„Diviziunile sociale şi politice care există deja în societatea americană ameninţă structura care ne ţine uniţi şi capitalismul însuşi”, spune Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din America, preşedintele executiv al JPMorgan Chase.
Jamie Dimon, care în 2018 a încasat 31 de milioane de dolari pentru cel mai bun an financiar din istoria băncii, constată că visul american se destramă şi de aceea companiile ar trebui să facă mult mai mult pentru societate.
Ray Dalio spune că sistemul capitalist, pe care l-a îmbrăţişat ca investitor precoce, a ajuns să creeze o inegalitate mult prea mare: „Sunt capitalist şi până şi eu mă gândesc că acest capitalism este stricat.”
Miliardarii Americii, care de multe ori prin facilităţile şi optimizările fiscale pe care le fac ajung să plătească un impozit mai mic decât un salariat american, cer acum impozite mai mari pentru bogaţi, în speranţa că vor potoli furia societăţii.
Modelul american de business este feroce pentru că se bazează pe consolidări şi achiziţii – peştele mare mănâncă peştii mici –, pe tăieri de costuri şi creşteri de preţuri la produsele şi serviciile oferite. În acest fel, cei mari devin şi mai mari, iar cei mici culeg fărâmiturile, care de cele mai multe ori le asigură doar simpla existenţă.
40% dintre angajaţii americani sunt la limita supravieţuirii cu salariul pe care îl primesc, iar nicio cheltuială în plus, să spunem de 400 de dolari pentru o vizită la dentist sau reparaţia unei maşini, nu poate fi absorbită.
Jamie Dimon a fost întrebat în Congres cum crede că se descurcă unul dintre funcţionarii băncii, care are un salariu de 2.425 de dolari pe lună, din care 1.600 de dolari este numai chiria, iar dacă se adaugă toate utilităţile, îngrijirea copilului şi transportul, are un minus de 567 de dolari în fiecare lună.
Puternicul bancher american nu a ştiut ce să răspundă.
Marile corporaţii americane au început să crească salariul minim, în speranţa că vor înăbuşi revolta americanilor: Amazon a ridicat salariul minim la 15 dolari pe oră, Bank of America la 17 dolari pe oră, cu o ţintă de 20 de dolari pe oră peste doi ani, iar JPMorgan plăteşte 18 dolari pe oră în marile oraşe şi
16,25 dolari pe oră în restul Americii.
În 2018, conducătorii companiilor americane din indicele bursier S&P au avut un venit de 12,4 milioane de dolari, faţă de 11,7 milioane de dolari în 2017.
Directorul executiv de la Manpower, firmă de recrutare şi plasare de personal, a avut cea mai mare diferenţă dintre salariul lui de CEO şi media salarială a angajaţilor lui, de 2.500%.
Statele Unite sunt o societate extrem de dură, unde businessul este pe primul loc. Companiile sunt într-un proces de creştere şi de restructurare continuă, iar orice majorare salarială trebuie acoperită prin reducerea altor poziţii şi introducerea roboţilor care să preia poziţiile repetitive.
Fluxul continuu de emigranţi ţine salariile minime jos, în zona de consum, şi de aceea, deşi şomajul în America este la minime istorice, salariile nu cresc nici cât rata inflaţiei.
În afara creşterii salariului minim, corporaţiile americane nu ştiu cum să rezolve această creştere a inegalităţii care a distrus clasa de mijloc, aceasta fiind cea mai afectată clasă din ultimele trei decenii.
Toată lumea vrea impozite mai mari, dar Donald Trump, miliardarul şi populistul preşedinte al SUA, nu-şi bazează platforma electorală pe acest lucru. Ci dimpotrivă, el a scăzut impozitele pentru corporaţiile americane.
Cei care conduc companiile sunt la mijloc, între creşterea furiei angajaţilor privind inegalitatea salarială şi interesul investitorilor, care vor creşteri ale preţului acţiunilor şi dividende mai mari.
Unul dintre porturile cele mai mari din Statele Unite, cel din Los Angeles, a vrut să introducă roboţi pentru a compensa creşterile salariale acordate, dar s-a lovit de furia sindicatelor, care nu acceptă acest lucru.
Walmart, cel mai mare retailer din lume, care are încasări de peste 1 miliard de dolari în fiecare zi, testează tot mai mult roboţi care să preia funcţiile de manipulare a produselor şi să înlocuiască oamenii.
În aceste condiţii, furia americanilor care nu au avut norocul de a fi miliardari va creşte din ce în ce mai mult.
Marile corporaţii şi cei mai puternici americani constată că acest capitalism, care i-a făcut să conducă America şi chiar lumea, a ajuns prea puternic şi nu mai poate fi controlat.
Tag: miliardari
-
Miliardarii americani constată că au creat un monstru şi acum nu ştiu cum să-l oprească
-
Povestea celui mai bogat om care a trăit vreodată. Averea lui era mult mai mare decât cea a lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon
Cu o avere de 131 de miliarde de dolari, este persoana cu cea mai mare avere din istoria modernă, însă titlul de cel mai bogat om din toate timpurile îi aparţine lui Mansa Musa, un conducător din vestul Africii, care a trăit în secolul al XIV-lea.
În 2012, siteul American Celebrity Net Worth a estimat averea acestuia la 400 de miliarde de dolari în valoarea din prezent a monedei, însă unii istorici ai economiei susţin că era imposibil să asocieze averea sa unei cifre.
Mansa Musa s-a născut în 1280 în familia unor conducători. Fratele său, Mansa Abu-Bakr, a condus imperiul Maliului până în 1312, când a abdicat pentru a pleca într-o expediţie. Astfel, Mansa Musa a moştenit imperiul lăsat în spate de acesta. Sub conducerea sa regatul a crescut semnificativ. Acesta a anexat 24 de oraşe.
Regatul se întindea acum pe circa 2.000 de mile, de la oceanul Atlantic până la Nigeria din zilele noastre, cuprinzând părţi din regiuni în care astăzi sunt ţările Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Gambia, Guinea-Bissau, Guinea sau Coasta de Fildeş. Aceste pământuri au venit cu tot cu resurse importante precum aurul şi sarea. Potrivit reprezentanţilor Muzeului Britanic, imperiul condus de Musa deţinea aproape jumătate din cantitatea de aur a lumii vechi.
Asta s-a schimbat însă în urma unui pelerinaj pe care conducătorul l-a făcut la Mecca, fiind un musulman devotat. Pentru a ajunge acolo, el a fost nevoit să străbată deşertul Sahara şi Egiptul, cu o caravan de 60.000 de bărbaţi, care cuprindea toţi oficialii curţii regale, soldaţi, bufoni, mercenari, cămile şi 12.000 de sclavi, precum şi animale pentru hrană.
Mansa Musa a făcut impresie la Cairo, însă vizita sa de trei luni în capitala Egiptului a determinat scăderea drastică a preţului aurului în regiunei, dărâmând economia, cu pierderi pentru Orientul Mijlociu estimate la aproximativ 1,5 miliarde de dolari.
La plecare, Mansa Musa a încercat să ajute economia ţării prin eliminarea unei părţi din aurul aflat în circulaţie prin cumpărându-l cu dobânzi exorbitante de la creditorii egipteni. Potrivit unor istorici, a cheltuit atât de mult încât a rămas fără aur. De asemenea, el s-a întors de la Mecca însoţit de unii poeţi şi arhitecţi pe care i-a plătit tot cu cantităţi uriaşe de aur – aprox. 200 kg, cu un preţ la valoarea de astăzi a monedei de cca. 8.2 milioane de dolari.
După ce Mansa Musa a murit în 1337 la vârsta de 57 de ani, imperiul a fost moştenit de fiul său, care nu a putut să îl ţină însă unit, aşa că acesta s-a împărţit în mai multe state, sosirea ulterioară a europenilor fiind „ultimul cui bătut în sicriul fostului imperiu”, potrivit BBC.
-
Cum a ajuns Lady Gaga să îi influenţeze imperiul lui Vincent Bollore, unul dintre cei mai mari miliardari din Franţa
Anul trecut a fost unul dificil pentru miliardarul francez Vincent Bollore.
Fostul preşedinte al gigantului mediatic Vivendi a fost implicat într-un sandal de luare de mită în Africa, programul său de maşini electrice din Paris a fost închis, iar el este aproape de a pierde bătălia pentru controlul companiei Telecom Italia – operatorul fiind în centrul celor mai recente ambiţii ale sale, de a da naştere unui colos european în industria de entertainment, potrivit Bloomberg.
Totuşi, în ciuda provocărilor, el caută ajutor de la Taylor Swift, Lady Gaga şi U2. Vivendi plănuieşte să vândă o participaţie de 49% în grupul Universal Music, cea mai mare casă de producţie din lume.
Vânzarea ar putea aduce peste 15 miliarde de dolari pentru Vivendi şi ar alimenta performanţa acţiunilor, potrivit analiştilor – o evoluţie care i-ar aduce miliarde şi lui Bollori, încât holding-ul său este cel mai mare acţionar al Vivendi.
În ultimele patru decenii, miliardarul în vârstă de 67 de ani a transformat un mic business familial de producţie de hârtie într-o maşinărie de business care deţine active în industrii ce variază de la porturi până la advertising, media şi tehnologie.
În contrast cu acţionarul tipic de astăzi, care grăbeşte o companie înspre profituri pentru a câştiga prin diferite hedge fund-uri, Bollore este un om de afaceri de şcoală veche şi urmăreşte construirea unei dinastii.
În ultimii ani şi-a plasat copiii prin diverse poziţii cheie în companiile pe care le deţine şi a reuşit să strângă o avere familială de peste 5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires.
„Bollore este foarte mândru de istoria lui, şi s-a convins singur că el poate folosi toate resursele capitalismului pentru a-şi consolida patrimoniul familial, averea familiei şi moştenirea”, spune Maurice Levy, preşedinte în consiliul de administraţie al gigantului francez Publicis.
-
Valorile în faţa luxului: Familiile de miliardari din Franţa, care controlează branduri precum Gucci şi Louis Vuitton, donează 300 de milioane de euro pentru reparaţiile Notre-Dame
Miliardarii de lux ai Franţei au promis 300 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei Notre-Dame din Paris după ce faimoasa clădire a fost răvăşită luni de un incendiu, potrivit Bloomberg.
Astfel, miliadarii au răspuns la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron, de a strânge bani pentru reparaţii.
Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, Francois Pinault, vor dona 100 de milioane de euro din compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat astăzi de familie.
Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Loui Vuitton şi Moet.
„Tragedia asta loveşte tot poporul francez, şi dincolo de asta, pe toţi cei ataşaţi de valorile spirituale. Puşi în faţa acestei tragedii, toţi ne dorim să readucem la viaţă acest diamant cât mai repede”, spune Francois-Henri Pinault, 56 ani, într-o declaraţie publică.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis că va reconstrui catedrala Notre-Dame din centrul Parisului după ce incendiul a mistuit monumentul vechi de 850 de ani.
-
Apetitul pentru lux schimbă regulile jocului: Francezul din spatele grupului LVMH devine al treilea cel mai bogat om din lume în locul lui Warren Buffett
Titanul luxului la nivel mondial, Bernard Arnault, l-a eclipsat pe legendarul investitor Warren Buffett, care conduce Berkshire Hathaway, şi a devenit al treilea cel mai bogat om din lume, potrivit Bloomberg.
Averea francezului a crescut cu 14,5 miliarde de dolari de la începutul anului şi a ajuns la un total de 83,1 miliarde dolari, în timp ce averea legendarului investitor american a rămas la 83 miliarde dolari – Buffett înregistrând pierderi de 848 milioane dolari de la începutul anului.
Arnault, preşedintele companiei LVMH care deţine branduri precum Louis Vuitton, este de asemenea singurul european care a ajuns în top trei miliardari din lume pe lângă spaniolul Amancio Ortega – care deţine imperiul Inditex.
Cea mai mare parte din averea lui Arnault este în participaţii la Christian Dior şi LVMH, acţiunile amândurora crescând anul acesta cu peste 20% la anunţul unor vânzări record pentru finalul lui 2018 – în ciuda trendului ce încetinire la nivelul consumului în China.
-
Anunţ ŞOCANT făcut de Bill Gates. De ce crede miliardarul că el şi alţi miliardari ca el nu merită să aibă asemenea averi
Bill Gates, miliardarul american care a fondat Microsoft, este de părere că cei mai bogaţi oameni ai Americii nu îşi merită averea.Gates, care are o avere de aproximativ 80 de miliarde de dolari, a declarat celor de la Daily Mail că cei care câştigă sume fabuloase ar trebui să plătească taxe mai mari. “Am plătit peste 10 miliarde de dolari către stat, dar suma ar fi trebuit să fie mai mare. Am respectat întotdeauna legea, dar aceasta ar trebui reînnoită.”Fondatorul Microsoft este unul dintre miliardarii care au promis să doneze mare parte a averii unor cauze caritabile, alături de Warren Buffet sau Mark Zuckerberg. Alături de soţia sa Melinda, Gates conduce fundaţia care îi poartă numele şi care susţine copiii din ţările sărace.“Nu îmi merit averea”, a mai spus Gates. “Nimeni nu şi-o merită; a fost vorba de noroc, alegerea momentului potrivit şi oamenii alături de care am lucrat. Am muncit mult şi cred că softwareul pe care l-am dezvoltat a schimbat lucrurile în bine, dar nu aş fi putut să fac asta fără o întreagă structură în spate.” -
Cine este familia Ambani, care locuieşte în cea mai scumpă locuinţă din lume?
Dhirubhai Hirachand Ambani s-a născut în familia unui profesor de şcoală din oraşul Modhera, regiunea indiană Gujarat. La 17 ani, el s-a mutat în Yemen, oraşul-port Aden (colonie britanică până în 1963), unde lucra deja fratele său.
Acolo, a lucrat o perioadă de timp ca funcţionar la A. Besse & Co., cea mai mare companie de trading transcontinentală de la estul Suezului. S-a întors în India cu 15.000 de rupii indiene şi a pus bazele propriei companii de trading de textile. A înfiinţat firma Reliance Commercial Corporation într-un parteneriat cu un văr de al doilea, pe nume Champaklal Damani. Aceasta importa iniţial fire de poliester şi exporta mirodenii către Yemen.
Primul birou al Reliance Commercial Corporation era o cameră de 33 de metri pătraţi care avea un telefon, o masă şi trei scaune. În această perioadă, Ambani şi familia lui stăteau într-un apartament cu trei camere din Mumbai.
După ce Champaklal Damani şi Dhirubhai Ambani şi-au încheiat parteneriatul, Ambani a continuat afacerile pe cont propriu. Marketingul intens al brandului în India l-a transformat într-un nume de uz curent pe teritoriul ţării. În 1975, o echipă tehnică de la Banca Mondială a vizitat unitatea de producţie a Reliance Textiles.
Dhirubhai a murit în 2002, la vârsta de 69 de ani, fără un testament, iar conducerea companiei a fost astfel moştenită de cei doi fii ai săi, Mukesh şi Anil.
Compania face acum parte din Fortune 500 şi este evaluată la 100 de miliarde de dolari, activităţile acesteia fiind diverse şi răspândite între mai multe entităţi.
Conglomeratul indian Reliance Industries are afaceri în energie, industria petrochimică, textile, resurse naturale, retail şi telecomunicaţii. Reliance Industries este una dintre cele mai profitabile companii din India, cea mai mare companie listată la bursă din punctul de vedere al capitalizării bursiere – pe 18 octombrie 2007, Reliance Industries a devenit prima companie indiană care a atins o capitalizare de piaţă de 100 de miliarde de dolari.În prezent, familia Ambani conduce conglomeratul din industriile telecom şi petrolieră Reliance Industries. Fiica în vârstă de 27 de ani a lui Mukesh, Isha Ambani, căsătorită cu Anand Piramal, în vârstă de 33 de ani, este moştenitoarea unui imperiu din industriile imobiliare şi farmaceutică. În 2005, fraţii au împărţit compania într-o înţelegere negociată de mama lor, iar Mukesh a rămas la conducerea afacerilor din petrol, petrochimie şi rafinărie, Anil preluând businessurile de construcţii, telecomunicaţii, asset management, entertainment şi afacerile de producţie de energie. În prezent în vârstă de 61 de ani, Mukesh Ambani are o avere estimată la 42,7 miliarde de dolari şi este preşedintele şi cel mai mare acţionar al Reliance Industries Limited. El l-a depăşit astfel pe fondatorul grupului Alibaba, Jack Ma, în iulie 2018, devenind cel mai bogat om din Asia. Fratele său, Anil Ambani, în vârstă de 59 de ani, este preşedintele grupului Reliance şi are o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari. Anil este căsătorit cu Tina Ambani, fostă actriţă la Bollywood.
În prezent în vârstă de 61 de ani, Mukesh Ambani are o avere estimată la 42,7 miliarde de dolari şi este preşedintele şi cel mai mare acţionar al Reliance Industries Limited. El l-a depăşit astfel pe fondatorul grupului Alibaba, Jack Ma, în iulie 2018, devenind cel mai bogat om din Asia. Fratele lui Mukesh Ambani, Anil (59 de ani) are o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari.
Casa familiei Ambani din Mumbai, India, este de fapt un zgârie-nori de 27 de etaje, a cărei valoare este estimată la 1 miliard de dolari.
-
De câţi bani ai nevoie ca să te simţi bogat? Suma este mai mare decât ai crede
Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar dintre aceştia, 9 din 10 au o avere cuprinsă între 1 şi 5 milioane. Mai mulţi analişti sunt de părere că suma nu este însă suficientă.
“Mulţi oameni cred că, dincolo de bunuri sau servicii tangibile, bogăţia înseamnă să ai şi ceva spaţiu de manevră – suficiente fonduri pentru a putea acoperi o pierdere mare, spre exemplu”, a scris jurnalistul Norman Vanamee în revista Town&Country, citat de Fortune.
Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a determina “numărul fericirii” pentru un ipotetic cuplu de adulţi cu vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani, cu doi copii. Aceştia ar locui într-un apartament luxos din New York, ar cumpăra frecvent piese de artă şi ar pune deoparte câte 25 de milioane de dolari ca moştenire pentru fiecare copil. În acest caz ipotetic, “numărul fericirii” ar fi 190 de milioane de dolari.
“În ceea ce-i priveşte pe miliardari, aceştia iau ca punct de plecare valoarea de 100 de milioane de dolari când se gândesc la o sumă consistentă”, a scris Richard Kirshenbaum într-un editorial publicat de New York Observer. Estimarea nu îi aparţine, ci vine din partea mai multor miliardari pe care Kirshenbaum i-a intervievat.
Pe de altă parte, Robert Frank, editor la CNBC şi realizator al emisiunii “Vieţile secrete ale celor super-bogaţi” spune că valoarea este mai puţin relevantă decât modul în care ai acumulat averea şi ce vrei să faci cu ea.
“Încă simt, uneori, că nu am suficienţi bani”, a declarat pentru Fortune multimilionarul Thomas Gallagher. “Am mai mulţi bani decât mi-aş fi închipuit vreodată că pot avea, dar încă îmi pun diverse întrebări – dacă am destul, dacă nu voi trăi cumva mai mult decât am crezut.”
-
Acţiunile grupului Metro au crescut cu 17% după ce miliardarii cehi şi-au anunţat intrarea în acţionariat
Ceconomy, retailerul de electronice de consum care s-a separat de Metro anul trecut, a declarat astăzi că este în negocieri pentru vânzarea unei părţi din participaţia de 10% pe care o deţin în Metro, către grupul de investitori EP Investment, reprezentat de Kretinsky.
Acţiunile Metro au crescut cu 14% imediat după anunţ, îndreptându-se spre cea mai mare creştere înregistrată vreodată de companie într-o singură şedinţă de tranzacţionare, în timp ce acţiunile Ceconomy erau în creştere cu 4,7%.
Executivul Olaf Koch a promis că se va concentra pe businessul de bază al Metro şi a făcut acest lucru prin vânzarea magazinelor Kaufhof şi prin separarea businessului Ceconomy.
Astfel, luni la ora 15.00, acţiunile Metro se tranzacţionau pe bursa din Frankfurt la 13,3 euro per acţiune, în creştere cu aproape 12% de la începutul zilei, la o capitalizare de piaţă de 4,85 mld. euro. În acelaşi timp, acţiunile Ceconomy se tranzacţionau la 6,75 euro per acţiune, în creştere cu 5% de la începutul zilei, la o capitalizare de piaţă de 2,4 mld. euro.