BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Înlocuitor de lux

    În dorinţa de a renunţa pe cât posibil la pielea de animale, producătorii de genţi de lux caută alte materiale din care să le confecţioneze, având însă multă vreme problema calităţii acestora, mai precis a faptului că genţile confecţionate din înlocuitori nu vădesc calitatea celor tradiţionale. Recent însă, o parte dintre creatori par să fi reuşit, scrie The Telegraph. Astfel, casa Métier a găsit o piele produsă din coji şi seminţe de măr, care nu prinde patină ca pielea normală, dar îşi păstrează frumuseţea în timp, iar Stella McCartney are şi ea o gamă de genţi de lux din piele vegană confecţionată din pieliţe de struguri şi coji de mere, mai recent lansând unele realizate din miceliu de ciuperci.

     

  • Ca de fotbal

    Tricourile echipelor de fotbal se vând bine, mulţi suporteri dorind să aibă măcar ceva de la echipa preferată, iar colecţionarii adunând asemenea articole de la diverse cluburi. O atare piaţă nu putea să nu atragă şi companii din domeniul modei, cum ar fi producătorul de articole vestimentare şi accesorii de lux suedez Acne Studios. Acesta a lansat un fals tricou de echipă de fotbal pe care apare numele său la locul destinat sponsorului, un număr şi o emblemă care aduce cu una de club, pe care l-a pus în vânzare cu mare succes pentru aproape 500 de dolari bucata, scrie The Guardian. Acne Studios a mizat, se pare, pe faptul că astăzi fanii sunt mai dispuşi să poarte un astfel de articol de lux pe stradă după ce au apreciat colaborările dintre unele cluburi de fotbal şi companii producătoare de articole sportive şi din domeniul modei.

     

  • Bijuterii de copii

    În căutarea surselor de inspiraţie, unii creatori de bijuterii se îndreaptă către copii, mai precis către desenele lor. Printre aceştia, scrie New York Times, se numără Brent Neale Winston, deţinătoarea brandului Brent Neale, care a primit într-o bună zi o cerere de a realiza un pandantiv care să pornească de la desenul unui copil, bijuteria fiind cadou pentru mama acestuia. După ce a prezentat proiectul online, a primit cereri şi de la alţii clienţi pentru bijuterii personalizate care să reproducă desene ale copiilor. Creatoarea Nicole Landaw are o altă abordare, aceasta trimiţând la cererea clienţilor o mică trusă cu materiale şi instrucţiuni pentru a permite copiilor să creeze bijuteriile. Mai precis, trusa conţine nişte ceară, pe care aceştia o pot modela cum doresc, după care Landaw scanează rezultatul şi realizează obiectul solicitat.

     

  • Povestea omului care a creat una dintre cele mai mari şi puternice companii din lume. El a inventat lucruri unice, care au facut istorie, şi a lucrat cu actori celebri în întreaga lume

    Francez, nobil, avangardist, înconjurat de o familie adânc înrădăcinată în industrii ale frumosului, designerul Hubert James Taffin de Givenchy a avut toate premisele pentru a deveni celebru. Şi nu a ratat oportunitatea, iar la fel de celebri au fost atât mentorii săi, printre care amintim de Christian Dior, cât şi clienţii care i-au purtat colecţiile, pornind de la muza sa, Audrey Hepburn, pentru care a creat iconica rochie neagră din BreAkfast at Tiffany’s, cât şi alte nume sonore, precum Grace Kelly şi Sophia Loren.

    Hubert James Taffin de Givenchy s-a născut pe 20 februarie 1927 în Beauvais, Franţa, într-o familie nobiliară, ca fiu al unui marchiz cu origini veneţiene. După moartea tatălui său a fost crescut de mama sa şi de străbunică, care deţinea două fabrici celebre, una de goblenuri şi una de tapiţerie, în timp ce străbunicul său era designer, având aşadar în familie mai multe exemple de antreprenori orientaţi spre industrii artistice.

    La vârsta de 17 ani, Givenchy s-a mutat la Paris, unde s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase. Pasionat de designul vestimentar, acesta a început să lucreze pentru unul dintre pionierii haute  couture-ului postbelic, ajungând mai târziu să colaboreze cu nume faimoase ca Pierre Balmain, Christian Dior şi Elsa Schiaparelli. De asemenea, unul dintre idolii săi a fost Cristóbal Balenciaga.

    În 1952 şi-a deschis propria casă de modă în Paris, numindu-şi prima colecţie Bettina Graziani, după un topmodel în vogă la acea vreme. În scurt timp ajungea cel mai tânăr designer al modei pariziene progresiste, cu toate că la începuturi a folosit textile şi fibre ieftine, din cauza resurselor financiare limitate. În 1953, în timpul filmărilor pentru Sabrina, creatorul şi-a întâlnit şi muza – pe Audrey Hepburn, el fiind cel care a creat iconica rochie neagră purtată de actriţă în producţia Breakfast at Tiffany’s. Ulterior avea să urmeze şi prima linie de parfumuri dedicată acesteia, L’Interdit şi Le De Givenchy. De altfel, starul a acceptat să fie imaginea colecţiei – o premieră la acea vreme – marcând astfel o nouă eră în lumea advertisingului.

    Printre clienţii notabili ai lui Givenchy s-au numărat şi Greta Garbo, Grace Kelly, Sophia Loren, Jeanne Moreau şi Pauline de Rothschild. După ce a fost unul dintre reprezentanţii de vârf ai haute couture-ului, în 1954 a debutat cu o colecţie prêt-à-porter, considerată la acea vreme deopotrivă confortabilă şi atractivă, iar în 1969 a scos prima linie dedicată modei masculine, ulterior având o colaborare şi cu Ford Motor Company, pentru divizia Lincoln.

    Casa de modă Givenchy avea să se divizeze în 1981, când linia de parfumuri a mers către Veuve Clicquot, în timp ce divizia de modă a fost achiziţionată, în ’89, de LVMH, un gigant cu peste 150.000 de angajaţi în prezent, care a adăugat-o ulterior în portofoliu şi pe cea de parfumuri. În 1995 creatorul s-a retras din lumea modei, dedicându-se colecţionării de sculpture de bronz şi marmură din secolele 17-18, în castelul său din Romilly-sur-Aigre. În 2007, Poşta Franceză a lansat o colecţie specială de timbre, cu ocazia sărbătoririi Zilei Îndrăgostiţilor, semnată de Givenchy.

    Designerul a murit pe 10 martie 2018, la 91 de ani.   

     

    Carte de vizită

    Hubert James Taffin de Givenchy

    1. S-a născut pe 20 februarie 1927 în Beauvais, Franţa, în familia unui marchiz cu origini veneţiene;

    2. La vârsta de 17 ani, Givenchy s-a mutat la Paris, unde s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase;

    3. În 1952 şi-a deschis propria casă de modă, iar un an mai târziu şi-a întâlnit muza, pe Audrey Hepburn, care a devenit şi imaginea primei sale colecţii de parfumuri;

    4. Printre clienţii notabili ai lui Givenchy s-au numărat şi Greta Garbo, Grace Kelly, Sophia Loren, Jeanne Moreau şi Pauline de Rothschild;

    5. Designerul a murit pe 10 martie 2018, la 91 de ani.

  • Ca pe vremuri

    Cum producţia de filme pentru micul şi marele ecran are nevoie de ajutor pentru realizarea diverselor obiecte sau articole vestimentare pe care le foloseşte, au apărut tot felul de afaceri specializate în a-i furniza ceea ce-i trebuie. Una dintre acestea confecţionează textile pentru seriale de televiziune şi filme, dar şi pentru case istorice sau producători de mobilă sau articole vestimentare de lux, scrie Smithsonian Magazine. Înfiinţată în 1989, compania Thistle Hill Weavers este căutată de Hollywood şi nu numai datorită faptului că este capabilă să reproducă aspectul unor materiale de epocă sau să confecţioneze materiale foarte personalizate. Proprietara companiei, Susan Goody, discută cu fiecare ca să afle ce tip de material anume doresc şi pentru ce, după care, cu ajutorul computerului creează modele de ţesături şi produce mostre pe care le aprobă clienţii. Totodată oferă şi soluţii cu materiale moderne, pentru ca articolele vestimentare realizate să arate cum arătau cele de pe vremuri, dar să nu fie grele şi incomode la purtat pentru actor.

  • Cum au ajuns branduri locale ca Meli Melo, Musette, Il Passo sau Laura Baldini să fie percepute ca internaţionale? „Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat“

    ♦ Cel mai adesea, strategia de a alege nume cu rezonanţă internaţională – cu precădere italienească – aparţine brandurilor din industria modei, unde tendinţele venite din state cu tradiţie în universul vestimentaţiei şi al frumuseţii au pus semnul egal între modă de calitate şi, cel mai adesea, Italia.

    În vreme ce mulţi antreprenori aleg să se întoarcă la origi­nile autohtone şi să contureze branduri care să ilustreze apar­tenenţa locală, există şi acele poveşti de business care s-au conturat în jurul unor nume cu rezonanţă internaţională. Aşa se facă că branduri precum Benvenuti, Mizar, Meli Melo, Musette, Il Passo, Bel Punto sau Laura Baldini au ajuns să fie percepute frecvent drept străine, deşi au fost fondate de antreprenori români.

    Benvenuti, un brand românesc care împlineşte în 2024 două decenii de existenţă pe piaţă, numără în total 55 de magazine de încălţăminte şi maro­chinărie, dintre care 46 sub acest nume, iar nouă – sub brandul Enzo Bertini, o reţea multibrand high-class.

    „În 2004, când a pornit la drum compania Benvenuti, ne doream să creştem o reţea care să însemne modă, cali­tate, diversitate şi preţuri acesibile. Toate acestea le regăseam la furnizo­rii noştri, care, în mare parte, erau italieni. Ca atare, după o selecţie din foarte multe nume posibile, a fost ales numele «Benvenuti», care în italiană înseamnă «Bine aţi venit!»“, expli­că Adrian Câzu, director de retail şi dezvoltare în cadrul companiei.

    Ideea era ca, încă de la primul contact cu brandul Benvenuti, clienţii să se simtă bineveniţi. Astfel, numele celor două reţele de magazine – Benvenuti şi Enzo Bertini – au ajuns să fie unele cu rezonanţă italienească, idee născută încă de la început din faptul că majoritatea furnizorilor provin din ţara „desenată“ pe hartă – într-o potrivire per­fectă – în formă de cizmă.

    „Publicul ştie însă că suntem un brand 100% românesc, cu acţionariat local. Ne adresăm unui segment larg de clienţi şi avem o acoperire mare la nivel de ţară, fiind prezenţi cu magazine fizice în Bucureşti şi alte 27 de oraşe. De asemenea, avem o prezenţă foarte bună şi online, cu cele două site-uri cu care ne adresăm atât publicului din România, cât şi celui internaţional“, mai spune Adrian Câzu.

    Il Passo este un alt brand local de încălţăminte şi marochinărie al cărui nume duce cu gândul în străinătate. Fondatorul a legat numele companiei de obiectul de activitate al acesteia – fabricarea pantofilor, în contextul în care, în spaniolă, „Il Passo“ înseamnă „Pasul“. Businessul a fost fondat în Iaşi, la începutul anilor 2000, de Petru Chiriac.

    Românesc este şi Bel Punto, un brand de producţie şi comercializare îmbrăcăminte pentru femei, înfiinţat în anul 2014, potrivit prezentării de pe site-ul propriu.

    „Producem cu pasiune piese vestimentare, atât ţinute de zi, cât şi pentru ocazii speciale, pentru femei care ştiu să aprecieze materialele de înaltă calitate şi croiala perfect realizată“, arată sursa citată.

    Materialele provin de la furnizori din ţări precum Italia, Olanda, Grecia, Spania, Turcia, producţia având loc însă pe plan local.

    O altă poveste este cea a antreprenoarei Laura Baldini, originară din Timişoara, care a creat acum mai bine de două decenii brandul de ciorapi de damă care îi poartă numele şi pe care consumatorii l-au asociat foarte multă vreme cu o marcă originară din Italia. Ea povestea anul trecut, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, că iniţial nu a fost convinsă că e bine să-şi pună numele pe produse, astfel că a folosit doar prenumele – Laura. Cum însă acelaşi brand exista deja pe piaţa de ciocolată, antreprenoarea a decis să adauge şi partea a doua, Baldini, fapt care a dus la sonoritatea italienească. Aşa că astăzi Laura Baldini este o marcă românească de ciorapi, care însă are partea de producţie externalizată în Italia, o ţară cu vastă experienţă în domeniu.

    Ce se remarcă din listarea tuturor acestor exemple este că, cel mai adesea, strategia de a alege nume cu rezonanţă internaţională – cu precădere italienească – aparţine brandurilor din industria modei, unde tendinţele venite din state cu tradiţie în universul vestimentaţiei şi al frumuseţii au pus semnul egal între modă de calitate şi, cel mai adesea, Italia.

    Există însă şi exemple care pun în valoarea puterea franceză în lumea frumuseţii, iar unul dintre cele mai relevante este cel al reţelei de magazine cu accesorii Meli Melo. Fondat la sfârşitul anilor ’90 de Stéphane Dumas, businessul a pornit ca un brand cu sonoritate franţuzească, iar românii au asociat numele cu ţara în formă de hexagon.

    „Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat“, spunea antreprenorul în urmă cu câţiva ani în cadrul conferinţei ZF Branduri româneşti. „E important să creezi un brand uşor de pronunţat în alte pieţe, nu doar în ţara ta. Altfel, e greu să te impui pe alte pieţe. Noi mergem cu Meli Melo la export şi îl ducem ca brand românesc, nu franţuzesc.“ În traducere din limba franceză, „meli-melo“ înseamnă „melanj, amestec“.

    O explicaţie interesantă stă şi în spatele brandului local de încălţăminte Musette, de asemenea cu sonoritate franţuzească.

    „Numele brandului a fost inspirat de producţia de desene animate Disney Pisicile Aristocrate“, spunea Cristina Bâtlan, fondatoarea acestei afaceri, tot în cadrul unui eveniment ZF Branduri româneşti.

    Rezonanţa internaţională, alături de strategiile de creştere, a contribuit la dezvoltarea businessului, care, recent, a început amenajarea unui nou magazin chiar pe Calea Victoriei din Bucureşti, la numărul 1, aproape de Piaţa Naţiunilor Unite, în locul fostului magazin Ferrari.

    Mizar este tot un exemplu de brand autohton despre care adesea publicul crede că îşi are originile în altă ţară decât România.

    „Într-adevăr, în cazul clientelor noi, care au interacţionat pentru prima dată cu Mizar, s-a întâmplat, ocazional, să fim întrebaţi dacă este brand românesc sau internaţional. De fapt, ne-am inspirat, în alegerea numelui de brand, din astrologie. Mizar este o stea din Carul Mare, mai exact un sistem format din două stele duble“, spune Dan Lupu, CEO şi cofondator al companiei.

    Mizar este un brand local de modă cu o istorie de peste 26 de ani, cu o reţea de 18 magazine fizice în cele mai importante oraşe din ţară plus magazinul online.

    Strategia unor companii locale de a alege nume cu rezonanţă străină este uneori justificată şi de dorinţa de a rămâne printre alegerile prioritare ale clienţilor, în condiţiile în care cele mai multe pieţe – inclusiv cea a modei – sunt dominate de nume internaţionale. Astfel, pentru o marcă locală, este adesea dificil să-şi facă loc printre giganţi.

    Piaţa locală de modă este una dintre cele mai concurenţiale, sute de mărci importante şi probabil mii de branduri în total, mai ales străine, luptându-se pentru banii pe care românii îi cheltuie pe haine, pantofi, echipamente sportive şi accesorii, potrivit unei analize ZF. Mai mult, în continuare, nume noi vin în România şi deschid magazine, mizând pe o nouă felie din piaţă. În 2022, românii au cheltuit circa 4 miliarde de euro (19 mld. lei) pe achiziţii fashion, suma fiind de aproape cinci ori mai mare decât în 2008, când abia începea „asaltul“ brandurilor străine.

     

     

  • Cum reuşeşte o româncă, folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera arhaice să transforme un meşteşug învăţat de la bunica intr-o afacere profitabilă

    Povestea Casil Knit este, spune Cristiana Giurea, un manifest pentru calitate, pus în operă prin fire de ţesături fine, prin arta meşteşugului românesc şi prin sustenabilitate. Folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera strămoşeşti, ea arată că tricotajul nu este doar despre pulovere şi ţinute de iarnă, ci şi despre o formă aparte de eleganţă.

    Am trăit în cultul tricotajelor. Mamaie m-a învăţat ce înseamnă să tricotezi, să croşetezi şi câtă dăruire este în spatele fiecărei piese. Recunosc că mereu am fost intrigată de banalitatea tricotajelor – firul gros de lână, culoarea insipidă, pielea mea care abia aştepta să scape de acele haine. Toate aceste lucruri au contribuit la dorinţa mea de a crea ceva diferit, de a da o nouă viaţă tricotajelor”, povesteşte Cristiana. Şi-a propus să arate că arta tricotatului nu are în spate doar o nevoie de a găsi modalităţi de încălzire iarna, putând să-şi găsească locul inclusiv într-o ţinută de gală – de ce nu? – sub forma unui deux-pièces potrivit unei zile de primăvară pe străzile Bucureştiului.

    Sau poate ale Parisului? Mai ales că, la fel ca orice creator de modă, şi Cristiana visează să treacă graniţa până în una dintre capitalele modei. A fondat Casil Knit la jumătatea anului 2021, iar timp de un an a lucrat la o microcolecţie, prima din portofoliu. Colaborează cu un furnizor italian şi se implică personal în toate etapele de fabricare. „Primul pas este inspiraţia, pe care mi-o iau dintr-un mix de elemente: vibe, sentimente, obiecte, forme, mirosuri, întâmplări, vreme, oameni. Îmi imaginez un anumit model, lucrat cu diferitele texturi pe care le selectez în fiecare an. Principalul material în jurul căruia se învârte colecţia este caşmirul pur sau în combinaţie cu mătasea.” Creionează mai departe modelul, apoi se îndreaptă către artizanii din zona de munte a judeţului Prahova, unde a copilărit, care o ajută să lucreze şi să aleagă împreună detaliile tehnice, tiparele – firul, culoarea, dimensiunea andrelelor, numărul de ochiuri. Se face o mostră, iar pe baza acesteia se fac modificări ulterioare până când ceea ce îşi imaginase la început devine realitate.

    Cristiana poartă articolul vestimentar pentru a vedea cum se comportă şi pentru a trece apoi la producţia în mai multe bucăţi. „Toate piesele sunt lucrate integral de mână, prin arta tricotajului sau a croşetatului. Pentru piesele cu alură fluidă, vaporoasă, aleg tricotajul, iar pentru articolele pe care le vizualizez mai structurale merg pe croşetă. În funcţie de model şi de complexitate, măiestria omului poate depăşi o sută de ore doar pentru un articol.” Piesele Casil Knit nu sunt gândite în funcţie de trenduri, ci sunt parte a unei colecţii permanente, dar limitate ca număr de piese. Clienţii sunt oameni cu bun-gust, care vor să aloce bani pentru haine unicat, calitative şi durabile.

    Ajung la brand prin recomandări sau prin magazinul online care poartă acelaşi nume. Cristiana Giurea îşi trăieşte, prin Casil Knit, pasiunea pentru desen şi estetică, pentru materiale fine şi haine. Are la activ studii în marketing, un curs de design vestimentar şi activează în domeniul transporturilor, în vânzări, iar ca să pună bazele acestei afaceri, s-a lăsat dusă de val, fără un buget prestabilit, şi a creat totul treptat, după nevoi. „Primele articole le-am făcut special pentru mine, şi anume fusta-sirenă, o fustă reimaginată din copilăria mea, pe care o purta mama cu drag.

    Corpolenţa firului, densitatea, prestanţa pe care i-o conferea mamei mi-au rămas întipărite în minte când am crescut. În jurul ei am creat celelalte articole. Şi cardiganul «I love long baths» are o poveste frumoasă, în spatele căreia se află sora mea şi băile ei lungi şi spumoase, cu miresme alese.” Anul acesta, Cristiana a început să lucreze la un site nou şi la planul de a încheia o colaborare cu un magazin fizic, în care oamenii să descopere produsele Casil Knit, să le simtă pe piele. În acelaşi timp, visează la propriul atelier. „În următorii doi ani, cred că va fi interes pentru segmentele de copii şi de bărbaţi. Deja am lucrat manual câteva piese, dar au fost «in-house», nu au ieşit la lumină.”

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase. „În preţuri se oglindeşte multă muncă şi pasiunea artizanilor. Un top bandeau ajunge şi la nouă ore de lucru, în funcţie de fir. Cel mai pretenţios este firul din 70% caşmir, 30% mătase plus paiete. În colecţie se regăsesc topuri, fuste, rochii, cardigane, deux-pièces.” Despre antreprenoriat, Cristiana Giurea spune că este o cale dificilă, cu multă muncă în spate, mai ales când ai şi un job în paralel. Însă a învăţat că, prin perseverenţă şi constanţă, îşi poate transforma visurile în realitate. „Mă bucură constant reacţia oamenilor la produsele mele. Cred că asta îmi şi dă putere să continui atunci când îmi este greu. Consider că am un cuvânt frumos de zis în această industrie.”   

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    California Flowers – florărie (Braşov)

    Fondatoare: Ramona Dumitru şi mama ei

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 600.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Five Graces – ciocolaterie (Botoşani)

    Fondatoare: Bianca Andreea Catană

    Prezenţă: naţională

    Neuitatele – colecţie de ilustrate (Constanţa)

    Fondatoare: Cristina Gioadă

    Investiţie iniţială: 5.000 de lei (1.000 de euro)

    Prezenţă: în librările Cărtureşti din Constanţa, Prăvălia cu Cărţi, Rafia Studio, în magazinul My Romanian Store din Bucureşti

    Pazzo – pizzerie (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Florea

    Investiţii: 90.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: în zonele Aviaţiei şi Nerva Traian din Bucureşti

    Marius Georgescu – servicii de digital marketing (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Drumul de la un meşteşug învăţat de la bunica până la o afacere profitabilă. Cum reuşeşte o româncă, folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera arhaice, să se alinieze celor mai noi tendinţe din modă

    Povestea Casil Knit este, spune Cristiana Giurea, un manifest pentru calitate, pus în operă prin fire de ţesături fine, prin arta meşteşugului românesc şi prin sustenabilitate. Folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera strămoşeşti, ea arată că tricotajul nu este doar despre pulovere şi ţinute de iarnă, ci şi despre o formă aparte de eleganţă.

    Am trăit în cultul tricotajelor. Mamaie m-a învăţat ce înseamnă să tricotezi, să croşetezi şi câtă dăruire este în spatele fiecărei piese. Recunosc că mereu am fost intrigată de banalitatea tricotajelor – firul gros de lână, culoarea insipidă, pielea mea care abia aştepta să scape de acele haine. Toate aceste lucruri au contribuit la dorinţa mea de a crea ceva diferit, de a da o nouă viaţă tricotajelor”, povesteşte Cristiana. Şi-a propus să arate că arta tricotatului nu are în spate doar o nevoie de a găsi modalităţi de încălzire iarna, putând să-şi găsească locul inclusiv într-o ţinută de gală – de ce nu? – sub forma unui deux-pièces potrivit unei zile de primăvară pe străzile Bucureştiului.

    Sau poate ale Parisului? Mai ales că, la fel ca orice creator de modă, şi Cristiana visează să treacă graniţa până în una dintre capitalele modei. A fondat Casil Knit la jumătatea anului 2021, iar timp de un an a lucrat la o microcolecţie, prima din portofoliu. Colaborează cu un furnizor italian şi se implică personal în toate etapele de fabricare. „Primul pas este inspiraţia, pe care mi-o iau dintr-un mix de elemente: vibe, sentimente, obiecte, forme, mirosuri, întâmplări, vreme, oameni. Îmi imaginez un anumit model, lucrat cu diferitele texturi pe care le selectez în fiecare an. Principalul material în jurul căruia se învârte colecţia este caşmirul pur sau în combinaţie cu mătasea.” Creionează mai departe modelul, apoi se îndreaptă către artizanii din zona de munte a judeţului Prahova, unde a copilărit, care o ajută să lucreze şi să aleagă împreună detaliile tehnice, tiparele – firul, culoarea, dimensiunea andrelelor, numărul de ochiuri. Se face o mostră, iar pe baza acesteia se fac modificări ulterioare până când ceea ce îşi imaginase la început devine realitate.

    Cristiana poartă articolul vestimentar pentru a vedea cum se comportă şi pentru a trece apoi la producţia în mai multe bucăţi. „Toate piesele sunt lucrate integral de mână, prin arta tricotajului sau a croşetatului. Pentru piesele cu alură fluidă, vaporoasă, aleg tricotajul, iar pentru articolele pe care le vizualizez mai structurale merg pe croşetă. În funcţie de model şi de complexitate, măiestria omului poate depăşi o sută de ore doar pentru un articol.” Piesele Casil Knit nu sunt gândite în funcţie de trenduri, ci sunt parte a unei colecţii permanente, dar limitate ca număr de piese. Clienţii sunt oameni cu bun-gust, care vor să aloce bani pentru haine unicat, calitative şi durabile.

    Ajung la brand prin recomandări sau prin magazinul online care poartă acelaşi nume. Cristiana Giurea îşi trăieşte, prin Casil Knit, pasiunea pentru desen şi estetică, pentru materiale fine şi haine. Are la activ studii în marketing, un curs de design vestimentar şi activează în domeniul transporturilor, în vânzări, iar ca să pună bazele acestei afaceri, s-a lăsat dusă de val, fără un buget prestabilit, şi a creat totul treptat, după nevoi. „Primele articole le-am făcut special pentru mine, şi anume fusta-sirenă, o fustă reimaginată din copilăria mea, pe care o purta mama cu drag.

    Corpolenţa firului, densitatea, prestanţa pe care i-o conferea mamei mi-au rămas întipărite în minte când am crescut. În jurul ei am creat celelalte articole. Şi cardiganul «I love long baths» are o poveste frumoasă, în spatele căreia se află sora mea şi băile ei lungi şi spumoase, cu miresme alese.” Anul acesta, Cristiana a început să lucreze la un site nou şi la planul de a încheia o colaborare cu un magazin fizic, în care oamenii să descopere produsele Casil Knit, să le simtă pe piele. În acelaşi timp, visează la propriul atelier. „În următorii doi ani, cred că va fi interes pentru segmentele de copii şi de bărbaţi. Deja am lucrat manual câteva piese, dar au fost «in-house», nu au ieşit la lumină.”

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase. „În preţuri se oglindeşte multă muncă şi pasiunea artizanilor. Un top bandeau ajunge şi la nouă ore de lucru, în funcţie de fir. Cel mai pretenţios este firul din 70% caşmir, 30% mătase plus paiete. În colecţie se regăsesc topuri, fuste, rochii, cardigane, deux-pièces.” Despre antreprenoriat, Cristiana Giurea spune că este o cale dificilă, cu multă muncă în spate, mai ales când ai şi un job în paralel. Însă a învăţat că, prin perseverenţă şi constanţă, îşi poate transforma visurile în realitate. „Mă bucură constant reacţia oamenilor la produsele mele. Cred că asta îmi şi dă putere să continui atunci când îmi este greu. Consider că am un cuvânt frumos de zis în această industrie.”   

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    California Flowers – florărie (Braşov)

    Fondatoare: Ramona Dumitru şi mama ei

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 600.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Five Graces – ciocolaterie (Botoşani)

    Fondatoare: Bianca Andreea Catană

    Prezenţă: naţională

    Neuitatele – colecţie de ilustrate (Constanţa)

    Fondatoare: Cristina Gioadă

    Investiţie iniţială: 5.000 de lei (1.000 de euro)

    Prezenţă: în librările Cărtureşti din Constanţa, Prăvălia cu Cărţi, Rafia Studio, în magazinul My Romanian Store din Bucureşti

    Pazzo – pizzerie (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Florea

    Investiţii: 90.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: în zonele Aviaţiei şi Nerva Traian din Bucureşti

    Marius Georgescu – servicii de digital marketing (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Trendul autovehiculelor de lux, la modă indiferent de context?

    În timp ce piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, segmentul autovehiculelor premium şi de lux se menţine stabil datorită creşterii economice şi a accesibilităţii soluţiilor de finanţare personalizate. Pe aceasta mizează şi Plus Autotrade, businessul românesc care a sesizat încă din 2016 că cea mai bună reţetă în auto este să vină în întâmpinarea clienţilor români cARE vor să aibă parte de lux, dar la preţuri mai accesibile.

    Datele oficiale ne arată că 2023 a fost cel mai bun an pentru vânzările de autovehicule noi din România de după 2020 şi al doilea an consecutiv de creştere. Pe de altă parte, în continuare, piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, care în opinia noastră vor continua, dar asta dacă ne referim la piaţa în ansamblul ei.

    În ceea ce priveşte segmentul autovehiculelor premium şi de lux, acesta este mult mai stabil, pe fondul unei creşteri economice care aduce mai multă prosperitate şi o creştere a puterii de cumpărare, precum şi a varietăţii soluţiilor de finanţare disponibile, tot mai accesibile şi personalizate, care va asigura un interes sporit pentru acest segment”, descrie Răzvan Moldovan, general manager al Plus Autotrade, evoluţia recentă a pieţei auto, care se reflectă şi în businessul pe care îl reprezintă.

    Plus Autotrade este un business de familie, fondat în 2010, într-un moment în care piaţa din România începuse să prindă avânt; a devenit ulterior unul dintre cei mai mari distribuitori de autovehicule young-used premium din România,  într-o piaţă care s-a profesionalizat, extrem de competitivă, cu jucători importanţi nu doar pe plan naţional, dar şi internaţional, după cum explică Răzvan Moldovan. La finalul anului trecut, Plus Autotrade a ajuns la o valoare totală a autovehiculelor intermediate de peste 100 milioane de euro, în creştere cu peste 20% faţă de anul 2022 şi un volum de autovehicule intermediate de aproximativ 1.700 de unităţi, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. Fiecare lună din anul 2023 a adus pentru companie, în medie, 150 de maşini vândute sau intermediate, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 60.000 de euro, fără TVA, valoare medie care a crescut faţă de anul anterior cu aproximativ 20%. Compania a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 83,5 milioane euro, respectiv în creştere cu 12% faţă de anul anterior. „Creşterea semnificativă a businessului companiei a început în anul 2016,  odată cu inaugurarea showroomului din zona de nord a Bucureştiului şi a repoziţionării în segmentul maşinilor premium şi de lux. La acest succes a contribuit şi atragerea de parteneri şi colaboratori noi”, descrie Răzvan Moldovan unul dintre momentele importante din evoluţia companiei. Astfel, numărul de colaboratori specializaţi în vânzări a crescut de la 4, în 2010, la peste 60 de specialişti în 2024. „Aceştia asigură întreg procesul de achiziţie-vânzare, adică o serie de etape cum ar fi prospectarea pieţei, identificarea nevoilor clienţilor şi oferirea de consultanţă personalizată, identificarea furnizorilor şi a maşinilor, verificarea atentă a istoricului vehiculelor, precum şi gestionarea transportului şi a formalităţilor de import. În acelaşi timp, tot ei gestionează şi activitatea postvânzare (în perioada de garanţie, precum şi preluarea autovehiculului în regim de consignaţie, buy back sau trade in şi revânzarea lui, la finalul ciclului de exploatare, dacă este cazul)”, explică general managerul companiei. Pe parcurs, compania şi-a extins prezenţa şi în alte oraşe mari din ţară şi au diversificat gama de servicii oferite clienţilor iar în prezent, pe lângă vânzare şi intermediere auto, furnizează şi o serie de servicii suplimentare, precum intermediere financiară, încheiere de asigurări şi extragaranţii, preluare de autovehicule în regim de consignaţie, trade-in şi buy-back. „Provocări au fost tot timpul, fie că vorbim de perioade în care economia nu a performat, de schimbări legislative sau fiscale, care au venit în decursul timpului sau, acum, de schimbări din industrie, odată cu tranziţia spre autovehicule nepoluante. Noi am învăţat să ne adaptăm şi ne-am continuat planurile de dezvoltare, ajungând ceea ce suntem astăzi, un brand recunoscut de piaţă şi clienţi pentru servicii de calitate.” În ceea ce priveşte evoluţia companiei în continuare, Răzvan Moldovean spune că şi-au propus să se concentreze pe consolidarea activităţii şi pe îmbunătăţirea performanţelor locaţiilor de vânzare nou-deschise, în acelaşi timp fiind atenţi la noi oportunităţi de dezvoltare atât la nivel naţional, cât şi regional. Anul acesta, până la finalul lunii aprilie, vor inaugura un nou showroom în Oradea – acum se află în etapa identificării unei locaţii şi a atragerii de noi parteneri vânzători. „Încă de la început, am mizat pe o prezenţă naţională. Credem că, pentru a fi un brand puternic şi atractiv, având în vedere industria şi segmentul în care operăm, trebuie să fim în toate marile oraşe din ţară. Astfel, inaugurarea de noi showroomuri este un pas firesc în strategia de extindere a companiei, pentru a fi cât mai aproape de clienţi şi a le oferi o experienţă de achiziţie confortabilă. Bineînţeles, fiecare nou pas vine în urma unei analize atente, evaluăm potenţialul prezent şi viitor al zonei şi evaluăm cererea pe care o avem din zona respectivă la acel moment”, spune Răzvan Moldovan.

    În acelaşi timp, vor investi în continuare şi în platforma Plus Auto Marketplace, pe care au lansat-o la finalul anului trecut şi reprezintă o soluţie digitală, un spaţiu de întâlnire virtual pentru toţi cei interesaţi să vândă sau să cumpere un autovehicul, atât profesionişti, cât şi persoane private. „Lucrăm intens la câteva funcţionalităţi noi şi ne dorim ca până la finalul lunii aprilie să lansăm pentru public o serie de actualizări importante, care simplifică procesul de listare a unei maşini pentru vânzare, folosind tehnologia AI. De asemenea, pentru că am observat că aproximativ 90% dintre clienţii noştri accesează platforma de pe un dispozitiv mobil, în paralel lucrăm şi la o aplicaţie nativă care să poata fi descărcată din AppStore şi GoogleStore.” Până în acest moment, au investit aproximativ 350.000 de euro în această platformă şi îşi propun să mai investească încă aproximativ 200.000 euro până la finalul anului în curs.

    Ce urmează în piaţa auto? General managerul Plus Autotrade observă că creşterea economică, ce vine cu creşterea standardului de viaţă şi creşterea puterii de cumpărare, a făcut ca diferenţele dintre pieţele est-europene şi cele vestice să se mai estompeze în ultimii ani. În egală măsură, şi segmentele premium şi de lux sunt în creştere, tot mai mulţi clienţi apreciind calităţile şi distincţia aduse de un autovehicul din aceste segmente. „Apoi, există diferenţe culturale şi de preferinţe care pot influenţa, de asemenea, specificul cererii şi a ofertei de autovehicule în fiecare ţară. Spre exemplu, în unele ţări europene există o preferinţă puternică pentru autovehicule break, în altele pentru SUV, iar în altele pentru autovehicule economice”, mai observă el. Adiţional, în ultima vreme, odată cu avântul autovehiculelor hibride sau electrice, se observă şi o viteză diferită de adopţie a lor, în funcţie de orientarea şi preocuparea clienţilor pentru mediu şi sustenabilitate, dar şi de programele guvernamentale care influenţează administrativ cererea. General managerul Plus Autotrade observă că piaţa auto se află în acest moment într-un punct de cotitură, în aşteptarea anului 2035, când producătorii nu vor mai putea avea în ofertă autovehicule poluante. „Guvernele caută soluţii de încurajare a adopţiei de autovehicule nepoluante şi de a penaliza utilizarea de autovehicule poluante, fapt care va conduce la creşterea interesului clienţilor pentru tehnologii alternative. De asemenea, vedem în ultima vreme autovehicule tot mai avansate din punct de vedere software. Dacă până de curând autovehiculele erau construite în jurul motorului, de acum înainte ele vor avea în centru tehnologia software. Credem că aceste evoluţii vor continua sau se vor accelera. În plus, un accent tot mai mare se va pune pe mobilitate, în detrimentul deţinerii, iar valoarea mărcii va conta tot mai puţin în decizia de achiziţie.” Tot la capitolul tendinţe ale viitorului, Răzvan Moldovan observă, de asemenea, o creştere semnificativă a interesului pentru autovehiculele electrificate sau hibride şi în rândul clienţilor din segmentul premium şi de lux. „Producătorii de automobile de top investesc sume importante în dezvoltarea şi lansarea de modele parţial sau total electrificate, de înaltă performanţă şi cu tehnologie avansată. Totodată, vedem un interes în creştere pentru conectivitate şi tehnologii autonome şi în rândul clienţilor care cumpără maşini premium şi de lux, care îşi doresc maşini echipate cu sisteme avansate de asistenţă la condus şi conectivitate la internet, pentru o experienţă cât mai sigură şi confortabilă. În al treilea rând, personalizarea extinsă şi experienţa la bord rămân criterii importante la achiziţie pentru clienţii de autovehicule premium şi de lux. Aceştia caută maşini care să le reflecte personalitatea şi stilul de viaţă, să le asigure sau confirme statutul şi succesul financiar, iar producătorii şi distribuitorii auto premium răspund prin oferirea de opţiuni extinse de personalizare şi experienţe de achiziţie şi postvânzare de calitate.” În cazul Plus Auto Trade, în anul 2023, vânzările de autovehicule electrificate sau hibride au reprezentat un procent de aproximativ 30% în totalul vânzărilor, în creştere faţă de anii anteriori.  „Stocul pe care îl avem în orice moment şi care înseamnă peste 450 de unităţi reflectă noua dinamică a cererii, din ce în ce mai multe modele electrificate şi hibride fiind disponibile imediat la vânzare. Astfel, încercăm să diversificăm şi să lărgim oferta de autovehicule neconvenţionale, aducând mărci şi modele noi, lăudându-ne cu modele vândute în premieră în România. Spre exemplu, din datele pe care le avem, am importat şi vândut în România primul Lotus full electric (modelul Eletre S).”    

     

    În funcţie de valoare, mărcile cele mai vândute de Plus Autotrade au fost Mercedes-Benz (21%), BMW (13%), Audi (5%), Lamborghini (4%), Ferrari (3%), Rolls-Royce (3%), Volkswagen (2%) şi Volvo (2%).

  • O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale

    O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale. Asemenea obiecte erau la foarte mare căutare pentru banchetele din Europa în urmă cu sute de ani, dar cererea există şi în prezent, scrie New York Times. Se caută farfurii pictate cu mâncare sau unele care amintesc ca formă şi aspect de frunze de diverse plante comestibile (varză, salată), cutiuţe în formă de fructe, legume sau chiar croasante, dar şi imitaţii cât mai aproape de realitate ale fructelor şi legumelor, produse de fabrici de porţelan cu tradiţie din Europa sau de unele mai noi în parteneriat cu artişti. Toate acestea se pot cumpăra de la sursă sau din magazine specializate de produse pentru casă şi decoraţiuni, ori chiar de la magazine de modă online. Astfel, retailerul de modă Matches, vinde, de exemplu, o colecţie de legume de porţelan de la firma portugheză Bordallo Pinheiro, în timp ce un concurent al acestuia, Moda Operandi, are în ofertă cutiuţe de porţelan în formă de baghete aurii, chifle sau croasante de la producătorul austriac Augarten. Pe de altă parte, artistele newyorkeze din spatele Gohar World au creat în parteneriat cu atelierul milanez Laboratorio Paravacini o gamă de farfurii şi castroane care par presărate cu boabe de fasole de diferite soiuri atât de veridice, încât îţi vine să le iei cu furculiţa de acolo. Aceeaşi companie comercializează şi bureţi de vase în forme legumicole, cum ar fi o căpăţână de usturoi pufoasă, ori candelabre cu suporturi de ouă în loc de lumânări. În dorinţa de a reproduce cât mai bine realitatea apar chiar şi fructe cu tot cu defecte, cum ar fi pere cu cel puţin o pată, acestea însă confecţionate nu din porţelan, ci din marmură de Carrara vopsită, cum sunt cele de la John Derian Company.