BusinessMagazin

Tag: MJ

  • Niţu, despre pensia specială în cazul magistraţilor condamnaţi: Nu cred că anulare e cuvântul potrivit

     “Nu sunt la curent cu un eventual proiect de lege prin care Ministerul Justiţiei propune anularea pensiilor celor condamnaţi. Nu sunt un specialist în dreptul muncii şi în drept civil. Eu vorbesc ca jurist, poate ca impact ar fi benefic, dar din punct de vedere juridic, nu ştiu dacă cuvântul anulare este cel mai potrivit. Cred că se pot face discuţii vizavi de o anumită pensie specială şi o anumită pensie de asigurări sociale”, a declarat procurorul general al României.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţa, pe 14 august, în şedinţa Guvernului, că proiectul de lege privind anularea pensiei speciale a magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie va fi discutat în şedinţa din 20 august a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Cazanciuc a făcut această precizare după ce premierul i-a solicitat să trimită proiectul de lege la Parlament, până la 1 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul pentru Codul insolvenţei, publicat în august

    “Acest proiect de Cod al insolvenţei este parte integrantă a Programului pentru reforma sistemului judiciar şi beneficiază de asistenţa tehnică a unui consorţiu care reuneşte expertiză juridică, dar şi a unui grup de experţi care include judecători, avocaţi, reprezentanţi ai mediului bancar, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat miercuri Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, la un seminar pe tema insolvenţelor organizat de BNR.

    El a precizat că zilele trecute a avut loc o întâlnire la ministerul de resort unde au fost discutate materialele puse la dispoziţie de consultant, urmând ca până la 15 iulie grupul de experţi să propună observaţii care să fie înaintate consultantului, iar acesta să refacă proiectul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM sesizează MJ să reglementeze o procedură administrative pentru restituirea taxelor de poluare

     Punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios referitor la posibilitatea reglementării unei proceduri administrative pentru restituirea taxelor privind emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost discutat în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Direcţia Legislaţie a arătat, în punctul de vedere analizat în Plenul CSM, că instanţele de contencios administrativ sunt confruntate cu un număr mare de cauze privind cererile de restituire a taxelor de poluare, care grevează semnificativ activitatea acestora, de aceea ar trebui reglementată o procedură administrativă.

    “Menţinerea situaţiei actuale, în care restituirea taxei poate fi obţinută numai pe cale judiciară, nu este o soluţie viabilă pentru că, pe lângă valoarea propriu-zisă a taxei, implică şi cheltuieli suplimentare pentru stat: costurile pentru desfăşurarea proceselor, la care se adaugă eventualele cheltuieli de judecată la plata cărora statul poate fi obligat către reclamanţii cărora le sunt admise acţiunile. Pe aceste premise, apreciem că o soluţie mai economică pentru stat ar fi cea de restituire pe cale administrativă a taxelor care vizează emisiile poluante provenite de la autovehicule, care ar elimina celelalte costuri pe care le presupune exercitarea acţiunilor în justiţie şi, în plus, ar contribui la degrevarea instanţelor de contencios administrativ de un număr mare de cauze”, se arată în punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este costul lunar pentru un deţinut într-un penitenciar românesc

     Bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) pe 2013 este de 912,5 milioane de lei, din care alocaţiile bugetare reprezintă aproximativ 832 de milioane de lei, iar aproximativ 80,5 milioane sunt venituri proprii.

    Din acest buget, cheltuielile curente reprezintă peste 888,8 milioane de lei, între care aproximativ 616 milioane de lei cheltuieli de personal şi 160,49 milioane lei cheltuieli cu bunuri şi servicii.

    Proiectele cu finanţare din fonduri externe neramburasabile aduc bugetului ANP aproximativ 27 de milioane de lei – venituri proprii, anul acesta.

    Raportat la un număr mediu de 31.720 de deţinuţi din penitenciarele româneşti, costul unui deţinut pe lună ajunge la 2.397 de lei, din care alocaţiile bugetare lunare reprezintă 2.186 de lei. Veniturile proprii ale ANP acoperă astfel doar 211 lei din costul lunar cu un deţinut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de selecţie a candidaţilor pentru CEDO, făcută publică de MJ

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, joi seară, de MJ, cei nouă membri ai comisiei sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.

    Comisia va selecta propunerile de candidaţi, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va alege, în final, dintre trei nume propuse de România.

    În 9 mai, preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, după ce instituţia pe care o conduce a decis că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO, că APCE îi poate respinge pe aceştia, situaţie în care se reia procedura.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vârsta, printre criteriile de departajare a candidaţilor la funcţia de judecător CEDO

     Comisia de selecţie a candidaţilor României pentru ocuparea funcţiei de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), întrunită miercuri la sediul Ministerului Justiţiei (MJ), a avut pe ordinea de zi textul anunţului privitor la selecţia candidaţilor, care poate fi accesat pe pagina web a MJ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, precum şi pe site-urile Ministerului Afacerilor Externe, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În anunţul al cărui conţinut a fost definitivat de comisie se precizează că la 16 decembrie va înceta mandatul prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecătorul ales în numele României, şi că noul reprezentant va fi ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de pe o listă de trei candidaţi, pentru un mandat unic de nouă ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poşta Română a câştigat un contract cu Ministerul Justiţiei estimat la 37,5 milioane de lei – surse

     Alături de Poşta Română, la licitaţie s-a mai înscris şi Postmaster SRL Bucureşti, companie controlată de operatorul naţional de servicii poştale din Austria, Austrian Post Group, potrivit datelor publicate pe www.e-licitatie.ro.

    Aceste servicii au fost asigurate şi până acum de Poşta Română.

    Potrivit caietului de sarcini, contractul va avea o durată de 12 luni.

    Autoritatea contractantă a estimat că numărul trimiterilor de acte de procedură va atinge 15 milioane pe întreaga perioadă de derulare a contractului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis despre pierderea Ministerului Justiţiei: PNL nu a vrut să înceapă un “demers de tip troc de piaţă”

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre decizia PNL de a renunţa la Ministerul Justiţiei şi a răspuns că a participat la luarea acestei decizii, lucrurile fiind mai complicate decât la prima vedere.

    “Lucrurile sunt puţin mai complicate. Nu am dat şi nu ne-a fost luat. S-a hotărât în USL că, dacă tot a dorit primul ministru să preia interimatul la Ministerul Justiţiei şi dacă tot a dorit să facă nominalizările pentru procurori, atunci ar fi logic să-şi însuşească şi în continuare demersul pe justiţie. Nu ar avea nicio logică, după ce a scos esenţa din actualul ministeriat pentru această perioadă, să se dea ministerul înapoi la liberali, ca să continue ce? Să continue să dea explicaţii de ce a făcut primul ministru numirile pe care le-a făcut? Nu ar avea nicio noimă şi atunci USL, foarte înţelept, a hotărât să îi lase pe primul ministru şi PSD să-şi însuşească în continuare demersurile pe Ministerul Justiţiei”, a spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.