BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Alibaba pregăteşte o listare secundară gigant de 13,4 miliarde dolari pe bursa din Hong Kong

    Gigantul chinez de comerţ online Alibaba Group se pregăteşte să lanseze o vânzare de acţiuni pe bursa din Hong Kong prin care vrea să strângă 13,4 miliarde dolari, iar procedura ar putea fi demarată chiar joi, potrivit surselor citate de Reuters.

    Executivii Alibaba se pregătesc ca listarea să aibă loc joi, dar sursele susţin că momentul exact s-ar putea schibma în funcţie de modul în care evoluează protestele violente din Hong Kong.

    Tranzacţia ar reprezenta cea mai mare listare secundară transfrontalieră din lume şi ar putea ajuta economia Hong Kong-ului, care a intrat în recesiune pentru prima dată în ultimul deceniu, în contextul în care protestele violente din ultimele cinci luni şi tensiunile comerciale dintre China şi SUA s-au făcut resimţite.

    Compania plănuia o vânzare de acţiuni pentru luna august, însă tranzacţia a fost amânată pe fondul protestelor începute în luna iunie, care au devenit progresiv mai violente.

    Vânzarea s-ar ridica la 500 milioane de acţiuni primare, ceea ce ar duce la o diluţie de 2,8% pentru actualii acţionari, iar investitorii vor putea tranzacţiona acţiuni între cele două burse, potrivit surselor.

    Acţiunile Alibaba Group, listate la bursa din New York, au închis şedinţa de tranzacţionare de marţi la o un preţ de 186,97 dolari per acţiune, la o capitalizare bursieră de aproape 487 miliarde dolari.

     

  • Deficitul comercial cu bunuri al României pe primele nouă luni din 2019 a ajuns la 12 mld. euro, în creştere cu 17%

    Exporturile de bunuri au fost de 51,8 miliarde de euro, plus 2%, iar importurile au cresut cu 5,1% ajungând la 63,8 miliarde de euro.

    România a exportat bunuri în valoare totală de 51,8 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 2% faţă de perioada similară din 2018. În acelaşi timp, importurile de bunuri au ajuns la 63,8 miliarde de euro în perioada ianuarie- septembrie 2019, în creştere cu 5,1% faţă de perioada similară din 2018, arată datele INS.

    Prin urmare, deficitul comercial la comerţul extern cu bunuri a ajuns la valoarea de circa 12 miliarde de euro în primele 9 luni din an, în creştere cu 17% faţă de perioada similară din 2018 (adică cu mai mult de 2 mld. euro).

    Analiştii economici spun că deficitul comercial la bunuri împreună cu deficitul bugetar vor avea nevoie de finanţare, iar datoria publică va creşte în continuare.

    „Va conduce la o creştere a deficitului de cont curent probabil şi trebuie finanţat, în acelaşi timp cu deficitul bugetar. Practic au fost foarte multe cheltuieli, 70% din cheltuielile bugetului de stat sunt salarii şi pensii, iar asta se duce în consum. A fost o creştere prea bruscă, companiile nu s-au ajustat şi cererea suplimentară s-a ajustat prin importuri“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

    De asemenea, eco­nomistul Aurelian Dochia explică faptul că veniturile populaţiei au crescut la un ritm mult mai puternic decât creşterea economică. Astfel, surplusul de cerere din creşterea consumului a fost acoperit prin importuri.

    „Aşa cum am spus de mai multe ori, înseamnă o vulnerabilitate suplimentară pentru România, pentru că acest deficit comercial trebuie să fie plătit de undeva. Evident că în cea mai mare parte finanţarea vine din împrumuturi. Creşterea cea mai mare a datoriei publice este în domeniul bugetului public. Mecanismul este de câţiva ani de zile şi are în esenţă drept cauză principală politica de creştere rapidă a veniturilor. Producţia nu a crescut în acelaşi ritm. Chiar şi cu o creştere de 5% (a PIB – n. red.), vedem că veniturile au crescut şi cu peste 20% în anumite sectoare, media fiind de 10%. Toată diferenţa între creşterea PIB şi a veniturilor te aştepţi să o vezi în creşterea deficitului“, a declarat el pentru ZF.

    În ceea ce priveşte avansul importurilor, datele statistice arată că cele mai mari creşteri ale importurilor din primele nouă luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018 au fost înregistrate la următoarele cate­gorii: produse chimice (o creştere de 11,2%, până la 8,5 mld. euro), alimente şi animale vii (Ă10,4%, până la 4,8 mld. euro), articole manufacturate diverse (Ă11,1%, până la 7,2 mld. euro) şi combustibili (Ă9,1%, până la 4,8 mld. euro).

    Deficitul comercial la bunuri se ajustează într-o mică măsură prin excedentul comercial pe servicii, însă nu destul cât să echilibreze balanţa comercială a României. Datele BNR indică un excedent comercial al serviciilor de 5,8 mld. euro pe primele opt luni din acest an.

    „În momentul de faţă anul 2019 este jucat, nu se mai pot produce modificări semnificative. Chiar dacă serviciile s-au descurcat bine, au avut o performanţă bună, structura serviciilor este în bună parte legată de servicii de transport, iar dacă economia europeană încetineşte şi transportuile încetinesc“, mai comentează Aurelian Dochia.

     

     

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni pe 4 ani, la o dobândă de 3,86% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei şi scadentă în 2023, la o dobândă de 3,86% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, valoarea totală a ofertei fiind de 1,47 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu  1,25 miliarde lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 22 milioane lei. 

    În final, suma totală adjudecată a fsot de 792 milioane lei, băncile oferind 570 milioane lei. 

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 3,86%. Rata cuponului a fost de 4,40%.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii. 

  • Forbes a publicat topul celor mai bogaţi oameni din China: Jack Ma, co-fondatorul Alibaba, are o avere de 38 de miliarde de dolari

    În timp ce tensiunile privind comerţul dintre SUA şi Republica Populară Chineză s-au accentuat în ultimule luni, iar PIB-ul Chinei a înregistrat cea mai joasă creştere din ultimii 27 de ani, bogaţii celei de a doua economii a lumii n-au prea multe motive de îngrijorare, scrie CNBC.

    Jack Ma, co-fondatorul celui mai mare site de e-commerce chinezesc – Alibaba, este pentru al doilea al la rând cel mai bogat chinez. Antreprenorul s-a retras din companie în luna septembrie şi are o avere de 38.2 miliarde de dolari în 2019, faţă de 34.6 miliarde în 2018.

    Averea totală a celor mai bogaţi 400 de chinezi de anul acesta a atins 1.29 trilioane de dolari, înregistrând o creştere de peste 20% faţă de anul trecut, când suma totală era de 1.08 trilioane. Mai mult de jumătate din cei care sunt prezenţi în top şi-au văzut averile cum cresc în 2019.

    Pe locul doi se află Ma Huateng, co-fondatorul şi directorul executiv al Tencent Holdings, un imens conglomerat tech ce i-a adus lui Huateng o avere de 36 de miliarde de dolari.

    Al treilea cel mai bogat chinez este Hui Ka Yan, preşedintele Evergrade Group – unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din China . Averea netă a acestuia este de 27.7 miliarde de dolari.

    Top 10 cei mai bogaţi oameni din China în 2019, potrivit Forbes:

    1. Jack Ma, co-fondatorul site-ului de e-commerce Alibaba: 38.2 miliarde
    2. Ma Huateng, director executiv al Tencent: 36 miliarde
    3. Hui Ka Yan, preşedintele dezvoltatorului imobiliar Evergrande: 27.7 miliarde
    4. Sun Piaoyang, preşedintele companiei farmaceutice Jiangsu Hengrui Medicine: 25.8 miliarde
    5. Yang Huiyan, co-preşedinte al dezvoltatorului imobiliar Country Garden: 23.9 miliarde
    6. He Xiangjian, fondatorul societăţii de acţiuni Midea Group: 23.2 miliarde
    7. Colin Huang, director executiv al comapaniei de e-commerce Pinduoduo: 21.2 miliarde
    8. William Ding, director executiv al companiei de tehnologie Netease: 17.2 miliarde
    9. Qin Yinglin (şi familia), preşedinte Muyuan Foodstuff – firmă ce se ocupă cu creşterea şi comerţul de porci: 16.6 miliarde
    10. Zhang Yiming, directorul executiv al companiei tech ByteDance: 16.2 miliarde

     

     

     

     

     

  • Povestea celor doi prieteni care au creat unul dintre cei mai mari jucători de piaţa de multi-level marketing

    Jay Van Andel s-a născut pe 3 iunie 1924 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui James şi a Petronillei Van Andel. Părinţii săi, de origine olandeză, imigraseră în America în anul 1909. El a urmat cursurile Universităţii Calvin, absolvind totodată şi Şcoala de Business Pratt din Kansas. În timpul celui de-al doilea război mondial, antreprenorul a servit ca ofiţer în Forţele Aeriene ale Armatei Statelor Unite.

    În primăvara anului 1951 Van Andel a cunoscut-o pe Betty Jean Hoekstra, cu care s-a căsătorit un an mai târziu, pe 16 august. Cei doi au fondat, în 1996, Van Andel Institute, dedicat cercetărilor pentru diverse boli.

    Van Andel a intrat în lumea antreprenoriatului în 1949, alături de un fost coleg de facultate, Marvin DeVos. Pe 9 noiembrie 1959, ei au început un business de tip multi-level marketing, sub numele de American Way Association.

    Richard Marvin DeVos s-a născut pe 4 martie 1926 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui Ethel Ruth şi a lui Simon Cornelius DeVos. În paralel cu activitatea antreprenorială, el a scris şi o serie de cărţi, printre care Compassionate Capitalism, Hope From My Heart: Ten Lessons For Life, în care a descris experienţa unui transplant de inimă pe care l-a suferit în 1997, urmat de alte două operaţii, iar în 2014 şi-a scris memoriile într-o carte intitulată Simply Rich. DeVos a deţinut şi cinci echipe de baschet, printre care Orlando Magic, pe care a cumpărat-o în 1991 cu 85 de milioane de dolari. În 2012, revista Forbes l-a numit a 60-a cea mai bogată persoană din SUA, cu o avere estimată la 5,1 miliarde de dolari. DeVos a avut patru copii: Dan, Richard Jr., Cheri şi Doug. El şi soţia sa au fost cunoscuţi pentru actele filantropice din domeniul educaţiei, sănătăţii, artelor şi istoriei, în acest sens ei deschizând o serie de centre de cercetare, educaţie şi sport.

    În 1960 a fost deschisă prima clădire de birouri a companiei, antreprenorii luând totodată decizia de a schimba numele businessului în Amway Sales Corporation. În acelaşi an, cei doi au achiziţionat o cotă de 50% din compania Atco Manufacturing Company din Detroit, schimbându-i numele în Amway Manufacturing Corporation; în 1964, Amway Sales Corporation, Amway Services Corporation şi Amway Manufacturing Corporation s-au contopit, formând Amway Corporation.

    Compania şi-a început expansiunea internaţională în 1962, deschizând un birou în Ontario, Canada, intrând apoi în Australia (1971), Europa (1973), Asia (1974) şi Africa (1997). În 2018, Forbes a clasat Amway pe locul 42 în topul celor mai mari companii private (nelistate la bursă) din SUA, businessul ocupând, în acelaşi an, primul loc în topul primelor 100 cele mai mari companii, realizat de Direct Selling News.

    Van Andel a murit în anul 2004, iar DeVos a murit pe 6 septembrie 2018, în Ada, Michigan, la vârsta de 92 de ani.

    Prezentă în peste 100 de ţări, compania Amway a înregistrat anul trecut venituri de 8,8 miliarde de dolari.

  • Grupul german Allianz anunţă un profit de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2%

    Grupul german Allianz a înregistrat un profit operaţional de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al grupului.

    În ceea ce priveşte aşteptările de profitabilitate pentru 2019, Allianz transmite că „este prognozat in jumatatea superioara a obiectivului de 11,5 miliarde de euro”.

    „Allianz a obtinut din nou rezultate foarte solide intr-un mediu plin de provocari. Suntem mandri ca foarte multi clienti au incredere in produsele si in brandul nostru. Suntem in grafic pentru a atinge jumatatea superioara a tintei de profitabilitate operationala, in pofida unor provocari externe tot mai  accentuate.”, spune Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.                                                                            

    Veniturile totale ale grupului în primele nouă luni s-au ridicat la 106,9 miliarde euro, în creştere cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     Pentru al treilea trimestru din 2019 grupul a obţinut un profit operaţional de 2,9 miliarde euro, comparabil cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile pentru T3 2019 au crescut cu 8,1% la 33,4 miliarde euro.

    Allianz, cel mai mare grup de asigurări din Europa, a încheiat o tranzacţie de 800 milioane euro cu banca americană de investiţii Goldman Sachs, prin care nemţii preiau o participaţie de 4% în asiguratorul chinez Taikang Life Insurance, potrivit FT. Tranzacţia a fost făcută publică săptămâna aceasta de Taikang, companie fondată în 1996, cu 4.000 de sucursale şi peste 800.000 de angajaţi şi agenţi.

    Grupul nemţesc a urmărit în 2019 piaţa de fuziuni şi achiziţii din întreaga lume. Printre acordurile şi achiziţiile încheiate se mai numără o tranzacţie de 667 milioane euro prin care preia operaţiunile asiguratorului brazilian SulAmerica, precum şi încă o tranzacţie de circa 900 miliarde euro prin care preia operaţiunile a două companii de asigurări din Marea Britanie.

     

     

     

     

     

  • ​Alibaba vrea să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong de până la 15 miliarde dolari

    Gigantul chinez din retail Alibaba (simbol bursier – BABA), listat la New York, plănuieşte să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong în valoare de până la 15 miliarde de dolari, aceasta fiind programată pentru ultima săptămână din noiembrie, potrivit unor persoane apropiate situaţiei citate de Reuters.

    Compania aşteaptă aprobarea comitetului de admitere la tranzacţionare din Hong Kong cel mai probabil marţi, 12 noiembrie.

    Tranzacţia ar fi cea mai mare listare secundară a unei companii, potrivit Dealogic. În prezent, Alibaba deţine “coroana” pentru cea mai mare oferă publică iniţială pentru cele 25 de miliarde de dolari strânse de la investitori în 2014. Intrarea la tranzacţionare a gigantului petrolier Aramco ar putea detrona oferta iniţială a Alibaba, în contextul în care compania saudită vrea să strângă până la 30 miliarde dolari.

    Ştirea vine în contextul în care regiunea autonomă Hong Kong se află de câteva luni sub presiunea unor proteste anti-guvernamentale, precum şi pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China.

    De la începutul anului, acţiunile BABA se tranzacţionează în creştere cu 36,1%, emitentul ajungând la o capitalizare de 486 miliarde de dolari.

  • Studiu: Afacerile dezvoltatorilor de software vor depăşi pragul de 6 mld.euro în 2019;capitalul străin se află aproape la egalitate cu investiţiile locale

    Industria de software se menţine în topul industriilor cheie pentru economia României, cu un volum de afaceri de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor KeysFin, care arată că este şi unul din cele mai echilibrate sectoare în ceea ce priveşte balanţa între capitalul străin şi cel românesc.

    Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investiţiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018.

    Investitorii străini de pe piaţa de software locală provin din peste 60 de state, în top fiind Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) şi Cipru (cu 4,8% din total), ţări care controlează două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

    În ceea ce îi priveşte pe investitorii locali, aceştia provin atât din marile oraşe ale ţării, precum Bucureşti sau Cluj, cât şi din oraşe medii, precum Târgu-Mureş.

    „Creşterea investiţiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piaţă atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: ţara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci şi pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puţinele industrii din România în care există echilibru între investiţiile locale şi cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă şi solidă a acestui domeniu.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

    Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut anul trecut cu 12,6% faţă de 2017 şi cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro .

    Mai mult, analizând datele de piaţă şi, totodată, ţinând cont de fluctuaţiile industriei, analiştii KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru 2019, depăşind pragul de 6,2 miliarde de euro.

    O parte importantă din piaţa locală de software este reprezentată de jocurile pe calculator, un domeniu care a crescut constant în ultimii ani. Astfel, cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut anul trecut cu 9% faţă de 2017 şi cu 46% faţă de 2014, iar pentru 2019 KeysFin estimează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

    În 2018, în România existau aproximativ 20.700 de companii de software-ului, cu 18,6% mai multe faţă de 2017 şi cu 30% faţă de 2014.

    Topul companiilor, după cifra de afaceri, a fost condus de Oracle România ( 206 mil.euro, 3,6% din total), IBM România (200 mil.euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunication România (170 mil. euro, 3% din total), SAP România (108 mil.euro) şi Endava România (aproximativ 108 mil.euro) .

    În ceea ce priveşte topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts Romania (38 mil.euro–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) (2,4 mil.euro – 4,9% din total) şi de Green Horse Games (11 mil.euro – 2,2% din total).

    Industria de software din România îşi consolidează poziţia printre cele mai de succes sectoare ale economiei având în vedere că, dintre cele 20.700 companii analizate, 13.200 (64%) au înregistrat profit, 5.600 (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018.

    Numărul mediu de angajaţi din industria de software locală a crescut cu 2,9% faţă de 2017 şi cu 40% faţă de 2014, la peste 110,000 de angajaţi în 2018. Totuşi, se pare că instituţiile de învăţământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialişti.

    Aşadar, pe fondul cererii masive a forţei de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% în perioada 2014-2018, faţă de un avans de doar 8% al productivităţii medii per angajat. În opinia KeysFin, avansul costului mediu per angajat peste cel al productivităţii reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivităţii economiei locale.

    Pe de altă parte, experţii au remarcat că cea mai mare concentrare a forţei de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10.400 de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

    Deşi a înregistrat o uşoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureştiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează judeţul Cluj (16%), care a înregistrat un avans de 1,5 puncte procentuale faţă de 2017, urmat de Timiş (5%), Iaşi (4.5%) şi Braşov (3%).

     

  • Investitorii vânează următorul star din Silicon Valley care se îndreaptă spre bursă: Airbnb ajunge la o evaluare de 42 miliarde dolari înainte de listare

    1. Compania de închirieri pe termen scurt Airbnb este evaluată la 42 miliarde dolari de investitori privaţi care încearcă să îşi asigure participaţii indirecte înainte ca populara platformă să se listeze la bursă în 2020, potrivit FT.

    Fondurile de tip venture capital din Silicon Valley şi brokerii din piaţa privată precum EquityZen au creat zeci de vehicule de investiţii prin care deţin capital în platforma de închirieri. Aceste vehicule de investiţii sunt cunoscute drept Special Purpose Vehicule (SPV), şi reprezintă o subsidiară specială creată de compania-mamă pentru a izola riscul financiar. Statutul de companie separată din punct de vedere legal îi asigură independenţa chiar şi în cazul în care compania-mamă dă faliment.

    Investitorii din aceste vehicule nu deţin participaţii financiare directe în companie, dar şi-au asigurat dreptul de a putea cumpăra în cazul unui IPO (Initial Public Offering) sau a unei vânzări.

    „Este senzaţia zilei, şi toată lumea vrea să se bage”, spune Bart Mallon, avocat în cadrul firmei Cole-Frieman & Mallon, discutând despre SPV-uri.

    El spune că tranzacţiile de acest tip sunt atractive în special pentru fondurile de investiţii pe termen scurt de tip hedge fund, în contextul în care oportunităţile de investiţii se diminuează atunci când o companie devine publică.

    Investitorii din câteva SPV-uri au bătut recent palma pentru o valoare de 150 de dolari per acţiune în cazul Airbnb, ceea ce arată că platforma ar valora cu 11 miliarde dolari mai mult decât în 2017 când a realizat ultima rundă de finanţare. Atunci, Airbnb a strâns finanţări de 1 miliard de dolari, la o evaluare de 31 miliarde dolari.

    Investitorii consideră Airbnb ca fiind un pariu relativ sigur în comparaţie cu WeWork – care a adus o „gaură” de 5 miliarde dolari în fondurile SoftBank.

    Compania Aibnb, cu sediul în San Francisco, a anunţat venituri de 1 miliard de dolari în T2 2019 şi a generat profit atât în 2017 cât şi în 2018. Mai mult, Airbnb ar avea 3,5 miliarde euro cash, potrivit surselor FT.

    În luna octombrie, Airbnb a cooptat băncile americane Morgan Stanley şi Goldman Sachs pentru a intermedia listarea pe bursă a companiei de anul viitor, potrivit unor surse din apropierea tranzacţiei citate de Reuters.

    Airbnb vrea să se listeze la bursă la jumătatea anului viitor, potrivit surselor citate de agenţia de presă, în contextul în care vrea să evite volatilitatea de pe burse generată de cursa prezidenţială din 2020.

     

     

     

     

     

  • BRD, a treia bancă după active, a încheiat primele nouă luni cu un profit net de 1,2 mld.lei, în creştere cu 11%, la venituri bancare de 2,3 mld.lei, în urcare cu 8,5%

    BRD SocGen (simbol bursier – BRD), a treia cea mai mare instituţie de credit locală după active, a înregistrat în primele nouă luni ale anului venituri nete bancare de 2,39 miliarde lei, în creştere cu 8,5%, şi un profit net de 1,2 miliarde lei, cu 11% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit raportului financiar al băncii.

    “Primele noua luni ale anului 2019 au fost dinamice din punct de vedere comercial. Prin intensificarea creditarii atat pe segmentul retail, cat si pe cel corporate, ne-am pastrat angajamentul de finantare a economiei romanesti in mod responsabil, printr-o oferta imbunatatita si echilibrata. Evolutia activitatii pe piata fondurilor mutuale a fost, de asemenea, remarcabila, in linie cu strategia noastra de a surprinde potentialul pietei solutiilor alternative de economisire. In acelasi timp, am continuat implementarea modelului nostru de afaceri “phygital”, ce combina experienta digitala superioara si expertiza umana”, a declarat Francois Bloch, Director General al BRD Groupe Societe Generale.

    Valaorea activelor băncii a crescut cu 2,2% faţă de septembrie 2018, la 54,1 miliarde lei.

    Portofoliul total de credite s-a majorat la finele lunii septembrie cu 2,9%, la 29 miliarde lei, în timp ce depozitele totalizau 44 miliarde lei, în urcare cu 0,9%. Reţeaua de sucursale includea 674 unităţi, cu 71 mai puţine decât în septembrie 2018.

    La nivelul Grupului BRD, veniturile nete s-au majorat cu 6,9%, la 2,44 miliarde lei, iar profitul net cu 7,4%, la 1,2 miliarde lei, susţinut de generarea solida de venituri şi de un cost al riscului pozitiv.  

    BRD avea o cotă de piaţă de 12% în funcţie de totalul activelor la 31 decembrie 2018.

    Soldul creditelor nete ale Grupului, inclusiv creanţele din leasing, s-a majorat cu 3,8%, la 31,2 miliarde lei, graţie ambelor segmente, retail şi corporate. Creditele imobiliare si de consum au stat la baza creşterii pe segmentul retail, care a ajuns la +2,8% în termeni anuali. Avansul creditelor corporate a fost sustinut de creditele pentru companii mari şi de finantarea de leasing.

    Valoarea finantarilor noi de leasing a crescut cu 36% faţă de primele nouă luni din 2018, sub impulsul cererii atât din partea companiilor mici, cât şi a IMM-urilor.

    Depozitele clientelei au fost relativ stabile faţă de aceeasi perioadă a anului trecut, cu un avans de 0,9%, la 43,9 miliarde lei.

    Per total, Grupul BRD si-a imbunatatit performanta operationala de-a lungul anului, rezultatul operational brut atingand 1.260 milioane RON fata de 1.185 milioane RON in primele noua luni din 2018, in crestere cu 6,4% (+9,2%, excluzand contributia la Fondurile de Garantare a Depozitelor si de Rezolutie). Indicatorul cost/venit a atins 48,5% in primele noua luni din 2019 si a fost relativ stabil in comparatie cu primele noua luni din 2018. Excluzand cheltuielile reglementare mentionate mai sus, indicatorul cost/venit s-a imbunatatit cu 1,2 puncte procentuale in comparatie cu perioada similara a anului trecut.

    Profilul de risc a continuat să fie solid, reflectat în scăderea ratei creditelor neperformante cu 1,8 puncte procentuale, la 4% la finalul lunii septembrie 2019, de la 5,8% la finalul lunii septembrie 2018, inglobând rezultatul operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate, precum si performanţa solidă a activităţii de recuperare din portofoliile de credite neperformante.

    In plus, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a crescut la 74,1% la finalul lunii septembrie 2019, de la 73,1% la finalul lunii septembrie 2018 (rata de acoperire NPL la nivelul bancii). 

    Indicatorul credite nete/depozite a atins 66,9% la 30 septembrie 2019 (de la 63,8% la 31 decembrie 2018 si 65,6% la 30 septembrie 2018) pentru Banca si 71,0% pentru Grup (de la 67,2% la 31 decembrie 2018 si 69,0% la 30 septembrie 2018), fiind incluse si creantele din leasing financiar.