Tag: model

  • Cel mai mare producător auto din lume îşi listează la bursă divizia de camioane într-o mutare de 2 miliarde de dolari. Care sunt noile planuri ale Volkswagen

    Planurile producătorului german Volkswagen de a-şi lista la bursă divizia de camioane luna aceasta arată o strategie de business pe care cel mai mare producător auto din lume nu a mai încercat-o până acum, şi-anume reducerea dimensiunii companiei, potrivit Bloomberg.

    În ultimele decenii, nemţii au marşat pe extinderea businessului – adăugând în producţie modele de lux de la Bentley, motociclete de curse Ducati şi camionete Scania, în timp ce şi-a extins reţeaua de fabrici dincolo de pragul de 100 de unităţi, şi forţa de muncă la nivel global a depăşit 640.000 de oameni. 

    Chiar şi după monstruosul scandal Dieselgate din 2015, producătorul nu şi-a micşorat portofoliul, ci şi-a extins businessul prin investiţii în maşini electrice şi prin crearea unei noi divizii pentru servicii de mobilitate.

    Acum, în timp ce industria auto se consolidează iar ritmul schimbării prinde avânt, Volkswagen înceracă să micşoreze imperiul.

    Dacă listarea unei participaţii minoritare din Traton – un producător de camioane şi autobuze cu trei branduri de vehicule evaluat în total la 16,5 miliarde euro – merge conform planului, CEO-ul Volkswagen, Herbert Diess ar putea mulţumi o parte din acţionari care cer schimbarea strategiei de câţiva ani deja, printre care familia din spatele Porsche şi o serie de sindicate puternice.

    „Preţul de listare al Traton sugerează o evaluare sănătoasă”, apreciază Tom Narayan, analist în cadrul RBC Capital Markets.

    În prezent, Diess caută parteneriate puternice pe partea de tehnologie şi e posibil să încerce curând vânzarea unor active precum producătorul de sisteme de transmisie Renk şi producătorul de motoare MAN Energy Solutions. Listarea Traton este programată pentru 28 iunie.

    Traton cuprinde trei active principale, printre care Scania, MAN şi camionetele low-cost Volkswagen care se vând în principal în America de Sud şi Africa, precum şi o unitate care oferă servicii digitale operatorilor de flote. Cu 29 de unităţi de producţie şi asamblare la nivel global, businessul a înregistrat anul trecut vânzări de 223.000 de vehicule. Deşi a înregistrat o creştere de 14% faţă de anul precedent, este încă la jumate faţă de numărul de camioane vândute de divizia competitiorilor de la Daimler – cea mai mare din lume.

    Volkswagen vinde 50 de milioane de acţiuni Traton şi ţinteşte un preţ cuprins între 27 şi 33 de euro per acţiune. Dacă reuşeşte să vândă la pragul de sus, va aduce Volkswagen 1,9 miliarde dolari.

     

  • Huawei amână lansarea modelului cu ecran pliabil Mate X până în luna septembrie. Cum va arăta modelul şi ce sistem de operare va utiliza. VIDEO

    Huawei a anunţat că smartphone-ul lor pliabil va fi lansat în luna septembrie, fiind amânat după ce rivalii de la Samsung s-au confruntat cu probleme în ceea ce priveşte smartphone-ul pliabil lansat de sud-coreeni, potrivit CNBC.

    VIDEO. Smartphone-ul pliabil al Huawei se transformă în tabletă cu ecran de 8 inchi, are 5G şi va costa 2.300 de euro.

    Un purtător de cuvânt al companiei din China a declarat pentru CNBC vineri că gigantul încearcă să lanseze Huawei Mate X la nivel global, şi se va concentra pe pieţe care lansează deja noua generaţie de reţele mobile, 5G.

    Modelul MateX, care va avea preţuri de la aproximativ 2.300 de euro, este un device cu capacităţi 5G.

    Exclusivitate ZF, singura publicaţie din lume care a avut acces în Barcelona la noul model. Prima interacţiune cu Huawei Mate X: viitorul este al smartphone-urilor cu ecrane pliabile.

    Modelul Mate X a fost lansat în luna februarie dar nu a fost scos încă la vânzare. Huawei ţintea iniţial ca termen mijlocul anului 2019, iar apoi în luna aprilie a anunţat că îl va lansa în iunie 2019.

    Însă purtătorul de cuvânt a confirmat pentru televiziunea americană că lansarea oficială va avea loc în luna septembrie. El spune că Huawei face teste suplimentare cu operatori şi dezvoltatori din toată lumea, pentru a se asigura că aplicaţiile funcţionează perfect când ecranul telefonului este desfăcut.

    Acelaşi purtător de cuvânt a adăugat că Huawei înaintează în proces „cu mai multă atenţie”, după ce dispozitivul pliabil lansat de Samsung, Galaxy Fold, a început să se rupă când a fost testat în luna aprilie. Samsung, alături de mai mulţi operatori, au anulat precomenzile pentru modelul Galaxy Fold.

    „Nu vrem să lansăm un produs care ne va distruge reputaţia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Huawei.

    Legat de scandalul momentului, el a mai adăugat că noul Mate X va utiliza în continuare sistemul de operare Android de la Google, pentru că a fost lansat înainte ca Huawei să fie înscrisă pe „lista neagră” a americanilor de către Donald Trump.

    „Nu vrem să mergem pe propriul sistem de operare. Ne-a plăcut mult colaborarea cu Google în ultimii ani. Dacă vom fi forţaţi să o facem pe cont propriu, suntem pregătiţi. Putem lansa un sistem în următoarele şase-nouă luni”, a declarat purtătorul de cuvânt.

     

  • Pantofi cu gust

    Brandul de îngheţată american Coolhaus şi-a sărbătorit a zecea aniversare printr-o colaborare cu producătorul K-Swiss pentru un model de pantofi sport care are talpa plină de bombonele decorative şi numărul 10 pe limbă, iar mai nou firma Koio a lansat un model de pantofi sport împreună cu maestrul patiser Dominque Ansel.

    Materialele şi culorile folosite amintesc de ingredientele unui croasant franţuzesc, croasant care se regăseşte şi ca ornament la baza şireturilor, scrie LA Times. 

  • Nemţii au dat lovitura: Peste 10.000 de precomenzi pentru noul Volkswagen în doar 24 de ore

    Producătorul german Volkswagen a anunţat că precomenzile pentru noul model electric ID.3 au depăşit nivelul de 10.000 de unităţi în doar 24 de ore, potrivit CNBC.

    Gigantul din industria auto a anunţat miercuri că preţul pentru noul model va fi sub 30.000 de euro, iar livrările vor fi onorate în Europa în 2020.

    Tot miercuri, gigantul german a început să accepte precomenzi pentru modelul ID.3, în baza unui depozit de 1.000 de euro.

    „Vreau să mulţumesc clienţilor noştri pentru interesul puternic faţă de prima ediţie ID3. Peste 10.000 de precomenzi în Europa în primele 24 de ore!”, a scris Jurgen Stackmann, şeful pe vânzări al grupului, într-o postare pe Twitter.

    Cu toate acestea, numărul nici nu se compară cu performanţa Tesla Model 3 din aprilie 2016. Elon Musk spunea atunci că precomenzile pentru Model 3 s-au ridicat la 276.000 de unităţi în doar două zile.

    Volkswagen ID va fi disponibil în trei versiuni de baterie, cu o autonomie de 330 km, 420 km şi 550 km în funcţie de baterie, care poate fi de 45 kWh, 58 kWh, respectiv 77 kWh. În Germania preţurile încep de la sub 30.000 de euro, iar versiunea intermediară va costa în Germania puţin sub 40.000.

    Clienţii care vor cumpăra First Edition vor avea şi încărcare gratuită în primul an în limita a 2.000 kWh. Livrările în Germania încep în aprilie 2020.

    În România din cele 30.000 de modele din ediţia First Edition sunt alocate 450 de maşini. Cei care vor să primească maşina anul viitor, trebuie să achite un avans de 1.000 de euro, care este returnabil, în cazul în care clientul se va răzgândi. Versiunea First Edition va fi cu bateria intermediară, cu autonomia de 420 km.

     

     

  • TELUS Days of Giving

    Motivaţie

    TELUS Days of Giving este cel mai mare eveniment de voluntariat al companiei şi reuneşte în fiecare an sute de membri ai echipei TELUS International. TELUS International susţine la nivel global modelul „Dăruim acolo unde trăim“ („We give where we live“).

    Descrierea proiectului
    Sprijinul companiei constă atât în contribuţiile la evenimente caritabile şi iniţiative ale organizaţiilor nonprofit în valoare de 350 milioane dolari, cât şi în cele peste 6,8 milioane de ore de voluntariat ale angajaţilor la nivel internaţional. În ultimii 10 ani, TELUS International a avut la nivel global mai mult de 40.000 de membri ai echipei care au făcut voluntariat pentru a ajuta peste 70.000 de persoane. În România şi Bulgaria, numărul voluntarilor a fost de peste 3.600, iar cel al beneficiarilor de aproximativ 5.000, majoritatea fiind copii. Din 2013, compania a organizat în România şase ediţii ale TELUS Days of Giving, iar evenimentul a crescut an de an adunând 1.820 de voluntari şi un buget total de 300.000 euro.

    Rezultate
    În cadrul acestui program s-au derulat lucrări de amenajare la centrele sociale de plasament Pinocchio şi Cireşarii II, din Bucureşti, şi s-a renovat o şcoală din cartierul Ferentari. Voluntarii au participat la reamenajarea Centrului Socio-Medical HOSPICE Casa Speranţei, de la Adunaţii-Copăceni, şi au plantat peste 1.000 de copaci în beneficiul a 2.800 de tineri.  Anul trecut, pentru cel de-al şaselea an consecutiv, cei 250 de membri ai echipei TELUS International au contribuit la construirea centrului comunitar Buftea, împreună cu Habitat for Humanity. Centrul va oferi zilnic, pentru 50 de elevi, ateliere extraşcolare, mâncare şi consiliere psihologică. Mai mult, alţi 150 de copii vor beneficia în cadrul centrului de activităţi educaţionale.
    Prin donaţia de 80.000 de euro de anul trecut (care include 40.000 euro pentru materialele de construcţie) TELUS International şi-a propus să susţină accesul copiilor la educaţie şi asistenţă socială, ajutând astfel la prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea performanţei educaţionale.



    Număr de angajaţi
    1.500

    Valoarea investiţiei
    300.000 euro

  • Revolta vestelor galbene anunţă transformarea modelului democratic occidental

    Dar ce oameni imbraca Vestele galbene? Ce-si doresc ei? Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceza? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupa Vestele galbene? Cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) noilor provocari? La aceste intrebari voi incerca sa raspund in cele ce urmeaza.

    Vestele galbene, sustinute de peste 50% din Francezi, conform sondajelor, sunt oameni care in general au un patrimoniu si venituri mici. Dar, in mod neobisnuit, nu vizeaza prin revendicarile lor patronii, marile companii, ci in special Statul, Presedintele, Guvernul, partidele politice. Practic, in loc sa conteste inegalitatile create de piata, Vestele galbene cer Statului sa ia masuri pentru ca acestea sa nu se agraveze.
     
  • Care este reţeaua de supermaketuri din România care plăteşte cele mai mari salarii

    Un angajat al Lidl câştigă în medie 3.200 de lei net lunar, cu 50% peste piaţă şi dublu faţă de unii competitori, arată calculele Business MAGAZIN. Nemţii, care au local circa 6.000 de salariaţi, s-au poziţionat încă de la început ca retailerul care plăteşte cele mai mari salarii din piaţă. Ba mai mult, au tras după ei şi concurenţa, subiectul salariilor din retail transformându-se dintr-un tabu într-o competiţie. „Majorările implementate de noi an de an au tras în sus salariile din piaţa de retail”, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale discounterului german. Iar Lidl nu se opreşte aici cu majorările.

    De la 1 martie, discounterul german Lidl a dus venitul minim lunar în companie la 3.500 de lei brut (2.180 de lei net), cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu un an. Acesta este venitul minim al unui salariat, indiferent de poziţia sa. Odată cu vechimea, acest nivel creşte. Prin comparaţie, venitul minim din cadrul Lidl este aproape dublu faţă de minimul pe economie şi este foarte apropiat de salariul mediu din comerţ, care este de puţin peste 2.300 de lei. „În final rezultatul trebuie să fie unul singur: salariul trebuie să asigure ca angajaţii să nu aibă grija zilei de mâine”, spune executivul german. În cazul Lidl, valoarea de 3.500 de lei brut, respectiv 2.180 de lei net, reprezintă o medie lunară a venitului salariaţilor dat fiind că există fluctuaţii lunare, explică reprezentanţii companiei. Mai mult, suma include şi tichetele de masă, bonusurile anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri.

    Salariile peste medie fac ca fluctuaţia de personal să fie mai mică decât în piaţă, după cum spune Frank Wagner fără a înainta cifre. În cazul comerţului alimentar fluctuaţia de personal este foarte mare, depăşind 40%, oamenii plecând atât la competiţie pentru salarii mai mari, cât şi în alte sectoare sau chiar peste graniţă. Nivelul fluctuaţiei de personal din retail este mai mult decât dublu faţă de media naţională – de 20% în 2018 – şi este la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Evoluţia vine pe fondul unei crize de personal la nivel de economie, indiferent de sectorul de activitate.

    Ani de zile, salariile plătite lucrătorilor comerciali şi casierilor au fost printre cele mai mici din economie, de multe ori apropiate de nivelul salariului minim pe economie. În ultima perioadă însă, retaileri precum Kaufland şi Lidl au aplicat majorări salariale constante, trăgând după sine toată industria. Criza de personal din economie, care se resimte puternic în cazul retailerilor, a jucat şi ea un rol important. De altfel, anunţul Lidl de majorare a venitului minim din companie vine la câteva zile după ce Kaufland şi Auchan au făcut anunţuri similare. Mai mult, lupta nu se mai dă doar în cifre, ci şi în beneficii extrasalariale.

    Cum păstrezi angajaţii în companie? Frank Wagner spune că este nevoie de o combinaţie între salariu, beneficii extrasalariale şi perspective de creştere. Retailerii oferă acum salariaţilor asigurări de sanătate, de viaţă sau abonamente la săli de fitness şi biblioteci.
    „După produse, echipa este cea care face diferenţa într-un business de retail”, explică şeful Lidl România. Afir­maţia sa vine în contextul în care businesssul discounterului german creşte puternic an de an, apropiindu-se de 8 mld. lei în 2018. „Am avut un 2018 fenomenal, am reuşit să creştem chiar mai puternic decât în anul anterior”, spune Wagner. 

    Afacerile discounterului german Lidl au crescut cu aproape 17% în 2017, până la 6,5 mld. lei. Evoluţia pozitivă a cifrei de afaceri a fost susţinută pe de o parte de creşterea consumului, iar pe de alta de expansiunea alertă, până la 240 de magazine. Mai exact, anul trecut compania a deschis 20 de unităţi noi, al doilea cel mai alert ritm de la intrarea oficială pe piaţă.

    „Modelul nostru de business e axat pe eficienţă în toate domeniile – în magazine, în sectorul logistic. În reţeaua de magazine suntem focusaţi pe procese pentru că din asta vine eficienţa care caracterizează modelul german, dar şi cel de discount. Spre exemplu, am înlocuit toate neoanele din magazin cu becuri LED, a fost o investiţie de 1 milion de euro iniţial, însă pe termen lung va fi o economie de cost. Pe această lipsă de risipă se bazează modelul de discounter”, explică Frank Wagner. Eficienţa se simte şi la nivel de consumator, de client, care are la raft doar 2.100 de produse, faţă de 50.000 – 60.000 în cazul unui hipermarket. Din total, circa 75-80% sunt marcă privată Lidl, ceea ce înseamnă că preţul ajunge să fie cu până la 30% mai mic decât în cazul brandurilor consacrate. Şi timpul petrecut la casă este mai mic.

    „Am lângă bloc un Lidl şi două magazine Profi care înconjoară alte magazine mici de cartier. Dacă la Profi, de exemplu, stau la coadă şi câte 10 – 15 minute, la Lidl stau de două ori mai puţin. Niciodată nu apuc să îmi pun produsele în sacoşă în timp util, rapiditatea pe care o au casierii mă sperie câtodată. Problema asta nu există la Profi, unde am timp să îmi aşez chiar frumos produsele în pungă. Dacă ar avea mai multe case deschise, cred că Lidl ar avea un timp şi mai scurt de aşteptare”, a spus Elena, 30 de ani, specialist în resurse umane.

    Lidl are în România peste 6.000 de salariaţi, dintre care 750 s-au alăturat echipei doar în 2018. Iar pentru anul acesta există un plan pentru alte 600 – 700 angajări. „Piaţa forţei de muncă este dificilă, însă fiecare zonă are specificul ei. În zona Moldovei, spre exemplu, există foarte mulţi oameni plecaţi în străinătate. În Vest competiţia este acerbă deoarece sunt multe investiţii în zona auto, pe când la Cluj mulţi investitori sunt activi în zona de IT”, adaugă Frank Wagner. El mai spune că pentru Lidl este mai uşor să recruteze tocmai datorită salariilor peste piaţă. Criza de personal poate fi transformată din problemă în oportunitate. Un exemplu este chiar o campanie a discounterului pentru recrutarea românilor din diaspora pentru joburi la depozitul pe care Lidl îl va deschide în această primăvară în zona Moldovei, la Cordun, lângă Roman.
    „Am ales să facem această campanie pentru că în zona de est a ţării sunt foarte mulţi români plecaţi, iar aceştia au nevoie de încredere să revină în ţară. Trebuie să ştie că au siguranţa jobului.”

    Campania a fost activă în perioada sărbătorilor pe aeroporturile din Suceava, Bacău şi Iaşi şi în vămile din Borş şi Nădlac şi a atras câteva sute de aplicaţii de job depuse de către românii plecaţi care vor să se întoarcă acasă, după cum au comunicat oficialii companiei anterior.
    Ca parte a campaniei de recrutare, românii din diaspora care s-au întors în ţară în perioada sărbătorilor au fost întâmpinaţi în aeroporturile din Suceava, Bacău şi Iaşi şi în vămile din Borş şi Nădlac de promoteri îmbrăcaţi în uniforme din depozitul Lidl. Între 17 şi 22 decembrie, aceştia au fost echipaţi cu pancarte cu mesajul Echipa Depozitului Lidl îţi urează: Bine ai venit acasă!. Totodată, şi în cele trei aeroporturi, şi în cele două vămi au fost amplasate panouri cu vizualuri care le amintesc celor din diaspora de viaţa petrecută alături de familie şi de căldura cu care aceasta îi întâmpină la venirea acasă.

    Dincolo de aceste activări, campania a continuat cu o componentă de comunicare generală: mesaje transmise prin intermediul OOH-urilor, MVcom-urilor şi spoturilor radio pentru a comunica joburile deschise în acest depozit.
    Discounterul german are deja depozite la Chiajna (lângă Bucureşti), Nedelea (lângă Ploieşti), Iernut (lângă Târgu-Mureş) şi Lugoj. În 2019 va fi gata şi centrul logistic de la Cordun, o localitate de lângă Roman. Acesta este primul din zona Moldovei. Lidl este unul dintre retailerii cu cele mai mari investiţii proprii în logistică, estimate la peste 100 mil. euro. Mai mult, şi ca număr de depozite nemţii au cele mai multe.

    „Concentrarea noastră este pe eficienţă, astfel că tot ce putem îmbunătăţi o vom face. Un exemplu este chiar sectorul logistic, unde vrem să micşorăm distanţa parcursă de marfă până la magazin. Reducem astfel şi consumul de carburant şi pe termen lung se va simţi acest lucru. Mai mult, faptul că avem depozite în proprietate ajută, avem planuri în logistică pentru următorii zece ani.”
    Wagner explică faptul că această standardizare a businessului – de la magazine la depozite – ajută atât clientul (la orientarea în magazin spre exemplu), cât şi compania, care poate lucra peste tot cu un camion standard de 30 de tone, nu de 10. „Noi ocupăm mereu tot spaţiul dintr-un camion, nu mergem cu el pe jumătate gol, pentru că am irosi spaţiu, carburant, energie.”
    Compania investeşte astfel anual zeci de milioane de euro în expansiune şi în dezvoltare logistică, dar aceste pariuri se văd şi în business, iar executivul care conduce operaţiunile locale ale discounterului este optimist.
    „2019 abia a început, dar eu sunt optimist deşi există o încetinire a creşterii consumului. Pentru noi, ca discounter, acest lucru însă înseamnă oportunităţi de creştere, aşa că eu rămân optimist în ceea ce priveşte businessul Lidl. Formatul nostru este avantajat de mai mulţi factori, printre care şi faptul că românii au mai puţin timp la cumpărături, de aceea continuăm investiţiile.” Lidl este activ pe segmentul de discount, unde există un focus mare pe preţ. Aceste magazine sunt de regulă avantajate în perioadele în care consumatorii sunt mai chibzuiţi, mai atenţi la cum îşi cheltuie banii.
    Pe acest segment mai există un singur jucător – Penny Market –, pe când în tot comerţul modern sunt 10 reţele cu circa 2.800 de magazine şi afaceri de 11-12 mld. euro anual.


    Cine este Frank Wagner?
    Frank Wagner (47 de ani) este preşedintele Consiliului de Conducere al Lidl România. Deţine funcţia actuală de peste trei ani, însă locuieşte în România din 2008, fiind chiar căsătorit cu o româncă, împreună cu care are o fetiţă.
    Astăzi Wagner este, prin prisma businessului pe care îl conduce, al treilea cel mai puternic executiv din comerţul local, având pe mână aproape
    240 de magazine de discount şi afaceri de circa
    8 mld. lei, conform estimărilor BM.
    S-a mutat pe piaţa locală în 2008, însă primul său contact cu ţara a fost în 1979, când a venit cu părinţii într-un concediu la Constanţa. Când s-a întors în 2008 lucra pentru lanţul de magazine Penny Market, parte a grupului Rewe. În 2013, s-a reangajat la Lidl.
    Iniţial a fost recrutat de Lidl în 1999, unde a rămas până în 2007. De-a lungul acestei perioade a avut opriri în mai multe „staţii” ale businessului din Germania, lucrând în vânzări, audit, dar şi ca asistent al membrilor din board. Ulterior a ajuns director de depozit. Era anul 2007 când a plecat de la Lidl la Rewe. Iniţial a deţinut o poziţie în Germania, iar în 2008 a hotărât să vină în România, unde urma să fie membru în board şi să se ocupe de partea de vânzări şi logistică. După o perioadă de circa doi ani a fost promovat în funcţia de director general, poziţie pe care a păstrat-o doi ani. Apoi, în 2013, s-a întors la Lidl pe aceeaşi poziţie pe care o deţinuse iniţial în Penny Market, respectiv responsabil de vânzări şi logistică şi preşedinte al Consiliului de Conducere. În decembrie 2015 a preluat funcţia actuală, cea de director general al Lidl România.

  • De ce dau greş unii antreprenori din România după mai mulţi ani de reuşită?

    1. Saltul peste etape în construirea afacerii

    Afacerea este ca o casă: dacă fundaţia şi pilonii de rezistenţă lipsesc sau au fost executate cu vicii, casa se poate prăbuşi oricând. Chiar şi după câţiva ani. Din păcate, mulţi încep cu pereţii şi cu acoperişul, apoi adaugă direct mobilierul şi accesoriile. Aşa este la început, mult optimism, elan şi creativitate.

    Însă orice afacere trebuie să înceapă cu definirea viziunii şi misiunii, cu propunerea de valoare către piaţă: sensul existenţei acelui business, ideea genială, visul antreprenorial. Acestea nu se schimbă, indiferent de context. Apoi, numele şi identitatea corectă, brandul care să reflecte acea viziune şi misiune. Asta e baza pentru arhitectura de brand, declinat în portofoliul de produse, apoi integrarea acestora în modelul de business.

    Majoritatea celor care se împotmolesc acumulează sincope pentru că au sărit peste etape. Remodelarea afacerii te forţează să te întorci la aceste începuturi, la fundaţie. Iar corecţiile cauzate de salturi costă enorm. De exemplu, au fost situaţii în care, după 25 de ani de activitate, am schimbat chiar şi numele unor companii.

    2. Dezvoltare haotică prin diversificare în exces

    Modelul de business defectuos induce o dezvoltare de tip „oportunistic” pe termen scurt, prin idei creative şi bune, care însă nu pot fi susţinute de modelul de business neadaptat şi de o gândire limitativă de „income management”. Am întâlnit zeci de companii care implementau strategii de marketing şi comunicare, dar pierdeau din cota de piaţă pentru că modelul de business era învechit şi nu putea susţine acea strategie.
    Diversificarea în exces pare cea mai la îndemână metodă de dezvoltare pentru foarte mulţi antreprenori: produse noi (de exemplu, se dublează numărul de articole în portofoliu), servicii şi divizii noi, pieţe sau segmente noi de consum.

    Apoi, această cea mai la îndemână metodă de creştere, această caracatiţă, începe să înghită resurse; core business-ul (adică segmentul la care se pricep cel mai bine) scade, pentru că nu mai există focus, creşte presiunea pe adaos şi pe cash, iar oamenii devin depăşiţi de situaţie şi demotivaţi.

    În timp ce se caută „vinovaţii” şi până se conştientizează că direcţia nu este bună, începe declinul. O asemenea companie intră direct în eficientizare şi optimizare. Redresarea necesită timp. Dar altfel nu este posibilă o relansare

    3. Reactivitatea: reacţia la acţiunile concurenţilor direcţi

    Majoritatea antreprenorilor pe care i-am întâlnit dezvoltau companiile reactiv, şi nu strategic. Foarte atenţi la competitorii direcţi, mereu reacţionau la ceva, mai degrabă emoţional decât raţional: ei au lansat „cutare”, dacă nu-i urmăm şi noi, sigur nu mai vindem. Sau: au promoţii tot anul, trebuie să ne aliniem şi noi… Au dublat numărul de agenţi, trebuie să recrutăm mai mulţi oameni… Sau: pur şi simplu le veneau idei în somn, pe care le implementau instant, fără o analiză de impact înainte. Şi uite aşa modelul de business se dă peste cap.

    4. Lipsa gândirii integrate pe business

    Orice afacere funcţionează integrat. Organizaţiile sunt ca nişte fiinţe umane: toate elementele companiei (atât cele hard, cât şi cele soft) sunt interconectate, sunt interdependente şi funcţionează doar dacă sunt în echilibru.

    Adesea, lipsa unei gândiri holistice creează disfuncţionalităţi uriaşe şi în modelul de business, aceste dezechilibre fiind cauzele unor vulnerabilităţi care au impact negativ în business. De exemplu: degeaba ai oameni competenţi şi produse revoluţionare, dacă nu ai sisteme şi infrastructură care să susţină vânzările. Sau degeaba le ai pe toate la un loc, dacă îţi lipseşte o strategie de trade sau de brand coerentă. Sau degeaba investeşti în training şi coaching, dacă modelul de business – în totalitatea lui – nu poate susţine forţa de vânzare.

    Am întâlnit destule companii cu oameni de vânzări excepţionali, care pur şi simplu erau ghidaţi să vândă un portofoliu total neadaptat pieţei şi tot lor li se reproşau rezultatele slabe.

    5. Utilizarea metodei „copy paste” şi a reţetelor prestabilite

    Orice om de business ar trebui să simtă, să ştie că ADN-ul afacerii sale este baza pentru reţetele de suces. Afacerile nu funcţionează după reţete aplicate, ci doar prin crearea propriei reţete. Această reţetă proprie constituie şi baza modelului de business pliat fix pe ADN-ul oricărei afaceri.

    Din experienţa mea de CEO şi mentor, soluţiile importate din exterior nu aduc performanţa aşteptată. În tot acest proces creativ de construire a propriului model de business, sunt esenţiale etapele pe care le-am enumerat la începutul acestui articol, pentru că tocmai primele etape definesc ADN-ul şi personalitatea businessului, fără de care nu se poate construi pe termen lung.

    De cele mai multe ori, antreprenorii rămân îndrăgostiţi de produse, de serviciile pe care le creează şi uită de piaţă. Or, modelul de business este, în fapt, modul în care transformi un produs sau un serviciu în bani, modul în care vinzi. Aici au antreprenorii nevoie de profesionişti: în dezvoltarea şi inovarea modelului de business.

    Pentru un antreprenor, ideea de business este motorul afacerii, iar modelul de business este busola acesteia, pilotul care conduce. Cele mai multe afaceri antreprenoriale nu pier pentru că îşi pierd motoarele, ci pentru că îşi pierd direcţia.

  • De ce dau greş unii antreprenori din România după mai mulţi ani de reuşită?

    1. Saltul peste etape în construirea afacerii

    Afacerea este ca o casă: dacă fundaţia şi pilonii de rezistenţă lipsesc sau au fost executate cu vicii, casa se poate prăbuşi oricând. Chiar şi după câţiva ani. Din păcate, mulţi încep cu pereţii şi cu acoperişul, apoi adaugă direct mobilierul şi accesoriile. Aşa este la început, mult optimism, elan şi creativitate.

    Însă orice afacere trebuie să înceapă cu definirea viziunii şi misiunii, cu propunerea de valoare către piaţă: sensul existenţei acelui business, ideea genială, visul antreprenorial. Acestea nu se schimbă, indiferent de context. Apoi, numele şi identitatea corectă, brandul care să reflecte acea viziune şi misiune. Asta e baza pentru arhitectura de brand, declinat în portofoliul de produse, apoi integrarea acestora în modelul de business.

    Majoritatea celor care se împotmolesc acumulează sincope pentru că au sărit peste etape. Remodelarea afacerii te forţează să te întorci la aceste începuturi, la fundaţie. Iar corecţiile cauzate de salturi costă enorm. De exemplu, au fost situaţii în care, după 25 de ani de activitate, am schimbat chiar şi numele unor companii.

    2. Dezvoltare haotică prin diversificare în exces

    Modelul de business defectuos induce o dezvoltare de tip „oportunistic” pe termen scurt, prin idei creative şi bune, care însă nu pot fi susţinute de modelul de business neadaptat şi de o gândire limitativă de „income management”. Am întâlnit zeci de companii care implementau strategii de marketing şi comunicare, dar pierdeau din cota de piaţă pentru că modelul de business era învechit şi nu putea susţine acea strategie.
    Diversificarea în exces pare cea mai la îndemână metodă de dezvoltare pentru foarte mulţi antreprenori: produse noi (de exemplu, se dublează numărul de articole în portofoliu), servicii şi divizii noi, pieţe sau segmente noi de consum.

    Apoi, această cea mai la îndemână metodă de creştere, această caracatiţă, începe să înghită resurse; core business-ul (adică segmentul la care se pricep cel mai bine) scade, pentru că nu mai există focus, creşte presiunea pe adaos şi pe cash, iar oamenii devin depăşiţi de situaţie şi demotivaţi.

    În timp ce se caută „vinovaţii” şi până se conştientizează că direcţia nu este bună, începe declinul. O asemenea companie intră direct în eficientizare şi optimizare. Redresarea necesită timp. Dar altfel nu este posibilă o relansare

    3. Reactivitatea: reacţia la acţiunile concurenţilor direcţi

    Majoritatea antreprenorilor pe care i-am întâlnit dezvoltau companiile reactiv, şi nu strategic. Foarte atenţi la competitorii direcţi, mereu reacţionau la ceva, mai degrabă emoţional decât raţional: ei au lansat „cutare”, dacă nu-i urmăm şi noi, sigur nu mai vindem. Sau: au promoţii tot anul, trebuie să ne aliniem şi noi… Au dublat numărul de agenţi, trebuie să recrutăm mai mulţi oameni… Sau: pur şi simplu le veneau idei în somn, pe care le implementau instant, fără o analiză de impact înainte. Şi uite aşa modelul de business se dă peste cap.

    4. Lipsa gândirii integrate pe business

    Orice afacere funcţionează integrat. Organizaţiile sunt ca nişte fiinţe umane: toate elementele companiei (atât cele hard, cât şi cele soft) sunt interconectate, sunt interdependente şi funcţionează doar dacă sunt în echilibru.

    Adesea, lipsa unei gândiri holistice creează disfuncţionalităţi uriaşe şi în modelul de business, aceste dezechilibre fiind cauzele unor vulnerabilităţi care au impact negativ în business. De exemplu: degeaba ai oameni competenţi şi produse revoluţionare, dacă nu ai sisteme şi infrastructură care să susţină vânzările. Sau degeaba le ai pe toate la un loc, dacă îţi lipseşte o strategie de trade sau de brand coerentă. Sau degeaba investeşti în training şi coaching, dacă modelul de business – în totalitatea lui – nu poate susţine forţa de vânzare.

    Am întâlnit destule companii cu oameni de vânzări excepţionali, care pur şi simplu erau ghidaţi să vândă un portofoliu total neadaptat pieţei şi tot lor li se reproşau rezultatele slabe.

    5. Utilizarea metodei „copy paste” şi a reţetelor prestabilite

    Orice om de business ar trebui să simtă, să ştie că ADN-ul afacerii sale este baza pentru reţetele de suces. Afacerile nu funcţionează după reţete aplicate, ci doar prin crearea propriei reţete. Această reţetă proprie constituie şi baza modelului de business pliat fix pe ADN-ul oricărei afaceri.

    Din experienţa mea de CEO şi mentor, soluţiile importate din exterior nu aduc performanţa aşteptată. În tot acest proces creativ de construire a propriului model de business, sunt esenţiale etapele pe care le-am enumerat la începutul acestui articol, pentru că tocmai primele etape definesc ADN-ul şi personalitatea businessului, fără de care nu se poate construi pe termen lung.

    De cele mai multe ori, antreprenorii rămân îndrăgostiţi de produse, de serviciile pe care le creează şi uită de piaţă. Or, modelul de business este, în fapt, modul în care transformi un produs sau un serviciu în bani, modul în care vinzi. Aici au antreprenorii nevoie de profesionişti: în dezvoltarea şi inovarea modelului de business.

    Pentru un antreprenor, ideea de business este motorul afacerii, iar modelul de business este busola acesteia, pilotul care conduce. Cele mai multe afaceri antreprenoriale nu pier pentru că îşi pierd motoarele, ci pentru că îşi pierd direcţia.

  • Noul SUV electric de la Tesla, Model Y, va avea un preţ începând de la 39.000 de dolari

    Elon Musk, directorul executiv Tesla, a spus, cu ocazia lansării de joi, că prima versiune a noului modelul SUV va putea parcurge o distanţă de 482 de kilometri şi va costa 47.000 de dolari.

    Începând cu anul 2021, Tesla va lansa un Model Y standard care va costa 39.000 de dolari, la o autonomie de 230 de mile. Disponibil cu cinci scaune, acest vehiculul va putea fi modificat pentru a include şapte scaune, contra unei sume suplimentare de 3.000 de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro