţă se traduc în exerciţii de respiraţie adâncă repetată. Au fost mai dificile decât mă aşteptam. În timpul exerciţiilor respiri atât de adânc şi de des, încât creierul se oxigenează mai mult decât este obişnuit şi am avut de mai multe ori impresia de ameţeală. Nu mi-a redus vârsta ANS dintr-o dată, nici nu mi-a redus stresul sau crescut nivelul de energie; nici ei nu zic asta. Exerciţii constante ar trebui să îmbunătăţească sănătatea purtătorului.

    Brăţara are un aspect simplu, minimalist, sport: are un ecran dreptunghiular OLED, buton de măsurare, buton de schimbare de funcţii şi o brăţară din plastic. Aspectul sport nu îmi displace, dar nici nu mă atrage; cred că este potrivit pentru persoanele active. Este destul de uşoară şi suficient de moale, încât să nu o simţi la încheietură. Ecranul mi l-aş fi dorit puţin mai luminos, deoarece în bătaia directă a soarelui poate fi dificil de văzut ora şi mi-aş fi dorit şi ca  ecranul să se aprindă atunci când mă uit la brăţară, astfel să nu fiu nevoit să mai apăs un buton pentru a vedea ce oră este.

    De asemenea, MiVia Essential monitorizează durata şi calitatea somnului şi oferă un jurnal al perioadei de odihnă (am fost uimit de faptul că sunt capabil să mă întorc pe o parte pe alta de peste 150 de ori în 7-8 ore). Această caracteristică mi s-a părut cea mai interesantă, deoarece un somn bun poate fi ingredientul pentru o zi excelentă şi cei mai mulţi dintre noi ar fi interesaţi să vedem cum putem îmbunătăţi acest aspect.

    Astfel, poţi afla detalii despre durata somnului, perioadele de agitaţie şi cele de somn adânc, iar de-a lungul zilelor, săptămânilor, lunilor poţi vedea cum ai dormit. Din păcate, datele legate de jurnal sunt salvate doar local, nu în cloud, astfel că dacă schimbi telefoanele la care brăţara este „legată”, datele despre somn, paşi, sau analize dispar. Ceea ce este frustrant, deoarece unii dintre noi schimbă telefoanele mai des sau poate un prieten ar dori să testeze produsul cu propriul telefon.

    Bineînţeles, brăţara monitorizează activităţile zilnice, numărul de paşi, caloriile arse, distanţa parcursă, dar şi perioada de activitate. De îndată ce brăţara percepe o deplasare mai rapidă de 1,8 paşi pe secundă, începe să o ia calcul ca şedinţă de alergare sau ca minute de activitate.

    După cum spuneam la început, MiVia Essential 350 este primul dispozitiv purtabil pentru segmentul consumer din lume care utilizează tehnologia NASA EMD. NASA foloseşte această tehnologie pentru a anticipa micile schimbări ale rotaţiei şi revoluţiei Pământului afectate de fenomenele naturale, cum ar fi mareele şi cutremurele. Aplicaţiile curente ale tehnologiei NASA EMD variază în diferite domenii de expertiză, de exemplu fizica astroparticulelor, fizica solară, turbulenţa atmosferică etc.

    Dacă la hardware este greu să găseşti puncte slabe, la software este mult mai uşor. Aplicaţia nu este foarte arătoasă şi nici nu se pliază bine pe telefoane diferite: pe Nexus 5x (5,2 inchi) se vede urât, are iconiţe alungite, dar pe Huawei Mate 9 (5,9 inchi) aplicaţia arăta bine, dar în schimb trimitea constant notificări de „legare” între brăţară şi telefon.

    Este clar că MiVia Essential 350 este un produs dedicat sportivilor, persoanelor active care vor să monitorizeze mai atent starea sănătăţii lor. Dacă şi voi doriţi asta, atunci acest produs poate fi pentru voi; dacă doar vreţi un produs care să vă monitorizeze paşii sau să vă spună câte calorii aţi ars, atunci poate un ceas inteligent ar fi mai potrivit, deoarece are mai multe funcţii decât acest produs şi sunt şi mai arătoase.
     

  • Ce spun obiceiurile despre noi? De ce ruşii nu au oglinzi în case sau de ce în Arabia Saudită sunt foarte puţine periuţe de dinţi de culoare roşie

    Martin Lindstrom, un consultant de brand, spune de ce sunt folositoare datele despre oameni. Acesta călătoreşte în lume pentru a observa oamenii şi a formula concluzii adesea bizare şi contra-intuitive la obiceiurile lor.

    Cel mai mare exemplu în acest sens este  Lego, care a ajunsese la un impas la începutul anilor 90. Vânzările au scăzut, iar compania a vrut să ştie de ce. Toate cercetările au sugerat că tinerii erau obsedaţi de internet. Dar unii cercetători la scară mică au vizitat un fan Lego în vârstă de 11 ani, din Germania, şi l-au întrebat care e cel mai iubit obiect pe care îl are.  

    Băiatul a indicat o pereche de tenişi Adidas, care au fost purtaţi în aşa fel încât au arătat că băiatul era un campionla skateboarding.  Din acest singur incident, cercetatorii au ajuns la concluzia ca tinerii „ating aprecierea socială prin intermediul colegilor lor de joc şi a unui înalt nivel de măiestrie la o anumită calificare aleasă, oricare ar fi aceasta”. Lego şi-a schimbat ulterior întreaga strategie – a introdus modele mai mari şi mai complicate şi Lego, care au devenit greu de făcut. Zece ani mai târziu, compania a fost devenit cel mai mare producător de jucării din lume.

    Într-o călătorie în Rusia, s-a descoperit că foarte puţine case de ruşi aveau oglinzi, dar cele mai multe au avut cantităţi uriaşe de magneţi pentru frigider – multe ilustrând climatele străine – ceea ce însemna visele proprietarilor lor de evadare, de o viaţă mai bună, pentru copiii lor, dacă nu pentru ei.

    Lindstrom mai spune, de asemenea, că 40 % dintre periuţele de dinţi din lume au mânere roşii, în timp ce în Arabia Saudită doar 2 % sunt de această culoare. Ce înseamnă? Se pare că saudiţii au o teamă izbitoare şi aproape universală de foc, de aici şi dezaprecierea pentru roşu. 

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Primarul General al Capitalei spune că autorităţile şi-au făcut treaba, dar imaginile din Bucureşti spun altă poveste – GALERIE FOTO

    Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că autorităţile şi-au făcut datoria şi au monitorizat permanent cum se face deszăpezirea în Bucureşt, dar firmele care ar fi trebuit să cureţe zăpada de pe străzi şi trotuare vor fi cu siguranţă amendate, fiindcă era loc de mai bine.

    Realitatea de pe străzile Bucureştiului pare a fi totuşi alta: staţii de autobuz acoperite de zăpadă, pietoni care circulă pe marginea drumului şi sute de străzi pe care nu a acţionat niciun utilaj de deszăpezire.

  • Augustin Lazăr, procurorul general: Nu e necesară o lege a amnistiei şi graţierii. Ar fi necesară o monitorizare a politicienilor

    “Nu este necesară nicio lege a graţierii şi amnistiei fiindcă noi trebuie să combatem criminalitatea, noi avem nişte priorităţi de a combate corupţia, de a recupera bunurile care au fost însuşite de infractori, produsul infracţionalităţii şi alte asemenea chestiuni care sunt de natura exercitării acţiunii penale şi pentru care procurorii sunt plătiţi”, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, la ieşirea de la Ministerul Justiţiei.

    Întrebat dacă ar trebui ajustat Codul Penal, procurorul general a declarat că sunt anumite elemente care ar trebui clarificate.

    “A fost o discuţie despre faptul că o anumită legislaţie ar necesita anumite elemente de clarificare. Spre exemplu, textul de lege care priveşte conflictul de interese. Textul de lege a fost declarat neconstituţional cu referire la o anumită chestiune, la raporturile comerciale. Eu sunt de acord că acea chestiune a raporturilor comerciale trebuie lămurită, dar este o chestiune foarte redusă şi poate fi cu uşurinţă clarificată. În rest, textul de lege este unul foarte bun, este inspirat după legislaţia franceză şi, dacă veţi vedea dumneavoastră, studiul comparativ pe care l-am făcut, veţi vedea că există o sinteză de practică judiciară care, în ultimii ani, a clarificat jurisprudenţa în materie.Pe subiecţi activi ai infracţiunii putem vedea de la consilieri locali, primari, consilieri comunali, parlamentari etc în ce situaţii se va afla cineva în conflict de interese. Legislaţia e clară din aceste punct de vedere şi jurisprudenţa e clară. Acest text este foarte bun”, a precizat Augustin Lazăr.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 12 lucruri care s-au schimbat în 2016, pe care toti angajaţii din România trebuie să le cunoască. De acum este permisă monitorizarea conversaţiile online ale angajaţilor

     În 2016 a crescut salariul minim cu 200 de lei, salariaţii au mai primit două zile libere de la stat, s-a schimbat modul de calcul al indemnizaţiei de creştere a copilului şi angajaţii au aflat că pot să ceară un concediu de acomodare de maximum un an. Tot în acest an, angajatorii au primit, indirect, undă verde pentru a monitoriza conversaţiile online ale angajaţilor lor, dar numai în anumite limite stricte, şi au fost obligaţi să acorde adeverinţe de vechime la încetarea contractelor de muncă.

     1. Atestatul de experienţă profesională, de care poţi avea nevoie în străinătate, se obţine după noi reguli

    La începutul acestui an a intrat în vigoare o nouă procedură pentru atestarea pregătirii şi experienţei profesionale din România pentru cei care au nevoie de recunoaşterea acestora în străinătate. Mai mult, noile reguli se aplică atât celor care vor să lucreze ca salariaţi, cât şi ca independenţi, iar recunoaşterea pregătirii şi experienţei nu se limitează doar la ţările din Uniunea Europeană. Atestatul se poate obţine prin depunerea unui dosar la agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, iar dovada experienţei se face în mod diferenţiat. Informaţii suplimentare despre acest subiect pot fi găsite aici.

    2. Conversaţiile online ale salariaţilor pot fi monitorizate

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, într-un caz privind un salariat din România, că angajatorii au dreptul să monitorizeze conversaţiile online ale salariaţilor din timpul orelor de lucru, în anumite condiţii. Esenţialul este ca, în orice circumstanţe, să se păstreze un echilibru just între dreptul la viaţă privată a angajatului şi interesele angajatorului său. Judecătorii CEDO au găsit că este rezonabil ca un angajator să vrea să verifice dacă salariaţii săi îşi execută sarcinile profesionale în timpul orelor de lucru, însă doar dacă este vorba de o încălcare a regulamentului intern. Informaţii suplimentare despre acest subiect pot fi găsite aici.

    3. A crescut valoarea tichetelor de masă pentru salariaţi

    Începând cu 1 decembrie, valoarea nominală maximă a tichetelor de masă pentru salariaţi s-a majorat semnificativ, ajungând la 15 lei. Angajatorii nu sunt însă obligaţi să acorde tichete salariaţilor în valoare de 15 lei, aceasta fiind doar limita maximă stabilită. Până în noiembrie, legislaţia prevedea o valoare nominală maximă de 9,57 de lei.


    4. Noi reguli pentru concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului

    Cei care au realizat venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior naşterii copilului pot să obţină concediul de creştere a copilului (CCC) pentru o perioadă de doi ani (sau trei pentru copilul cu handicap), potrivit Legii nr. 66/2016. Indemnizaţia lunară pe care părintele în CCC o poate primi se ridică la 85% din media veniturilor nete din cele 12 luni, ceea ce înseamnă o schimbare radicală a modalităţii de calcul a acestei indemnizaţii. Până la schimbarea adusă de Legea nr. 66/2016, indemnizaţia se calcula prin raportare la indicatorul social de referinţă.

    5. Stimulentul de inserţie a crescut

    Persoanele care se află în concediul pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă înainte de terminarea acestuia au dreptul la o sumă lunară numită stimulent de inserţie, iar valoarea acestuia a ajuns, în 2016, la jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului. Până la 1 iulie, acesta se calcula prin raportare la indicatorul social de referinţă.

    6. Cei care adoptă copii pot cere un concediu de acomodare

    Potrivit Legii nr. 57/2016, cei care obţin venituri din salarii şi din activităţi independente/agricole şi care vor să adopte copii pot să beneficieze de concediu de acomodare, cu o durată maximă de până la un an. Similar concediului pentru creşterea copilului, cel aflat în concediu de acomodare poate obţine şi o indemnizaţie lunară în valoare de 3,4 ISR (indicatorul social de referinţă). Pentru că ISR este de 500 de lei, indemnizaţia lunară pentru concediul de acomodare este de 1.700 de lei.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Mio intră pe piaţa sistemelor de smart home, prin lansarea MioSMART. Vrea să atingă o cotă de piaţă de 25% în primul an

    Primele soluţii Smart Home dezvoltate de Mio sunt extrem de uşor de controlat, prin intermediul unei singure aplicaţii, oferind siguranţa de care au nevoie utilizatorii care doresc să îşi monitorizeze locuinţa prin intermediul celor mai noi tehnologii

    MiTAC, subsidiară a MiTAC International Corp şi lider global în camere de bord prin intermediul mărcii Mio, lansează noua gamă de soluţii Smart Home, MioSMART, care oferă siguranţa de care au nevoie utilizatorii pentru monitorizarea în timp real a locuinţelor.

    Camera VixCam C10, gateway-ul Personal Cloud S10, senzorii pentru intrări Window & Door R12, senzorii de mişcare R14 şi hub-ulG10 pot fi controlate dintr-o singură aplicaţie.

    Aplicaţia dispune de funcţia Grup şi poate fi folosită de maximum patru utilizatori, oferind un grad de siguranţă suplimentar, prin acces partajat. De exemplu, pentru un grup de persoane care utilizează aplicaţia acasă sau la birou, funcţia permite verificări în locul selectării unui dispozitiv sau a diverselor funcţii din listă.

    „Multe companii au creat produse care se aliniază cu noile tendinţe de pe segmentul caselor inteligente, oferind soluţii precum gestionarea eficientă a energiei electrice, frigidere conectate şi alte aplicaţii dedicate. Soluţiile pentru casă sunt adesea greu de utilizat, sunt complicate şi mult prea tehnice pentru consumatori. Prin gama MioSMART, introducem pe piaţă produse uşor de utilizat, controlabile printr-o singură aplicaţie şi foarte simplu de configurat. MioSMART este prima noastră gamă de soluţii Home şi suntem încântaţi să ne numărăm printre cei care inovează şi dezvoltă produse pe acest segment”, a declarat Cosmin Dobranis, Country Manager Mio pentru România şi Ungaria.

    Acesta a mai spus că nu poate estima câte unităţi va vinde compania, dar că are în vedere o atingere unei cote de piaţă de 25% în primul an de la intrarea pe piaţă

    Noua gamă include cinci produse care pot fi achiziţionate separat sau la pachet:

    • VixCam C10 –e ste o cameră de supraveghere a locuinţei, cu opţiunea de înregistrare HD (720p)
    • Personal Cloud Gateway S10 –este un gateway compact care stochează înregistrările realizate de cameră şi alte fişiere într-un cont cloud personal, într-o altă locaţie decât cea în care se află sistemul de monitorizare. Acest dispozitiv creează un backup pentru înregistrări, fără să fie nevoie de alte servicii sau de abonamente cloud
    • Window & Door Sensor R12 –este un senzor cu ajutorul căruia este monitorizat accesul în locuinţă
    • Motion Sensor R14 – este un senzor de mişcare care monitorizează mişcările pe o distanţă de trei metri
    • Hub G10 –este un hub poziţionat între un router şi senzorul de mişcare MioSMART şi/sau senzorul pentru intrări

    • VixCam Starter Kit – pentru monitorizarea locuinţei, pachetul include două camere VixCam C10, două carduri SD de 16 GB şi un Personal Cloud Gateway
    • Sensor Starter Kit – pentru detectarea mişcărilor sau intrărilor neaşteptate,pachetul include un senzor de uşă & fereastră, un senzor de mişcare şi un Hub pentru a conecta senzorii la un router
    • Essential Kit –kit-ul pentru soluţii home premium, care include o cameră VixCam C10, un card SD de 16 GB, un Personal Cloud Gateway, un senzor de uşă & fereastră, un senzor de mişcare şi un Hub.

     

    MiTAC intenţionează să lanseze în 2017 noi soluţii MioSMART. Startul va fi dat de camera VixCam C12, o cameră PT care poate fi rotită şi înclinată de la distanţă pentru a avea un câmp de vizualizare mai larg. MiTAC va lansa, de asemenea, prize inteligente, care pot opri sau porni alimentarea cu energie electrică, pentru a economisi energie şi pentru a controla o casă de la distanţă..

    Soluţiile MioSMART Home Solutions sunt disponibile pe piaţa din România la preţuri cuprinse între 169 şi 1.399 de lei.
     

  • MEDIAFAX Monitorizare: Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş conduc într-un top al apariţiilor în media

    Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş conduc într-un top al apariţiilor în media, conform unei analize făcute de MEDIAFAX Monitorizare pentru intervalul 11 noiembrie-18 noiembrie 2016.

    Astfel, Klaus Iohannis are 2814 referiri şi Dacian Cioloş are 2887 referiri. Ei sunt urmaţi de Traian Băsescu – 1667 referiri, Liviu Dragnea – 1426 referiri, Victor Ponta – 1271 referiri, Alina Gorghiu – 540 referiri şi Nicuşor Dan -299 referiri.

    În online (web), preşedintele Klaus Iohannis conduce cu 2220 referiri (26%), urmat îndeaproape de premierul Cioloş -2218referiri (26%). Pe următoarele poziţii se află Traian Băsescu -1318 referiri (16%), Liviu Dragnea -1070 referiri (13%), Victor Ponta -1012 referiri (12%), Alina Gorghiu -391 referiri (5%) şi Nicuşor Dan – 224 referiri (3%).

    Pentru online au fost analizate principalele site-uri de ştiri, bloguri, conturi de Facebook şi Twitter din .ro.

    O situaţie similară se înregistrează la apariţiile tv: Klaus Iohannis – 188 referiri (27%), Dacian Cioloş (185 referiri (27%). Ei sunt urmaţi de Traian Băsescu – 115 referiri (17%), LiviuDragnea -94 referiri (14%), Victor Ponta -54 referiri (8%), Alina Gorghiu -37 referiri (5%), Nicuşor Dan -12 referiri (2%).

    La intervenţiile radio, clasamentul este: Klaus Iohannis -134 referiri (36%), Dacian Cioloş -92 referiri (25%), Liviu Dragnea -65 referiri (17%), Traian Băsescu -25 referiri (7%), Nicuşor Dan -24 referiri (6%), Alina Gorghiu -19 referiri (5%), Victor Ponta -13 referiri (3%).

    Clasamentul apariţiilor în presa centrală este : Dacian Cioloş -156 referiri (26%), Klaus Iohannis – 108 referiri (18%), Traian Băsescu -97 referiri (16%), Victor Ponta -92 referiri (15%), Liviu Dragnea -92 referiri (15%), Alina Gorghiu- 34 referiri (6%), Nicuşor Dan -25 referiri (4%).

    Premierul Cioloş conduce în clasamentul apariţiilor din presa locală cu 226 referiri (29%), urmat de Klaus Iohannis- 164 referiri (21%), Traian Băsescu -112 referiri (14%), Liviu Dragnea -105 referiri (13%), Victor Ponta -100 referiri (13%), Alina Gorghiu – 59 referiri (8%), Nicuşor Dan – 14 referiri (2%).

  • Firea: Doar 176 din cele 434 de intersecţii din Bucureşti sunt monitorizate

    Un număr de 176 din cele 434 de intersecţii din Bucureşti sunt monitorizate, Primăria Capitalei având prevăzută în bugetul pe 2017 o sumă pentru finanţarea sistemului de monitorizare a traficului, potrivit primarului general al Capitalei, Gabriela Firea.

    Primarul General al Capitalei a anunţat că în bugetul Primăriei pe anul 2017 va exista o sumă destinată îmbunătăţirii sistemului de management al traficului din Capitală, după ce s-a constatat că actualul sitem nu funcţionează la parametri optimi, din motive tehnice, dar şi din cauza lucrărilor utilitare, în urma cărora echipamentele sunt distruse.

    “Din cele 434 de intersecţii din Capitală, doar 176 sunt monitorizate, din motive tehnice. Nici măcar acestea nu sunt toate monitorizate, ci un număr mult mai mic. Aceasta este una dintre explicaţiile pentru care traficul din Capitală este în continuare sufocant, dincolo de aspectele care ţin de realizarea parcărilor (…). În ceea ce priveşte acest centru, el trebuie să existe, dar să lucreze la alţi parametri ridicaţi. Asta necesită şi o investiţie care din nefericire nu s-a făcut până acum. Contractul a fost semnat iniţial la sfârşitul anului 2010, dar a devenit funcţional la începutul anului 2011. În 2014, după finalizarea primei părţi a contractului, care a fost în jur de 17 milioane de lei plus TVA, s-a adiţionat contractul cadru pentru încă trei ani, care s-ar finaliza la sfârşitul lui 2017 pentru o sumă mult mai mare, de circa 57 de milioane de lei. Pe lună, Primăria Capitalei plăteşte 90-100.000 de euro pentru funcţionarea acestui centru. Mi-aş dori ca de anul viitor să fie o sumă mai mare, dar ea să se vadă şi într-o performanţă a acestei activităţi”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.