BusinessMagazin

Tag: mobilier

  • Cum să câştigi 4,5 milioane de euro cu două magazine în Bucureşti

    Înainte de a fonda MAM Bricolaj, Cristian Găvan conducea o afacere cu producţie de mobilier la comandă unde spune că avea în medie 30 de clienţi pe lună, iar ”în primele trei luni ale anului nu reuşeam să acoperim costurile operaţionale“. Aşa că s-a gândit la un alt business şi, cum cunoştea domeniul de distribuţie al materialelor şi accesoriilor pentru mobilier, a decis să continue în aceeaşi zonă. Totuşi avea nevoie de un element diferenţiator. ”Pe acesta l-am găsit în octombrie 2010, la un târg în Italia, unde am descoperit o firmă care avea un magazin cu autoservire doar pentru feronerie de mobilier“, spune Găvan.

    Firma respectivă avea afaceri doar pe segmentul B2B, iar Găvan a luat ideea şi a aplicat-o şi segmentului B2C. ”Astfel, în aprilie 2011 am deschis primul cash & carry dedicat pentru materiale şi accesorii de mobilier, adresat micilor meseriaşi şi persoanelor fizice, în cartierul Titan din Bucureşti.“

    |n prezent, compania are două magazine în Bucureşti, iar pentru 2018 are în plan deschiderea celei de-a treia unităţi în vestul Capitalei, pentru care caută spaţiu într-un parc comercial. ”Nu este chiar simplu să găseşti un spaţiu de 2.000 mp care să aibă şi o chirie bună şi un trafic bun, dar suntem optimişti. Mixul de produse pe care îl oferim atrage clienţii“, explică antreprenorul. Primul magazin a fost deschis în 2011, iar al doilea în 2014, în cartierul Berceni. Antreprenorul spune că al doilea magazin a ajuns la breakeven într-un an şi din 2016 face profit. Dacă al treilea va fi inaugurat în acest an, al patrulea magazin este programat să apară în 2019. Toate vor fi în Capitală, pentru a acoperi cele patru puncte cardinale. ”Recunosc că această idee este inspirată de strategia multinaţionalelor de bricolaj“, spune Găvan.

    Pentru deschiderea unui astfel de magazin, povesteşte el, este necesară o investiţie de 500.000 de euro, dintre care jumătate doar pentru ”amenajarea magazinului, soluţia informatică, rafturi, utilaje, la care se mai adaugă un stoc de marfă de 250.000 de euro“. Succesul firmei nu a venit peste noapte, dar în ultimii trei ani cifra de afaceri a companiei a avut creşteri de două cifre. Anul trecut MAM Bricolaj a înregistrat rulaje de 21 de milioane de lei (4,5 milioane de euro), în ascensiune cu 26% faţă de 2016. Pentru acest an, antreprenorul are în plan o creştere de 30%. Cum a izbutit? ”Am reuşit să ne diferenţiem şi să atragem clienţi prin cea mai variată gamă de produse, avem stocuri,avem cel mai lung program de funcţionare din ramură şi avem consilieri de vânzări foarte buni, cu care facem traininguri periodice.“

    În România există 377 de agenţi economici cu acelaşi cod CAEN ca şi MAM Bricolaj; cumulat, aceste firme au avut venituri de 470,7 milioane de lei (107 milioane de euro) în 2016. Compania cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniu este Linea Mex SRL, care a avut un rulaj de 87,8 milioane lei, cu un profit brut de 7 milioane de lei. |n top o urmează G-u Ferrom COM SRL cu 34,3 milioane de lei şi un profit de 4 milioane de lei.

    Deşi MAM Bricolaj are şi un magazin online, majoritatea vânzărilor se fac în magazinele fizice din Bucureşti. Doar 1,5% din cifra de afaceri se realizează prin vânzările online. ”Avem mulţi clienţi care ne spun că ne găsesc online, dar preferă să vină în magazin să cumpere pentru că au nevoie de consiliere pentru un montaj corect“, explică Găvan.

    În acest moment, ponderea clienţilor este împărţită în mod egal între persoane fizice şi firme mici. ”Se pare că nu putem să ne atragem drept clienţi firme mai mari de mobilier pentru că vor termene de plată. Noi ne ferim să lucrăm cu plata la termen, pentru că în primul an de existenţă am fost înşelaţi cu 50.000 de lei“, îşi aduce aminte antreprenorul. Valoarea medie a bonului de cumpărături este de 250 lei şi magazinul are circa 15.000 de clienţi pe lună.

    În acest moment compania are 62 de angajaţi şi planuri pentru recrutarea altor 15 oameni, pentru următorul magazin. Antreprenorul spune că MAM Bricolaj găseşte mai uşor oameni decât concurenţa deoarece ”ne concentrăm să asigurăm un mediu de lucru plăcut, instruire şi plata salariilor şi a bonusurilor la timp“.

    Legat de noile măsuri fiscale implementate de guvernul PSD, antreprenorul român spune că afectează businessul dar este optimist. ”Oamenii de afaceri sunt genul de oameni care găsesc permanent soluţii. Cum spune Darwin: va rezista cel care se adaptează, nu cel mai puternic. O să ne adaptăm la noua realitate. Şi din punctul meu de vedere, dacă vrem să rezistăm, trebuie să mărim salariile în România.“
    Pasiunea românilor pentru mobilier şi pentru design nu se vede doar în cifra de afaceri a companiei, dar şi prin faptul că MAM Bricolaj a implementat un program numit Şcoala de mobilă, început la cererea clienţilor care doreau să realizeze corpuri de mobilier. Primul curs a fost susţinut în toamna anului 2014 pe o perioadă de 12 săptămâni. ”Combinăm teoria cu practică. |ncepem prin discuţii despre cunoaşterea materialelor, proiectarea corpurilor şi trecem prin metodele de asamblare şi montaj, precum şi montarea tuturor accesoriilor de mobilier“, spune Cristian Găvan.

    Până în prezent, şcoala de mobilă a derulat 15 cursuri la care au participat 300 de studenţi. ”Dacă iniţial am crezut că vor veni mulţi şomeri la curs, realitatea a fost diferită“, spune antreprenorul. El susţine că doar doi şomeri au venit la cursuri şi restul oamenilor sunt din diverse domenii, dar au trei caracteristici comune, menţionează el: ştiu matematică, le place să muncească şi să vadă rezultatele şi le plac amenajările interioare. ”Cursanţii sunt de trei categorii: unii vor să îşi facă singuri mobilă în casă, alţii vor să deschidă o afacere în domeniu pentru că au văzut că se câştigă bani frumoşi, şi ultimii vin la cursuri pentru că intenţionează să îşi mobileze o casă nouă şi vor să nu fie înşelaţi de firma cu care vor lucra“.

    Cristian Găvan spune că acum un curs se începe cu 24 de studenţi dintre care termină cam 17-20. Tot el spune că jumătate dintre aceştia încep să realizeze diverse piese de mobilier şi ”cam doi oameni din fiecare curs încep să lucreze în domeniul fabricării de mobilier, cel mai adesea ca meseriaşi independenţi“.

    Iniţial, un astfel de curs era gratuit, dar din cauza abandonului foarte mare (50%), Găvan a implementat o taxă de 400 de lei, care a filtrat puţin publicul şi a scăzut rata de abandon.

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Tânărul de 29 de ani care câştigă 180.000 de euro restaurând mobilier. Anul acesta are obiectiv atingerea milionului de euro

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Cum au transformat două surori un business de retail într-un butic cu afaceri de 2 milioane de euro

    Surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea au găsit modalitatea prin care să transforme un business de retail de mici decoraţiuni interioare şi mobilier cu stocuri de marfă şi numeroşi angajaţi într-un butic de amenajări interioare profitabil. Au păstrat doar numele afacerii iniţiale şi l-au transformat într-un sinonim al căminului ideal pentru oamenii fără timp de investit în amenajarea casei. Veniturile anuale ale afacerii se apropie de 2 milioane de euro.

    Un spaţiu amplu, cu ferestre înalte, o masă lungă, din lemn masiv, aşezată lângă o bibliotecă ce umple peretele, o altă masă, din piele, sticle de şampanie, obiecte de iluminat cu decoraţiuni atipice – sunt câteva dintre micile detalii reprezentative pentru biroul Lemon Interior Design, în care s-au mutat recent surorile-antreprenoare Cristina Căpitanu şi Elena Oancea.

    Biroul se află la baza unuia dintre proiectele de amenajare pe care s-au concentrat în ultimul an şi jumătate – complexul rezidenţial One Herăstrău Park din Bucureşti; unul dintre criteriile alegerii acestuia a fost proximitatea de clienţii aflaţi în clădire. ”Vedeam genul acesta de birouri plimbându-mă pe străzi, în marile oraşe. Se vedea că este un spaţiu pentru arhitecţi, designeri – mi-am spus că dacă vreodată ne luăm un spaţiu mai mare, genul acesta de loc trebuie să fie, în care să îţi doreşti să vii să munceşti, iar clientul să se simtă bine“, descrie Cristina Căpitanu locul în care ne aflăm.

    Acesta este reprezentativ pentru afacerea condusă de cele două surori: Lemon Interior Design este un butic de amenajări interioare destinat mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante. În prezent, alături de ele lucrează alţi doi angajaţi, iar veniturile firmei se îndreaptă anul acesta spre 2 milioane de euro. Modelul lor de business presupune că designul este un serviciu pe care nu îl taxează; clienţii plătesc doar mobilierul, selectat prin intermediul celor aproximativ 30 de furnizori cu care lucrează buticul de design. Printre proiectele la care au lucrat se află circa 60-70% din cele aflate în complexul rezidenţial One Herăstrău Park, unde există aproximativ 100 de apartamente. 

    Pentru această clădire, s-au ocupat şi de alegerea finisajelor, de realizarea băilor personalizate ale tuturor clienţilor, precum şi de designul pentru spaţiile comune din cadrul clădirii. În prezent, au în lucru şi proiectele One Charles de Gaulle şi One Herăstrău Plaza, ale aceluiaşi dezvoltator (One United Properties). în afara acestor proiecte, a unor case în ţară, precum şi a unor apartamente timp penthouse în Bucureşti, în ultimele două luni nu au mai preluat alte proiecte, fiindcă, spune Cristina Căpitanu, nu au capacitatea să se ocupa de ele.

    Cristina Căpitanu descrie intrarea în afacerea designului de interior drept o întâmplare pentru ea şi asociata sa, Elena Oancea, care este, de altfel şi sora ei. Niciuna dintre cele două surori nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu: Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. ”Noi suntem complementare, cred că de aceea a şi funcţionat să lucrăm astfel; fiind de mici împreună, ne cunoaştem şi ne completăm. înainte să terminăm sau să facem un concept, analizăm amândouă proiectul respectiv.“

    În timpul facultăţii şi după facultate, Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM; dar şi-a dorit o schimbare. în căutarea a ceva care să le placă, au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, dar în retail, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se comercializau astfel de produse (Lemon Interior Design). Când au preluat afacerea, aceasta era formată din trei magazine, iar ulterior au mai deschis două. Cristina Căpitanu povesteşte însă că la momentul preluării acestea aveau stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată.

    Au funcţionat aşa, în retail, până în 2013 – deschizând şi închizând magazine, până când au început să se reorienteze spre produsele de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţii care le cereau sfaturi. Au înţeles astfel că de fapt, în loc să aibă cinci magazine cu stocuri şi angajaţi, le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, astfel a venit ideea afacerii de amenajare. ”Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. în timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe partea amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design.“

    Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, cel mai recent închis fiind în centrul comercial Băneasa. Şi-au propus să continue cu vânzarea produselor de mobilier, dar nu printr-un showroom, la fel ca al unor branduri mari de pe piaţă, prin care să vândă din stocuri şi să se ocupe de toate aspectele pe care le presupun această activitate. Buticul de design oferă un concept de design şi o amenajare completă, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. ”Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor.

    Ea spune că sunt deopotrivă persoane cu bugete mici, cât şi unii cu foarte bugete mari – ”poţi să ai un apartament superb mobilat cu un buget foarte mic – şi pot să îl ai urât realizat, cu un buget foarte mare. Nu ţine de buget, ci de ce îşi doreşte omul respectiv să aibă la el în casă“. Oferă ca exemplu de la clienţii care, cu 15.000 de euro, şi-au amenajat un apartament, format dintr-un dormitor şi un living, până la cei care au dedicat câteva sute de mii de euro amenajării unei case. ”Contează foarte mult momentul în care ei vin să îşi facă locuinţa. Una este când vin să îşi facă prima casă şi altfel când sunt la a treia; contează foarte mult momentul în care sunt ei şi ce îşi doresc, poate nu ştiu exact ce piesă vor într-un anumit loc“, descrie Căpitanu filosofia pe care se axează în amenajare, care nu încurajează trendurile noi, ci preferinţele clienţilor.

    Iar un stil care va rămâne atemporal este, potrivit ei, cel modern elegant. Din rândul preferinţelor mai puţin obişnuite, oferă exemplul unui client care şi-a dorit să-şi amenajeze casa cu verde şi oranj şi povesteşte că au reuşit să ducă proiectul la capăt, în pofida combinaţiei atipice de culori. Durata amenajării unei locuinţe poate varia, pentru apartamentele mai mici, care nu presupun şi pereţi şi finisaje băi, de la minimum 4-5 săptămâni şi până la opt luni – în cazul proiectelor mari, unde realizează totul.

    În ceea ce priveşte provocările pe piaţa pe care activează, Cristina Căpitanu menţionează munca cu echipele care realizează proiectele: ”Noi cerem un anumit nivel de finisaje, de montaj, suntem foarte atente la detalii şi este foarte greu să explici acest lucru oamenilor care fac operaţiuni simple, să monteze un tapet, de exemplu, fiind atenţi la detalii de fineţe. Ştiu că este mai uşor să faci o amenajare standard, dar ştiu că se poate şi altfel fiindcă alţii, în afară, au făcut. Dacă alţii au putut şi se poate, trebuie să putem şi noi.“

  • Diana Şucu, soţia omului de afaceri Dan Şucu, aduce în România un brand nou de mobilier de lux

    Showroomul are o suprafaţă de circa 350 de metri pătraţi şi cuprinde mobilier din lemn masiv pentru living, dining şi dormitor, dar şi tablouri cu semnătura John Richardt.
     
    „În urmă cu 4 ani, am lansat în România brandul de mobilă de lux Ethan Allen, care s-a dovedit un succes, după cum o arată cifrele. Doi ani mai târziu am adus Caracole, un alt brand american foarte apreciat. Acum, în completarea acestora, a venit rândul să inaugurez Bernhardt Interiors, o îmbinare între stilul clasic ce defineşte mobilierul Ethan Allen şi cel modern al brandului Caracole”, spune Diana Şucu.
     
    Povestea Bernhardt Interiors a început în 1889, fiind o afacere americană de familie. Bernhardt se numără printre cele mai mari companii de producţie de mobilier din America şi este unul dintre cei mai importanţi producători mondiali de mobilier.
     

  • Delta Studio organizează Black Friday la gresie şi faianţă

    Campania de Black Friday începe site-ul Delta Studio joi, 16 noiembrie, la ora 00.00 şi se încheie duminică, 19 noiembrie, la 23:59.

    Delta Studio este prezentă cu 11 showroom-uri în 9 oraşe din România şi oferă soluţii şi concepte de amenajare complete.

     

  • Mobilă pentru hipsteri: mobilier decorat cu păr uman, mobilier realizat din oase de vită sau din flori aruncate la gunoi

    Echipa de designeri Martijn Rigters şi Fabrio Hendry, prezentă anul acesta, a expus proiectul ”The Colour of Hair“, mobilier decorat cu păr uman pe care aceştia îl obţin de la frizerii şi păr de animale, prelucrat printr-o tehnică specială care-l transformă în cerneală; cu aceste materiale sunt realizate motive ce par gravate.

    Creatoarea Yesenia Thibault-Picazo propune un material pe care l-a denumit ”marmură de os cumbriană“, o combinaţie de marmură sintetică pe bază de ghips şi oase de vită. La rândul său, Marlene Huissoud, fiică de apicultor, creează obiecte din propolis, pe care îl prelucrează ca pe sticlă, folosind tehnici veneţiene; mai nou, pentru seria de piese ”cocon“, printre care se numără o etajeră pentru cărţi, un garderob şi un dulăpior (care se vând şi cu peste 30.000 de euro bucata), utilizează gogoşi de viermi de mătase îmbrăcate în răşină prelucrată de albine pentru etanşarea fagurilor.

    Designerul britanic de origine poloneză Marcin Rusak şi-a găsit inspiraţia pentru produsele sale în florile date la gunoi din pieţele de flori ale Londrei, căutând o cale de a le păstra. încastrate în răşină, acestea devin dulăpioare, măsuţe de cafea sau lămpi pe care Rusak le confecţionează la comandă. Artistul Rowan Mersh a descoperit cochiliile de scoici, care i-au atras atenţia prin individualitatea lor, realizând din ele decoraţiuni la care utilizează cochilii de la o singură specie sau mai multe.

  • Concepte scandinave pentru băi şi bucătării

    Kuma România a fost a doua firmă daneză (primii fiind cei de la Tuborg) care a venit în România. Printre dificultăţile întâlnite la începutul activităţii pe piaţa locală, acum 18 ani, Camelia Olesen, director executiv al companiei, aminteşte de inflaţie şi birocraţie. ”La început, în 1999, a fost inflaţia, aproape de 70%, dar, cu toate acestea, partenerii danezi au avut încredere şi au investit în producţie. Apoi au fost mentalitatea şi multitudinea de formalităţi necesare pentru intrarea pe piaţa românească de la mijlocul anilor 2000“, spune ea. ”Ulterior lucrurile au intrat pe un trend ascendent, încât lăsăm în spate obstacolele şi ne amintim doar lucrurile frumoase.“

    Kuma a început producţia pe plan local însă în 2006, odată cu inaugurarea fabricii din Băneşti, în urma unei investiţii de aproape 2 milioane de euro. În 2013, compania a alocat investiţii de peste 400.000 de euro în proiecte care au vizat, printre altele, o nouă secţie de finisare, achiziţionarea unei clădiri în vecinătatea fabricii, pentru extinderea depozitului, şi dezvoltarea unui showroom cu o sală pentru conferinţe şi sesiuni de training de personal. Printre principalii clienţi ai Kuma din România s-au numărat lanţurile hoteliere Continental, Ibis şi Ramada, mallurile Băneasa Shopping Centerşi Sun Plaza, Arena Naţională, stadionul CFR Cluj, Aeroportul Henri Coandă şi diverse ansambluri rezidenţiale şi de birouri.

    Pe pieţele din Franţa, Kuma este furnizor agreat al celui mai mare constructor din Europa – Bouygues – şi se adresează proiectelor de anvergură: spitale, clădiri de birouri, malluri, stadioane sau aeroporturi. în Italia, compania lucrează pentru piaţa de feriboturi, iar în Olanda pe proiecte de utilitate publică.

    Pentru Kuma, piaţa obiectelor sanitare a avut un trend ascendent, cifra de afaceri a companiei fiind în creştere în ultimii 17 ani. Din cifra de afaceri realizată anual, 75% au fost exporturile pe piaţa scandinavă, 5% exporturile în Italia, Olanda, Ungaria, iar 20% piaţa românească.

    Cifra de afaceri pe 2016 a fost de 4 milioane de euro, iar pentru acest an compania estimează o creştere cu 18%. ”în planul nostru de afaceri, până în 2021 prognozăm o creştere anuală cu aproximativ 10%“, spune Camelia Olesen. ”Avem în plan şi o investiţie de 1 milion de euro, care va fi realizată în 2017 – 2018 şi care constă în extinderea facilităţilor de producţie şi de stoc şi achiziţia de echipamente noi.“ în prezent compania are 105 angajaţi, dublu faţă de anul 2015.

    Tehnologia folosită în procesul de producţie este continuu îmbunătăţită; ca exemplu, directorul executiv al companiei vorbeşte despre o investiţie de 300.000 de euro din 2011 pentru achiziţia unei maşini germane de turnare automată, prin care s-a îmbunătăţit aerul degajat în atmosferă. ”Lucrăm în continuare la principiul «friendly environment» atât prin educarea angajaţilor proprii, cât şi prin investiţiile interioare, realizate în sisteme de ventilaţie a aerului.“

    Camelia Olesen vede anul 2017 în creştere, dar nu se poate pronunţa asupra perioadei 2018-2020 din cauza situaţiei europene incerte. ”Cu toate că, preponderent, exportul nostru se adresează ţărilor nordice, ţări cu o economie şi monedă puternice, există temeri că economia acestora poate suferi şi în aceste zone“, spune ea. ”S-a observat în 2016 o tranziţie a pieţei nordice către obiecte sanitare standard, de dimensiuni mai mici, în defavoarea obiectelor sanitare custom made. Singura ţară care a păstrat trendul de a comanda cele mai scumpe produse a rămas Norvegia, unde creşterea vânzărilor Kuma a fost de 30% în 2017 faţă de 2016.“ în general, în regiunea scandinavă clienţii sunt exigenţi, caută design, calitate, seriozitate, explică reprezentantul Kuma.

    ”Pentru piaţa românească, principala piedică este lipsa de încredere a românilor într-o perspectivă mai bună, pe fondul unui set de «bâlbâieli» interne în relansarea unor politici adecvate de creştere a economiei“, opinează Camelia Olesen. ”Avem impresia că suntem într-un cerc vicios, în care ne lamentăm, dar nu putem face nimic. Este firesc, atât timp cât România se sufocă în birocraţie, iar criza de acum câţiva ani a dovedit că ţările «birocratice» o duc cel mai rău.“

    Produsele Kuma sunt prezente în România în showroomurile celor mai importanţi jucători în domeniul sanitarelor: Delta Studio, Romstal, Piastrelle, Bravo Grup, Ambient, dar şi în showroomuri din majoritatea oraşelor mari din ţară. ”în Scandinavia avem peste 500 de magazine care expun produsele Kuma, iar distribuţia se face în mare măsură către producătorii de mobilier de baie şi bucătărie, care la rândul lor, au lanţuri de magazine în toată Scandinavia. Este un mod de abordare foarte pragmatic, nordic, unde distribuţia este foarte clară şi taie multe costuri inutile“, mai spune Camelia Olesen.

    Designul scandinav rămîne un trend internaţional, iar Kuma produce obiecte sanitare aici, în România, care urmăresc acest trend, explică directorul executiv al companiei. ”Practic, clienţii noştri, care reprezintă segmentul interesat de design, de calitate, de seriozitate, au aceste produse scandinave aici şi considerăm un act de responsabilitate şi încredere să achiziţionezi un obiect sanitar produs în România cu un design atât de înalt.“

    Valoarea producţiei industriale de mobilă a fost de peste 2,5 miliarde euro în 2016, în creştere cu circa 7% faţă de anul precedent. Cei mai mari exportatori de mobilă din România, după valoarea exporturilor de mobilă din 2016, sunt Aramis Invest, Taparo şi Ecolor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut România a exportat mobilă de 2,2 miliarde euro, de 3,6 ori mai mult decât a importat, rezultând astfel un excedent comercial de circa 1,6 miliarde euro, industria mobilei fiind printre puţinele sectoare din economia românească care înregistrează un asemenea excedent comercial.

    Retailul de mobilă a avut anul trecut al treilea an consecutiv de creştere după ce în criză vânzările interne au pierdut peste jumătate de miliard de euro, conform calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). în retailul de mobilă sunt active peste 2.000 de firme, conform datelor de pe mfinante.ro.
    Investitorii străini vin şi produc mobilier în România, unde găsesc mână de lucru şi materie primă ieftină, exportând integral producţia către compania-mamă. Cu toate acestea, în piaţa de mobilă se află şi câteva dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România (Aramis Invest, Taparo, Casa Rusu, Lemet), dar şi jucători locali de talie mai mică precum Mobilier General Arad, care exportă mare parte din ceea ce produc.

    Primele zece ţări de destinaţie pentru mobila românească au cumpărat anul trecut mobilă în valoare de 1,7 mld. euro, ceea ce reprezintă 78% din valoarea totală a exporturilor de mobilă din România, potrivit datelor ZF. Cea mai mare parte a mobilierului produs în România ajunge în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Cehia sau Marea Britanie, potrivit aceleiaşi surse.
    După Germania, următoarele ţări de destinaţie pentru mobilierul românesc sunt Franţa (324 mil. euro), Italia (253 mil. euro), Cehia (176  mil. euro) şi Marea Britanie (141 mil. euro). Regatul Unit al Marii Britanii este prima ţară din top 5 care a înregistrat o scădere de 10% a exporturilor de mobilă, o scădere pe care specialiştii din industrie o pun pe seama Brexitului – ieşirea Marii Britanii din UE, o mişcare care ar putea face exportul de mobilă mai scump decât până acum. Creşteri semnificative ale valorii exporturilor de mobilă, de peste 30%, s-au înregistrat în ţări precum Slovacia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, China, Grecia, Algeria, Canada şi Maroc, potrivit datelor APMR.

  • Furnizorul de mobilier de lux Rovere Mobili lansează o colecţie pe segmentul eco

    Colecţia cuprinde piese de mobilier realizate din lemn salvat de la mobilier sau case vechi sau din alte materiale reciclabile care au ca scop protejarea mediului înconjurător.

    „Lansarea noii colecţii vine ca o continuare firească a strategiei noastre de consolidare a brandului pe piaţa din România. Dorim să fim cât mai aproape de români cu soluţii şi idei de amenajare a locuinţelor. Portofoliul nostru de produse este din ce în ce mai variat. Fie că vorbim de bugete de sute, mii sau chiar zeci de mii de euro, echipa de consultanţi Rovere Mobili va veni mereu în întâmpinarea clienţilor cu cele mai bune şi aplicate variante pentru amenajarea locuinţei. Considerăm că pe această piaţă mereu în schimbare, încrederea clienţilor este cea mai importantă şi ne bucură faptul că majoritatea clienţilor revin la noi de fiecare dată când au nevoie de soluţii în amenajarea locuinţei.”, a declarat Nicoleta Paraschiv, Product Manager în cadrul Rovere Mobili.

    Prezenţi pe piaţa din Romania din anul 2002, Rovere Mobili a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de peste 40%.
     

  • A studiat dreptul apoi a avut o carieră în televiziune. Acum conduce un brand de mobilă de lux

    Parcursul profesional anterior a fost unul atipic: a studiat dreptul (este licenţiată în această disciplină şi a absolvit şi un master în drept), iar apoi a avut o carieră în televiziune şi a lucrat ca prezentator de ştiri în cadrul postului public.

    „Iniţial, am vrut să deschid o galerie de artă, apoi am avut în vedere deschiderea unei grădiniţe”, descria antreprenoarea într-un interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN gândurile avute înaintea debutului antreprenorial, după o pauză în care s-a dedicat familiei.

    Familia a reprezentat în continuare principalul pilon din viaţa Dianei Şucu şi după lansarea propriei afaceri. „Rolul meu principal este şi va fi să rămân mamă. Însă îmi place să cred că sunt un om obişnuit, modest care a atins standarde înalte profesionale, sociale dar şi financiare prin muncă”, povesteşte ea.

    În ceea ce priveşte implicarea anumitor oameni de afaceri în societate, în contextul climatului volatil al mediului de afaceri, Diana Şucu cataloghează drept lăudabilă implicarea lor. Ea este de părere că Executivul ar trebui să încurajeze munca şi independenţa economică.

    Dacă ar fi pentru o zi preşedinte, Diana Şucu s-ar concentra pe trei direcţii principale: 1. Protejarea independenţei justiţiei – „Cu pârghiile pe care legea i le pune la dispoziţie, preşedintele trebuie să garanteze libertatea magistraţilor de a impune legea.” 2. Concentrarea tuturor resurselor disponibile în România în educaţie: „Şcoli mai bune, profesori mai bine plătiţi, acces la informaţii corecte.” 3. Impunerea României în Europa pentru protejarea intereselor externe şi a Europei în România pentru protejarea democraţiei.