Prin reteaua de telecomunicatii HSPA+, vitezele de upload vor creste, de asemenea, de peste 15 ori, de la 384 Kbps la 5,8 Mbps.
Ulterior acestei dezvoltari, operatorul va acoperi peste 80% din populatia Romaniei, aproape dublu decat aria de acoperire pentru servicii mobile de date de mare viteza furnizate de alti operatori din piata.
Netul mobil la 21,6 Mbps este disponibil la aceleasi tarife ca si serviciile de date 3G, singura diferenta fiind pretul modemului, care este de 50 de euro.
Compania controlata de cel mai mare grup de telefonie mobila din lume a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,187 mld. euro, in crestere cu 3,24% in euro si un profit net de 306,4 mil. euro, mai mare cu 16% decat in anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul Finantelor.
Vodafone si-a imbunatatit astfel marja profitului net, de la 23% din cifra de afaceri in 2007 la 26% din cifra de afaceri anul trecut.
Compania controlata de cel mai mare grup de telefonie mobila din lume a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,187 mld. euro, in crestere cu 3,24% in euro si un profit net de 306,4 mil. euro, mai mare cu 16% decat in anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul Finantelor.
Vodafone si-a imbunatatit astfel marja profitului net, de la 23% din cifra de afaceri in 2007 la 26% din cifra de afaceri anul trecut.
Cum poate un producator de notebook-uri sa transmita un mesaj publicitar numai tinerilor sub 35 de ani, angajati cu venituri peste medie in companii care au cladirile de birouri in Sema Parc? Sau cum poate o companie de bauturi alcoolice sa faca reclama unui nou produs doar pentru consumatorii prezenti intr-o sambata la miezul noptii in zona clubului Fratelli, spre exemplu? Raspunsul nu este nici televizorul, nici reclamele care apar in ziare sau reviste si nici panourile publicitare de pe strazi, ci telefonul mobil, un mediu de promovare destul de popular in anumite tari europene si mai ales in SU A, unde piata a fost estimata sa creasca de la an la an cu 80% pana in 2013, cand ar urma sa depaseasca pragul de 3 miliarde de dolari (2,3 miliarde euro), fata de 160 de milioane de dolari (125 de milioane de euro) anul trecut, conform companiei de cercetare de piata The Kelsey Group.
In Romania, publicitatea pe mobil, aparuta in 2007, a ramas intr-un stadiu incipient si abia acum, in conditii de criza, apar opinii ca acest tip de promovare, mai bine directionat catre public, ar putea sa ajute companiile confruntate cu reducerea bugetelor de promovare. “In Europa Centrala si de Est, instrumentele de marketing sunt mai putin sofisticate decat in Europa de Vest, dar tendintele occidentale incep sa fie preluate, iar publicitatea pe mobil nu face exceptie”, sustine Stephanie Jackson, senior director in cadrul diviziei de servicii online a Vodafone Romania. Operatorul este singurul de la noi care a lansat, anul trecut, un serviciu dedicat promovarii pe mobil – AdPlus, deja disponibil in alte tari europene precum Marea Britanie, Germania, Italia sau Spania si care a presupus o investitie de 300.000 de euro, recuperabila in “cel mult doi ani”. Decizia operatorului de a lansa un asemenea serviciu se explica, pe de o parte, prin estimarea ca publicitatea pe mobil s-ar putea dubla anual, cel putin pe termen mediu, iar pe de alta parte prin principiul ca un competitor intrat pe o piata de timpuriu isi poate asigura mai bine cota de piata.
Anul acesta, spre exemplu, daca Orange Romania nu va lansa servicii de publicitate pe telefonul mobil prin MMS , Vodafone sustine ca va avea o cota de 100% pe acest segment, pentru ca nicio alta companie nu mai ofera astfel de servicii. “Piata de publicitate pe telefonul mobil a cochetat anul trecut cu suma de 2,5 milioane de euro”, apreciaza Adrian Pavelescu, directorul departamentului Direct Marketing & Interactive din cadrul agentiei Mercury360, care a inregistrat din reclamele pentru telefonul mobil o cifra de vanzari apropiata de 400.000 de euro, aici fiind incluse toate serviciile legate de campaniile prin SMS si online mobile advertising. Dupa calculele lui Stephanie Jackson, acest gen de promovare a format anul trecut o piata ceva mai mica, de 2 milioane de euro, cu tot cu campaniile de promovare platite catre intermediari.
“Dar potentialul de crestere nu este deloc de neglijat, mai ales ca piata ar putea ajunge sa se dubleze in 2009”, spera Jackson. Deocamdata, promovarea pe telefonul mobil inseamna in Romania in principal campanii prin SMS . La acestea se adauga publicitatea online pe telefoane (online mobile advertising), o metoda de promovare prin bannere postate pe site-uri adaptate special pentru telefoanele mobile, si campaniile prin MMS si Bluetooth. Pe termen lung, dintre acestea din urma, experienta din tarile mai avansate la capitolul publicitate indica publicitatea online pentru mobil ca fiind metoda de promovare cu cele mai mari sanse de crestere, ca efect al extinderii uzului internetului mobil. Ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca evolutia pietei depinde de dezvoltarea noilor tehnologii si de cresterea numarului celor ce intra pe internet folosind telefonul mobil.
“In orice caz, publicitatea pe telefonul mobil este un domeniu care pe piata romaneasca incepe incet sa se evidentieze. In perioada urmatoare poate deveni treptat o componenta importanta a strategiei de comunicare pentru multe companii romanesti”, este de parere Vanina Ungureanu, product division manager in cadrul Orange Romania. Cel mai mare operator de pe piata anunta la finalul anului trecut planuri de a lansa in 2009 o serie de servicii noi de promovare pe mobil, planuri care nu au mai fost insa aduse in discutie de atunci. Pentru moment, este evident ca acest gen de promovare ramane sensibil in urma celorlalte.
Adrian Pavelescu, Mercury360: “Daca luam in calcul clientii tuturor operatorilor de telecomunicatii din Romania, numarul celor care pot in acest moment sa primeasca mesaje de promovare pe telefonul mobil ar ajunge la 8 milioane”,
Lansat la Mobile World Congress de la Barcelona, Samsung Omnia HD este o urmare a telefonului Samsung Omnia si se adreseaza in special utilizatorilor care vor sa traiasca experienta multimedia chiar si atunci cand sunt pe drum, potrivit lui JK Shin, vice-presedinte si director al diviziei Mobile Communication din cadrul Samsung Electronics.
Telefonul permite utilizatorilor sa inregistreze HD (720 p) si sa impartaseasca filmuletele captate in timp real prin intermediul qik.com. De asemenea, terminalul are incorporat un ecran tactil AMOLED (Active Matrix Organic Light Emitting Diode) de 3,7", o camera foto de 8MP, un GPs cu busola integrata si are o memorie interna disponibila in variantele de 8GB si 16GB.
Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.
Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.
Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
Denumita Mobione Maps, aplicatia software disponibila pe www.maps.mobione.ro ofera acces la hartile Yahoo! Maps atat prin iPhone, cat si prin playerul iPod Touch, care este de fapt versiunea fara modul de telefonie mobila a iPhone. “Ideea aplicatiei a pornit de la faptul ca serviciul deja disponibil pe iPhone, Google Maps, nu include harti detaliate ale Romaniei si in principal ale Bucurestiului”, spune Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Telefonul mobil iPhone a castigat interesul multor romani, iar serviciile Yahoo! sunt oricum destul de populare la noi, iar aceste argumente au contribuit la decizia companiei de a crea un asemenea program.
Lansata in prima parte a lunii iunie, aplicatia Mobione Maps a fost accesata deja de peste 8.000 de utilizatori din 101 tari din lume, cei mai multi dintre acestia fiind din SUA, in proportie de 35%, potrivit statisticilor Mobione, divizia de marketing mobil a MB Dragan – care se ocupa cu reclame pe telefoane mobile si cu campanii de marketing prin SMS si MMS.
Investitia in Mobione Maps a fost destul de redusa, calculata mai degraba in timpul necesar echipei de 14 oameni ai MB Dragan pentru dezvoltarea aplicatiei decat in termeni financiari. Aplicatia nu genereaza venituri, fiind oferita gratuit utilizatorilor, dar “exista posibilitatea folosirii aplicatiei in scopuri comerciale, prin implementarea separata a acesteia la cererea clientilor”, afirma Dragan. Succesul Mobione Maps ar putea fi insa masurat si prin interesul acordat la nivel international aplicatiei romanesti. La doar doua zile de la lansare, pe site-ul Apple a fost publicata o recomandare a aplicatiei in sectiunea care prezinta programele software disponibile pentru produsele companiei. “Timp de doua saptamani, Mobione Maps a fost cea mai populara aplicatie software din lume la categoria programelor utile pentru calatorii”, mentioneaza Mihai Dragan.
Tehnica prin care sunt analizate datele, numita “reality mining”, a fost folosita in cadrul call center-ului britanic Vertex, determinand cu o acuratete de 89% daca clientul urma sa cumpere un produs sau serviciu vandut prin telefon numai din analiza variatiilor vocii si a raportului de timp in care clientul vorbea si asculta ce-i spune vanzatorul. Un alt exemplu este si o banca din Germania, care a folosit dispozitivele de monitorizare pe un grup de angajati, in timpul in care acestia au lucrat la o campanie de promovare a serviciilor companiei, pentru a determina daca acestia sunt multumiti de locul de munca sau daca sunt stresati si suprasolicitati. Rezultatele l-au determinat pe cercetatorul de la MIT sa continue experimentul, inlocuind insa dispozitivul initial cu un telefon mobil. “Senzorii de monitorizare pot fi instalati in orice echipament, de la camerele de luat vederi instalate in diferite institutii si banci in scopuri de securitate si pana la telefoanele mobile”, explica Sandy Pentland. Singura diferenta dintre dispozitivul de monitorizare si telefon este faptul ca acesta din urma nu trebuie neaparat sa stea agatat de gat, ci poate fi tinut in orice buzunar.
Un telefon mobil cu ecran tactil de mari dimensiuni; desi descrierea se potriveste, nu este vorba despre telefonul iPhone al Apple, ci despre un concept de celular lansat de compania suedeza Neonode in urma cu aproape sase ani. “Operatorii de telefonie mobila din Europa au fost intrigati la momentul respectiv, dar pentru ei conceptul parea de domeniul fantasticului, asa ca nimeni nu a indraznit sa investeasca in el”, isi aminteste Mikael Hagman, directorul executiv al Neonode, care a urmarit de fapt sa creeze un telefon mobil care sa poata tina locul unui computer, prin functiile de e-mail, navigare pe internet, jocuri, auditie de muzica si vizionare de clipuri.
Cativa ani mai tarziu, telefoanele mobile N1 si N2 au incorporat cea mai mare parte a ideilor concepute de Neonode si au fost lansate in versiune comerciala in Europa, primul model fiind vandut pe internet in 7.000 de exemplare, iar al doilea numarand deja 30.000 de telefoane vandute din toamna anului trecut. Hagman spera insa ca anul acesta va lansa modelul N2 si in SUA, iar atunci vanzarile ar putea depasi 230.000 de exemplare. In ultimii ani, atat producatorii consacrati de telefoane mobile, cat si start-up-uri, companii de design sau chiar designeri independenti au inceput sa propuna tot mai multe concepte de celulare, in incercarea de a descoperi ce conteaza mai mult pentru utilizatori – designul sau functionalitatea – si care dintre propuneri ar putea deveni telefoanele mobile ale viitorului.
Nokia, spre exemplu, expune conceptul Morph in cadrul Muzeului de Arta Moderna din New York, care gazduieste expozitia “Design and the Elastic Mind”, deschisa pana la 12 mai. Prototipul dezvoltat de cel mai mare producator de telefoane mobile din lume impreuna cu o echipa de specialisti din cadrul centrului de cercetare in nanotehnologie al Universitatii Cambridge pledeaza pentru ideea ca viitorul industriei telecom mizeaza pe flexibilitate. Produs din materiale flexibile, Morph poate fi purtat drept bratara, incape in orice buzunar, indiferent cat de mic, sau poate fi agatat de lantul de la gat, posesorul avand posibilitatea sa modeleze telefonul mobil oricum doreste. Totodata, este complet transparent si se poate incarca de la soare, potrivit prezentarilor Nokia.
Producatorul finlandez detine laboratoare de design in Finlanda, Marea Britanie, Boston si California si investeste anual aproape 4 miliarde de dolari (2,5 miliarde de euro) pentru cercetarea si dezvoltarea de noi modele de telefoane. Morph nu este singurul concept prezentat de Nokia; numai in ultimul an, compania a lansat inca trei astfel de prototipuri cu design si functionalitati deosebite. “In acest fel, facem pasul de la teoretic la concret si putem vedea care sunt parerile utilizatorilor”, explica Keith Nowak, purtator de cuvant in cadrul Nokia. De altfel, compania si-a anuntat planurile de a incorpora o parte din tehnologiile de care beneficiaza Morph in modelele high-end ce vor fi lansate in urmatorii sapte ani.
Totusi, nu toate conceptele care apar pe piata sunt la fel de avansate din punct de vedere tehnologic, multe dintre ele fiind mai degraba rezultatul imaginatiei bogate a unor designeri care se concentreaza mai mult pe aspect decat pe functionalitate. Spre exemplu, designerul brazilian Renata Quintela a prezentat recent un concept denumit Toaster Phone, care, dupa cum ii spune si numele, seamana foarte mult cu un prajitor de paine. Quian Jiang, un alt designer renumit, a creat un telefon numit Softphone, care are incorporata vata. Si chiar si casa Coco Chanel s-a implicat in acest domeniu, lansand in urma cu cateva saptamani un concept propriu de telefon mobil.
Nici principalii producatori de celulare nu prezinta intotdeauna concepte revolutionare. In ceea ce priveste Sony Ericsson, de exemplu, unul dintre conceptele recente care a atras atentia utilizatorilor este un telefon mobil aproape obisnuit, dar care este dedicat utilizatorilor stangaci, avand prin urmare toate butoanele si stilusul pozitionate corespunzator.
“Oamenii cauta in general un telefon util, dar care sa aiba cateva elemente spectaculoase”, crede Jon Mulder, directorul de marketing al Sony Ericsson in America de Nord. Aceasta viziune, care privilegiaza functionalitatea, explica intre altele si refuzul nenumaratelor propuneri venite din partea Estato, un club online de fani Sony Ericsson, care publica in permanenta idei si proiecte noi de telefoane, in speranta ca Sony Ericsson se va decide sa le adopte.
Pentru marii producatorii de telefoane mobile, un concept nou e insa o mina de aur, pentru ca din reactiile potentialilor clienti, companiile pot trage concluzii in ce priveste modul cum va evolua industria in urmatorul deceniu. Tocmai din acest motiv, nimic nu se petrece peste noapte; proiectele cu potential ajung in faza de productie numai dupa ce trec printr-un proces complex de evaluare. “Conceptele demonstreaza incercarile industriei de a reinventa forma si functiile telefoanelor mobile din ziua de astazi”, afirma Bob Iannucci, directorul de tehnologie al Nokia. “Ele dezvaluie de fiecare data cate putin din viitorul telefoanelor mobile.”