BusinessMagazin

Tag: minim

  • De ce scad acţiunile UiPath?

    Cu 16,8% s-au depreciat acţiunile UiPath (simbol bursier PATH) în septembrie, pe o bursă americană în scădere cu 5%, declinuri pe care analiştii le pun în contextul unui anunţ al băncii centrale cu privire la reducerea programelor de cumpărare de bonduri, scrie Motley Food, citat de Nasdaq.com.

    Acţiunile PATH au deschis şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu un minus de 1,6%, continuând minimul istoric anunţat ieri.

    Totuşi, în calitate de companie de software axată pe creştere, UiPath – prima companie din România care a ajuns pe Wall Street – ia în vizor o evaluare cât mai ridicată. Chiar dacă societatea a raportat rezultate trimestriale puternice la începutul lui septembrie, datele nu au fost suficente pentru a stârni interesul investitorilor.

    În ceea ce priveşte trimestrul 2 din anul fiscal 2022, care s-a încheiat pe 31 iulie, UiPath a întrecut aşteptările analiştilor cu privire la venituri, plus 40%, şi profiturile nete pe acţiune (EPS – earnings per share). Însă cei doi indici au fost mai puţini importanţi prin comparaţie cu ceea ce UiPath numeşte annualized renewal run-rate (ARR), care a crescut cu 60% la 726,5 milioane de dolari.

    ARR este un indicator utilizat adesea de grupurile de software ca serviciu (SaaS) pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor. Totodată, clienţii au petrecut – în medie – cu 44% mai mult timp folosind software-urile UiPath, ceea ce sugerează că produsele companiei aduc valoare clienţilor.

    În prezent, analiştii identifică greu principala problemă a companiei, întrucât UiPath se încadrează într-un ARR estimat între 796 milioane de dolari şi 798 milioane de dolari pentru trimestrul actual, ceea ce reprezintă o creştere trimestrială de doar 9,7%. Anualizate, datele marchează o rată de creştere de 40%, în scădere faţă de rezultatul trimestrului anterior – 60%. Însă este posibil ca managementul să abordeze o strategie mai conservatoare.

    La sfârşitul lunii trecute, acţiunile de tip „growth” au fost afectate de o declaraţie a Rezervei Federale (Fed – banca centrală din SUA), care a indicat că ar putea reduce achiziţiile de bonduri spre sfârşitul anului, crescând astfel randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani. Astfel, o rată mai mare de discount ar implica o valoare mai scăzută prescrisă viitoarelor încasări. UiPath încă pierde bani dacă luăm în calcul standardele americane GAAP (generally accepted accounting principles), în contextul în care societatea continuă să investească pentru a profita de oportunităţile pe care le oferă piaţa, aşa că a fost lovită alături de alte companii „de creştere”, dar fără profit.

    Conform datelor UiPath, societatea se tranzacţionează la 30 x ARR-ul estimat pentru 2021, ceea ce ar constitui o evaluare scumpă pentru o companie tipică, însă nu la fel de scumpă pentru o companie software cu un ritm de creştere atât de bun, într-o piaţă care se va dezvolta agresiv de-a lungul următorului deceniu. Piaţa roboţilor software valora 17 miliarde de dolari în 2020, însă poate ajunge la 30 de miliarde în 2024, scrie Nasdaq.com, citând Motley Fool.

    Întrebarea este dacă UiPath mai continua să inoveze. Acum, platforma sa de automatizare, care poate executa o mulţime de sarcini de business, pare să fie un adevărat hit în rândurile clienţilor. Însă managementul investeşte masiv în aşa-numita automatizare semantică, care încorporează în platformă mai multe procese AI, permiţându-i să acţioneze şi să gândească în mod critic, asemenea unui om.

    Dacă managementul dezvoltă respectivul trend şi va continua să conducă piaţa RPA, ultimul declin al acţiunile UiPath s-ar putea dovedi a fi o mare oportunitate de cumpărare pentru investitorii pe termen lung.

     

  • Marele selloff al acţiunilor chinezeşti: Alibaba, gigantul din e-commerce, fondat de Jack Ma, se prăbuşeşte pe bursă şi atinge minimul ultimilor doi ani pe fondul noilor măsuri adoptate de Beijing

    Declinul acţiunilor tech din China a continuat să se accentueze joi, 19 august după ce industria a fost lovită cu o nouă serie de propuneri, transmite Bloomberg.

    Indicele bursier Hang Seng Tech a închis pe minus cu 2,9%, după ce scăzuse anterior la cel mai slab nivel de când fusese creat (iulie 2020), Alibaba Group Holding suferind un declin de 5,5%.

    Astfel, gigantul creat de omul de afaceri Jack Ma a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, cea mai mică valoare înregistrată pe bursa din Hong Kong, iar grupul de streaming video Kuaishou Technology a scăzut cu 7,1% şi a marcat un nou minim istoric, încheind pe minus a cincea şedinţă de tranzacţionare consecutivă.

    Tencent Holdings, care reprezintă unul dintre indicii de referinţă ai sectorului tech, a scăzut cu 3,4%, în timp ce gigantul de food delivery Meituan a înregistrat un declin de 7,2%. Miercuri, compania de ride-hailing Didi Global a suferit o scădere de 6,5% în Statele Unite.

    Rezultatele vin după ce China a declarat că studiază o serie de propuneri pentru a proteja drepturile şoferilor care lucrează în cadrul firmelor online şi pentru a înăspri controalele aplicate asupra industriei de live streaming.

    De altfel, sentimentul general al pieţei a început să se înrăutăţească după ce Tencent a avertizat că industria ar trebui să se pregătească pentru un nou val de reglementări, incluzând aici mai multe măsuri ce ar urma să schimbe modul în care companiile folosesc datele pentru publicitate.

    Recentele represalii lansate de Beijing asupra sectorului tech au şters circa 1.000 de miliarde de dolari din valoarea acţiunilor chinezeşti listate la nivel global în ultima lună, măsurile extinzându-se rapid de la e-commerce şi meditaţii private la conţinut online şi securitatea datelor.

    Selloff-ul a determinat mai mulţi manageri de fonduri globale, incluzând-o aici şi pe Cathie Wood, să renunţe în ultimele luni la deţinerile în acţiuni chinezeşti. Mai mult, unii investitori iau în considerare să nu mai investească în niciun fel de activ din China.

    Magnaţii chinezi din sectorul tech îşi ling rănile în urma represaliilor lansate de Beijing. Pierderile marilor oameni de afaceri ajung la 87 de miliarde de dolari de la începutul lunii iulie

     

  • Bursa londoneză atinge minimul ultimelor două luni în dimineaţa în care Marea Britanie ridică toate măsurile anti-Covid

    După două ore de tranzacţionare, indicele bursier FTSE a scăzut cu 130 de puncte, sau 1,9%, la 6.877 de puncte, atingând astfel minimul ultimelor două luni, notează The Guardian.

    Rolls-Royce a suferit cel mai mare declin, 4,1%, divizia aerospaţială a companiei putând să înregistreze scăderi semnificative dacă cererea de călătorii continuă să dezamăgească.

    De asemenea, printre pierzători se numără giganţii din industria mineritului, afectată de temerile conform cărora ritmul încet de creştere va genera o cerere slabă pentru cărbune, nichel, cupru şi minereu de fier.

    Glencore şi Anglo American au scăzut cu aproximativ 3,6% în dimineaţa zilei de luni, 19 iulie, iar gigantul din sectorul de energie BP a raportat un minus de 3,2% în urma anunţului OPEC+ de a majora nivelul de producţie.

    „Încrederea consumatorilor a scăzut în iulie din cauza ipotezelor cu privire la inflaţie, iar săptămâna aceasta va oferi prima parte dintr-un test acid în rândul mediului corporate. Deşi aşteptările rămân ridicate, iar unii oameni anticipează cea mai puternică creştere economică de la sfârşitul crizei financiare din 2009, avem mai multe şanse să fim dezamăgiţi decât să fim plăcut surprinşi”, spune Richard Hunter, head of markets la serviciul de investiţii Interactive Investor.

    Astăzi, lira sterlină a ajuns – prin raport cu dolarul american – la cel mai slab nivel din luna aprilie, rezultat obţinut în dimineaţa în care au fost ridicate toate restricţiile de circulaţie din Anglia. 

    Jeffrey Halley, membru al firmei de trading OANDA, este de părere că mişcarea ar putea oferi o nouă serie de lovituri monedei.

    „Redeschiderea ţării are loc pe măsură de infecţiile cu varianta Delta explodează pe teritoriul Regatului Unit şi mă aştept la discuţii cu privire la cea mai proastă decizie post-pandemie care a limitat creşterile lirei”, spune Halley.

     

  • Turcan: Stagiul minim de cotizare pentru pensie rămâne de 15 ani. Vârsta la care se pot pensiona românii

    Raluca Turcan a declarat, miercuri seara, că stagiul minim de cotizare pentru pensie trebuie să rămână de 15 ani. Ministrul Muncii a spus şi ce se întâmplă cu vârsta de pensionare.

    Raluca Turcan a spus, miercuri seara, la Digi 24, că stagiul minim de cotizare e important să rămână 15 ani minimum, pentru că în România sunt 930.000 de beneficiari de pensie minimă socială de 800 de lei.

    „Pentru a o accesa (pensia minimă – n.r.), au nevoie de un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Aşadar, rămâne stagiul minim de cotizare. De asemenea, pensiile vor fi recalculate după o nouă formulă care va include şi indicele de corecţie”, a spus ministrul Muncii.

    Pentru cei care nu îndeplinesc stagiul minim de 15 ani, a fost creată oportunitatea cumpărării de vechime pentru a putea accesa, la vârsta de pensionare, pensia minimă socială. Un român poate cumpăra maxim 6 ani de zile.
    Turcan a lămurit şi ce se întâmplă cu eliminarea indicelui de corecţie, despre care s-a spus că odată eliminat ar putea duce la scăderea pensiei.

    „Acest indice de corecţie se va regăsi într-o nou formulă de recalculare. În momentul de faţă, indicele de corecţie este un indicator scos din burtă de către PSD pentru a echilibra sistemul de pensie, după care, când au trecut contribuţiile de la angajator la angajat acest indice de corecţie a explodat şi am ajuns la o inechitate nejustificată în sistemul de pensie în care oameni angajaţi în zile diferite doar pentru că au avut un indice de corecţie diferit au beneficiat şi de pensii cu 40% mai mari unii faţă de alţii în condiţii egale”, a explicat Turcan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin a atins în weekend un nou minim

    Cea mai cunoscută criptomonedă la nivel global a ajuns să fie tranzacţionată pentru 31.772 de dolari, înregistrând o scădere puternică pe fondul anunţului făcut de autorităţile chineze. Acestea intenţionează să aplice reguli şi taxe mai dure pentru piaţa cripto, scrie CNBC.

    Speriaţi de anunţul autorităţilor, deţinătorii de Bitcoin au început să renunţe la moneda digitală, fapt ce a determinat prăbuşirea preţului acesteia cu 16%.

    În mai, Bitcoin a fost atacată atât de autorităţi, cât şi de unii dintre cei mai înfocaţi susţinători ai săi.

    Elon Musk, care a cumpărat în trecut Bitcoin în valoare de 1,5 mld. dolari, a aruncat piaţa cripto în aer după ce a anunţat că Tesla nu va mai accepta plata în Bitcoin. Tesla a renunţat la faimoasa criptomonedă pe fondul îngrijorărilor legate de poluarea energetică asociată producerii acesteia.

     

  • BNR a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,5% pe an în 2020

    În lupta cu ten­siu­nile financiare adu­se de coronavirus, BNR a redus dobânda-cheie în 2020 până la 1,5%, precum şi fa­ci­li­tăţile per­ma­nente din jurul aces­teia, şi le-a dat băncilor lichiditate. Iar în urma deciziilor BNR, dobânzile la lei au început să sca­dă.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calcu­larea do­bân­zilor va­ria­bile la creditele în lei de dinainte de mai 2019, a coborât în ju­rul a 2%, faţă de 3,19% la în­ceputul anului.

    BNR a redus do­bân­da de politică mone­ta­ră de două ori în primăvara anului 2020, de la 2,5% până la 2% şi, ulte­rior, la 1,75%, pentru ca la începutul lunii august să mai opereze o ajustare a dobânzii-cheie, până la minimul istoric de 1,5%.

    Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a ajuns la 1% pe an, în timp ce rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) este de 2% pe an.

    În ceea ce priveşte rata rezevelor minime obligatorii (RMO) la valută, în februarie 2020 BNR a operat o primă ajustare, de la 8% până la 6%, pentru ca în septembrie să mai realizeze încă o diminuare, până la 5%, având în vedere evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare.

    Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei a fost menţinută la nivelul de 8% în 2020.

    Totodată, în condiţiile persistenţei deficitului de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a continuat să furnizeze lichiditate băncilor prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale.

    Deficitul de lichiditate s-a temperat în luna noiembrie, după ce în octombrie se accentuase, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la banca centrală în special prin operaţiuni repo bilaterale, în timp ce creditele de urgenţă de la BNR pe o zi, prin facilitatea Lombard, s-au diminuat mult.

    Octombrie adusese o amplificare a deficitului de lichiditate pe piaţa interbancară după temperarea nece­sarului de bani din lunile de vară şi din septembrie.

    BNR le-a dat băncilor şi în noiembrie lichiditate prin operaţiuni repo bilaterale, iar stocul mediu zilnic a urcat peste 2,6 mld. lei, după ce în octombrie volumul se apropiase de 1,2 mld. lei, iar în septembrie a fost atins cel mai mic nivel din acest an al tranzacţiilor repo, de doar 0,84 mld. lei

    Tendinţa a fost descendentă până în septembrie, sumele împrumutate de bănci prin repo scăzând faţă de nivelurile de circa 4 mld. lei în august, 4,6 mld. lei în iulie, 5 mld. lei în iunie, 8,97 mld. lei în luna mai şi 13,6 mld. lei în aprilie. În primele două luni ale acestui an nu au existat astfel de tranzacţii, iar în martie soldul mediu zilnic al sumelor împrumutate prin repo a fost de doar 1,17 mld. lei.

    Injecţiile de lichiditate au venit în contextul în care rata anuală a inflaţiei a rămas peste 2%, cursul valutar a fost în a doua jumătate a lunii noiembrie de peste 4,87 lei/euro, dar sub maximul istoric din septembrie, iar dobânzile din piaţa interbancară pentru scadenţele mai mari de o lună depăşesc 2%, menţinându-se în continuare peste dobânda-cheie.

    În condiţiile tensiunilor financiare, BNR a reluat în primăvara anu­lui 2020 injecţiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale. Pe parcursul anului 2019, operaţiunile repo s-au derulat doar la începutul anului şi în noiembrie şi decembrie, iar sumele au fost modice, de 0,1-0,4 mil. lei.

    Pe lângă împrumuturile repo, BNR le-a dat băncilor în 2020 şi împrumuturi de urgenţă Lombard, însă volumul a scăzut mult în noiembrie, la doar 101,4 mil. lei. După o perioadă de scăderi ale împrumuturilor de urgenţă Lombard de la BNR, octombrie adusese o creştere consistentă, nivelul acestor finanţări urcând la vârful anului 2020 şi la maximul ultimelor 20 de luni, de 2,32 mld. lei.

    Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru jucătorii care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.

    În septembrie 2020, împrumuturile Lombard au fost de 217,3 mil. lei, în august de 51 mil. lei, în iulie de 99 mil. lei, în iunie de 150,3 mil. lei şi în luna mai de 86,2 mil. lei. Însă, în luna aprilie din acest an împru­muturile de urgenţă Lombard au fost mai mari, de circa 1,64 mld. lei.

    Pentru a împrumuta bani la Lombard pe o zi, bancherii au plătit în noiembrie o dobândă medie de 2% pe an, la fel ca în septembrie şi octombrie, după ce în august dobânda medie a fost de 2,15%, în iulie a fost de 2,25%, iar în lunile de primăvară băncile plăteau 2,5% pe an.

    Finanţările Lombard accesate de bănci în primele 11 luni din acest an sunt departe de volumele de zeci de miliarde de lei înregistrate în 2008-2009, când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală se confrunta cu o criză de lichidităţi.

    În timp ce unele bănci au avut deficit de lichiditate în noiembrie, alte bănci au avut zile pe care le-au încheiat cu lei în exces, apelând astfel la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR, iar suma excedentară a urcat în noiembrie până la 2,1 mld. lei, maximul anului 2020, după ce coborâse în octombrie la minimul acestui an, de aproape 106 mil. lei, conform celor mai recente date ale BNR. Comparativ, în septembrie 2020 băncile au plasat la banca centrală depozite de 388,3 mil. lei, peste nivelurile din august, de 376,1 mil. lei şi din iulie, de 170 mil. lei. În iunie, băncile cu exces de lichidităţi au plasat la BNR 543,6 mil. lei, în luna mai 448,8 mil. lei, în aprilie 665,2 mil. lei, iar în martie 901,5 mil. lei. Dobânda oferită de BNR băncilor a scăzut în lunile de toamnă la 1% pe an, de la 1,01% în august, 1,25% în iulie şi 1,5% pe an cât a fost în lunile de primăvară.

    În plus, banca centrală a trecut în 2020 şi la cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, începând cu luna aprilie, facilitând finanţarea bugetului. Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

    După cinci luni consecutive în care BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, în septembrie, octombrie şi noiembrie banca centrală nu a mai făcut astfel de achiziţii.

    Datele indică titluri de stat în lei cumpărate de BNR de pe piaţa secundară în valoare de 504,3 mil. lei în august, 748,5 mil. lei în iulie, 533,1 mil. lei în iunie, de 1,61 mld. lei în luna mai şi de 1,88 mld. lei în luna aprilie.

    BNR decis să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României au agreat implementarea unei linii repo în valoare de 4,5 mld. euro, care va fi în vigoare până la jumătatea anului 2021, după prelungirea agreată, fiind pentru prima dată când BNR a încheiat o astfel de înţelegere cu BCE, care este responsabilă de politica monetară a zonei euro. Această linie repo a fost negociată în lunile martie-aprilie, când situaţia era tensionată şi rămâne de văzut dacă BNR o va accesa sau nu şi când.

  • Inflaţia din Turcia accelerează după ce lira atinge un nou minim record

    Preţurile de consum din Turcia au urcat cu o rată anualizată de 11,89% în octombrie, în condiţiile în care declinul rapid al lirei în timpul pandemiei a menţinut inflaţia la o rată de două cifre, potrivit Financial Times.

    Lira a pierdut aproximativ 40% din valoare în raport cu dolarul în acest an, devenind cea mai slabă monedă din lume.

    Deprecierea lirei a împins în sus costurile importurilor de care Turcia are nevoie pentru sectorul său manufacturier.

  • Pandemia loveşte în piaţa muncii: numărul joburilor vacante a ajuns în al doilea trimestru al acestui an la minimul din 2013

    Restriciţiile, contextul imprevizibil şi dificultăţile financiare au avut un impact puternic asupra pieţei muncii în acest an, numărul locurilor de muncă vacante ajungând în al doilea trimestru la nivelul minim din 2013, respectiv 34.200 de joburi disponibile, fiind al treilea trimestru consecutiv de scădere, arată datele INS.

    ”Aceste evoluţii au fost determinate de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică. În scenariul central BT prognozăm o rată medie anuală a şomajului de 5.4% în perioada 2020-2022”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Astfel, în T2 numărul locurilor de muncă disponibile s-a redus cu un ritm trimestrial de 18.2% şi cu 37.9% an/an la 34.200, minimul din T4 2013.

    Rata locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 0.13 puncte procentuale trimestru/trimestru şi cu 0.4 puncte procentuale an/an la 0.71%, cel mai redus nivel din T2 2013.

    În acelaşi timp, conform Institutului Naţional de Statistică, numărul şomerilor a ajuns la 467.000 în iunie, în creştere cu 4.000 de persoane comparativ cu luna precedentă şi cu 124.000 mai mulţi decât în luna iunie a anului trecut.

    Rata şomajului a ajuns la 5,2% în luna iunie a acestui an, cu 1,2% mai mare decât cea din luna iunie a anului 2019.

    Numărul salariaţilor activi din economie era de 4.897.000 în iunie 2020, ultima lună pentru care există date, cu 83.000 mai puţini decât în aceeaşi lună a anului trecut şi cu 79.300 mai puţini decât în luna martie a acestui an, luna în care pandemia de COVID-19 a debutat pe teritoriul României.

     

  • Lira turceasă este în cădere liberă: Moneda îşi continuă scăderea după ce a atins un minim record săptămâna trecută

    Lira turcească îşi continuă deprecierea după ce săptămâna trecută a atins un minim record, ceea ce i-a determinat pe analişti să pună la îndoială capacitatea autorităţilor de a menţine stabilitatea monedei fără a trece la majorări agresive de dobânzi, potrivit FT.

    Luni dimineaţă, la Londra, lira turcească s-a depreciat cu 0,7% în faţa dolarului, după un declin de 4,5% înregistrat săptămâna trecută.

    Banca centrală a Turciei a luat o serie de măsuri pentru a absorbi lichiditatea excesivă din piaţă, ceea ce îngreunează misiunea celor care pariază împotriva monedei. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă mutarea va reuşi să menţină stabilitatea lirei.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a subliniat vineri că aceste căderi sunt „temporare” şi a dat vina pe criza actuală din sănătate şi pe explozia devastatoare din Bierut. Cu toate acestea, investitorii şi analiştii au atras atenţia asupra reducerilor agresive de dobânzi, care au dus dobânda cheie sub nivelul inflaţiei şi au pus presiune pe monedă.

    „Nicio măsură din cele luate până acum nu poate reversa trendul pe lira turcească (…) Slăbiciunea vine dintr-un cadru de politică monetară incosistent, fără ţinte clare de inflaţie, iar presiunea se va acumula în continuare până când va duce la schimbări fundamnetale”, a notat Tatha Ghose, analist în cadrul Commerzbank.

  • Bursele mondiale au ajuns luni la minimul a două săptămâni

    Bursele mondiale au ajuns luni la minimul a două săptămâni, pe fondul creşterii numărului de cazuri de coronavirus, care reduce optimismul datelor economice mai bune şi induce ideea prelungirii perioadei de redeschidere, relatează Reuters. 

    Numărul cazurilor de COVID-19 a depăşit 10 milioane în lume, în timp ce cifrele în creştere din Australia şi din sudul şi vestul Statelor Unite ameninţă să încetinească redresarea economică.

    Indicele pan-european STOXX 600 a avut o evoluţie plată, iar acţiunile asiatice au căzut adânc în roşu în siajul închiderii slabe de vinei de pe Wall Street.

    Indicele mondial MSCI a scăzut 0,1%, atingând cel mai scăzut nivel din 15 iunie, antrenat de Nikkei din Japonia, în scădere cu 2,3% şi de evoluţia companiilor chineze de top, care au pierdut 0,7%.

    Pe pieţele de mărfuri, aurul este aproape de cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2012, la 1.773 dolari uncia.