BusinessMagazin

Tag: meniu

  • Un grup de tineri români au investit mii de euro într-o aplicaţie care ar revoluţiona procedura de comandă din localuri

    Un grup de tineri pasionaţi de tehnologie au investit 80.000 de euro într-o aplicaţie care, spun ei, ar revoluţiona procedura de comandă în diverse localuri. Menuo este varianta digitalizată a meniului clasic răsfoit de clienţi, o afacere ce promite, cred fondatorii, 300.000-400.000 de euro la finele lui 2017.

    „Ideea de a a dezvolta un meniu digital aş putea spune că a pornit dintr-o frustrare: nu înţelegeam de ce atunci când eşti într-un restaurant nu poţi avea un meniu actualizat, de ce trebuie să-i faci semn ospătarului şi, uneori, atunci când te-ai hotărât asupra unui preparat să afli că nu mai este în meniu“, spune Alexandru Cocindău, unul dintre fondatorii proiectului. Aşadar, Menuo s-a născut din nevoia de flexibitate pentru proprietarii de locaţii HoReCa, spune tânărul pasionat de tehnologie. La baza aplicaţiei stă „un business la care am muncit ultimii zece ani“, spune Concindău, care a făcut primii paşi în antreprenoriat dezvoltând Active Design, firmă ce oferă servicii de web şi mobile development. „Practic, tot ce am făcut a fost să-mi canalizez atenţia pe un nou start-up, care are aceleaşi rădăcini ca Active Design“, explică el.

    Clientul primeşte în locul unui meniu printat o tabletă pe care este instalată aplicaţia Menuo şi aşa are acces la meniul restaurantului, actualizat în timp real. Poate face şi căutari personalizate, cum ar fi preparate pentru care se foloseşte un anume ingredient. Aplicaţia este independentă de internet, iar de la semnarea contractului, în maximum cinci zile, o copie a meniului, digitalizată şi tradusă în două-trei limbi străine, intră în posesia proprietarului locaţiei. Aceasta vine la pachet cu tabletele necesare, spune fondatorul, care le asigură clienţilor posibilitatea achiziţionării device-urilor cu discount faţă de preţul iniţial, prin intermediul unui parteneriat cu un distribuitor. Costul aplicaţiei este gândit sub forma unui abonament lunar şi pleacă de la minimum 3,9 euro/tabletă/lună.

    Totul a început cu o analiză atentă a competiţiei, „pentru că trebuie să recunoaştem, nu suntem prima soluţie de meniuri digitale din lume“, însă au reuşit, spune tânărul, să identifice minusurile celor care au dezvoltat un business similar şi să le transforme în plusuri. Iar de la idee la afacere au trecut opt luni, adaugă el, pentru că o afacere de succes nu are o reţetă directă şi consideră că Menuo se află deocamdată în „faza de dezvoltare“, acolo unde îşi construieşte fundaţia. „Aştept cu nerăbdare târgurile la care vom participa în viitorul apropiat, târguri ce sper să aducă Menuo la stadiul de afacere propriu-zisă“, continuă Concindău.

    Investiţia a reprezentat 80.000 de euro, bani obţinuţi din suportul Active Design, compania cu care a lucrat la dezvoltarea proiectului, dar şi economiile proprii ale lui Alexandru Concindău. La dezvoltarea aplicaţiei şi-au adus contribuţia alţi doi tineri – Mihai Petrea şi Ştefan Pavel – însă pentru implementarea acesteia au mai cooptat în echipă alte cinci persoane: doi programatori de iOS, doi programatori de Android şi un grafician. În prezent, echipa numără în total peste 15 dezvoltatori şi parteneri.

    „Un start-up este ca un nou-născut, nu poţi să-i dedici doar câteva ore; fie alegi să depui şi ultima clipă pe care o ai disponibilă, fie din start e un eşec total“, crede antreprenorul. Spune că a lucrat împreună cu echipa şi câte 12 ore pe zi pentru a pune pe picioare acest proiect, „iar personal mă trezesc şi noaptea dacă îmi vine vreo idee, o pun pe foaie şi dimineţa încerc să o implementez“, spune fondatorul Menuo. „Iar partea frumoasă abia începe“, crede Cocindău, pentru că de la 1 octombrie aplicaţia va fi disponibilă şi pe smartphone-uri, iar cel care va descărca aplicaţia va putea obţine puncte prin diferite metode, „care se vor traduce în premii pentru utilizatori“.

    Până acum, aplicaţia a fost deja achiziţionată de peste 25 de localuri, iar „surprinzător este faptul că nu am avut niciun agent pe teren care să promoveze şi să le explice proprietarilor soluţia noastră“, spune tânărul antreprenor, care estimează că Menuo va genera profit în aprilie 2017.

    Potenţialul este foarte mare, consideră el, însă acum mizează pe extinderea în sistem de franciză, atât în ţară, cât şi în străinătate, acesta fiind şi motivul pentru care nu a dezvoltat încă o reţea directă de reprezentanţi de vânzări. „Abia după ce francizăm Menuo îi vom ghida pe colaboratorii noştri cum să atace piaţa cât mai bine“, declară Concindău. De numărul de francizori se leagă strâns şi extinderea Menuo, dar fondatorul se arată foarte optimist: „Sunt sigur că nu există limite. Acolo unde se află un restaurant, o cafenea, un bar şi – de ce nu? – chiar o cofetărie, există piaţă pentru Menuo“.

    Iar printr-un calcul simplu, Alexandru Cocindău arată şi de ce crede el că Menuo poate reprezenta o „mică afacere de familie“ pentru francizori: „Un francizor Menuo primeşte exclusivitate într-o zonă cu aproximativ 2.000 de locaţii. Acesta are un target de 10 locaţii noi pe lună. Într-un an ajunge la un portofoliu de minimum 120 de locaţii cu un număr minimum de 15 licenţe pe locaţie. Asta înseamnă că un francizor Menuo poate ajunge în 12 luni să genereze un profit lunar pasiv de peste 3.500 de euro“. Iar după părerea sa, francizorii pot genera profit încă după primele şase luni de la intrarea în franciză.

    De asemenea, proiectul este gândit să monetizeze şi prin publicitate; fondatorii au creat un sistem prin care să furnizeze publicitate în interiorul meniurilor, „astfel încât să nu afecteze nici imaginea, nici interesele restaurantelor“, spune Cocindău. Mai mult, proiectul integrează şi un sistem de contorizare a numărului de afişări, astfel încât proprietarii locaţiilor cu Menuo vor avea un procent din beneficiul general al reclamelor care rulează pe tabletele lor.

    Deşi se caracterizează drept un pesimist, aşteptările fondatorului sunt optimiste: „Dacă mă bazez strict pe puterea de investiţie pe care o avem şi reacţia pieţei, undeva la finele lui 2017 vom depăşi o cifră de afaceri de 300.000 –  400.000 de euro“. În aceeaşi notă plină de încredere, Alexandru Cocindău consideră că în câţiva ani Menuo se va afla pe mesele fiecărui restaurant ce respectă natura, care înţelege necesitatea esteticii în acest context şi care mai aduce un venit în plus din publicitate. Logica sa este simplă: „Unii oameni adoră tehnologia, îmbrăţişează ideea şi implementează imediat realizând beneficiile, iar alţii sunt luaţi de valul tehnologiei pentru că nu au încotro, iar împinşi de trend şi cerinţe vor implementa în cele din urmă un meniu digital“.
     

  • Uitaţi de meniul clasic şi pregătiţi-vă de holograme ale farfuriilor de mâncare. O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    (În imagine este înfăţişată balerina Ana Maria Gîlceavă)

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • Gustartianule, bine ai venit!

    Pentru că simţi şi trăieşti altfel, pentru că eşti suprasenzorial şi pentru că ai cele mai speciale papile, gustarte.ro este numai pentru tine, gata mereu să-ţi hrănească pofta de gourmet, artă, viaţă şi frumos!

    Avem “meniul” perfect care să-ţi alimenteze simţurile ascuţite cu tot ce înseamnă artă culinară: de la haute cuisine şi trendy – cool până la modern-clasic, street food şi delicii de zi cu zi.

    Din bucătăria gustarte.ro guşti cele mai proaspete ştiri şi trenduri art-foodie, înveţi cele mai folositoare tips&tricks de la chefi şi specialişti, afli care sunt cele mai noi evenimente pe care să le testezi în piaţa cultural – gastronomică şi unde să experimentezi cele mai “coolinare” vacanţe. Aici te delectezi cu cele mai savuroase editoriale, interviuri şi poveşti de viaţă.

    Si, nu în ultimul rând, te bucuri de plăcerea descoperirii, pe care o transformi în ritualul tău de fiecare zi, ca orice Gustartian care se respectă.

    Sunt atâţia alţi Gustartieni cu care poţi împărtăşi această plăcere. O întreagă lume a gustului. Un univers pentru tine şi toţi cei ca tine. Savurează-l cum numai tu ştii!

    www.gustarte.ro

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Micul dejun servit noaptea, ultima modă în Los Angeles

    Dimineaţa nu e neapărat cel mai bun moment pentru micul dejun, pare să considere un restaurant din Los Angeles, care-şi serveşte clienţii cu micul dejun numai de la opt seara până la două noaptea, scrie LA Times.

    Meniul include preparate care se regăsesc în mod normal în prima masă a zilei sau la brunch, combinate în diverse feluri şi stropite cu alcool.

    Tot în el se regăsesc şi cocteiluri pe bază de lapte cu gust de cereale cu diverse arome, exact ca acela rămas în castronel după ce s-a terminat porţia de cereale din el, la care se adaugă gin, coniac sau bourbon, eventual şi suc de portocale.

  • Meniu pentru studenţi

    Atunci când vrei să atragi studenţii nu mai ajunge numai oferta educaţională, ci ar fi bine să-ţi pui la punct şi meniul de la cantină, consideră o serie de universităţi din Marea Britanie.

    Universităţile respective au constatat că meniul lor nu este suficient de atragător pentru studenţii chinezi pe care vor să-i convingă să se înscrie la ele, aşa că şi-au trimis delegaţi în China ca să afle cum ar trebui să procedeze, scrie The Independent. Aşa au constatat că greşesc în privinţa ingredientelor pentru unele feluri de mâncare, prin faptul că pun la dispoziţie beţişoare numai contra cost şi oferă la micul dejun numai preparate pe care chinezii obişnuiţi nu le mănâncă.

    Instituţiile de învăţământ au luat astfel hotărârea să facă schimbări în meniu pentru a fi placul studenţilor chinezi, care reprezintă cel mai mare procent de studenţi străini din Marea Britanie, dar şi pe placul studenţilor lor din alte ţări.

  • Cum vrea o companie să îşi monitorizeze angajaţii zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.

  • Pizza Hut a lansat o linie de îmbrăcăminte, sub numele Hut Swag. Cum arată şi cât costă. Galerie FOTO

    Hut Swag este numele liniei de vestimentaţie create de lanţul de restaurante de tip fast-food Pizza Hut, originar din SUA, care a scos o gamă de şepci, tricouri, şosete, eşarfe şi ochelari, toate purtând imprimeuri cu felii de pizza. Pe lângă acestea, sunt disponibile şi lenjerii de pat şi skateboard-uri ce ilustrează diferite sortimente şi ingrediente care se regăsesc în pizza din meniul Pizza Hut.

    Pe articolele vestimentare ale colecţiei sunt scrise mesaje precum “Devoted to pizza”, “My pizza, my life” sau “Pizza is bae”, acestea fiind disponibile în mărimi de la S la XXL. Preţurile pentru şepci sunt de 14,99 sau 17,99 dolari, în funcţie de model, iar tricourile costă între 15,99 dolari şi 17,99 dolari, în vreme ce un hanorac ajunge la 34,99 dolari şi o pereche de colanţi costă 49,99 dolari. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CRĂCIUN 2015: Care era meniul de Crăciun în 1937 – FOTO

    Cu toţii aşteptăm perioada sărbătorilor de la finele lunii decembrie când, pe lângă cadouri, avem un alt motiv de a ne strânge împreună: masa de Crăciun. 2015 ne găseşte aşezaţi în faţa unui meniu variat, însă puţini ştiu că şi “pe vremuri” românii se bucurau de bucate pe cinste.

    În 1937, oamenii sărbătoreau Naşterea Domnului prin mese festive, unde erau invitaţi apropiaţii şi oamenii de seamă din acea perioadă. Conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de către Ion Coja, mesenii începeau să apară la casa gazdei în jurul prânzului, unde erau întâmpinaţi cu cele mai frumoase tacâmuri şi farfurii.

    Conform regulilor nescrise ale vremurilor respective, oamenii nu se aşezau direct la masa, ci socializau o perioadă. Domnii aveau la dispoziţie “alune sărate şi ţuică de Văleni”, în timp ce doamnele îşi retuşau machiajul, iar copiii deschideau cadourile de Crăciun.

    În tot acest timp masa se umplea de bunătăţi, printre care ouă umplute cu o pastă făcută din ficat de pasăre, roşii umplute cu brânză, caşcaval (cel mai bun era de la oierii sibieni), kaizer, măsline naturale marinate, salam de Sibiu, murături şi piftie de porc şi curcan. 

    După ce invitaţii luau câte puţin din fiecare (erau îndemnaţi de gazde să nu mănânce prea mult pentru a păstra loc următoarelor bunătăţi), urma un fel de mâncare aşteptat de toată lumea: salata de boeuf  “făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare”, notează Ion Coja pe ioncoja.ro.

    Aceasta era prima parte a festinului, astfel că mesenii făceau o pauză de la mâncare şi se ridicau de la masă pentru a relua discuţiile despre societate şi politică, timp în care doamnele ajutau la strânsul farfuriilor şi la înlocuirea platourilor cu alte bunătăţi pe bază de peşte.

    “Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.
    Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă . Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese “, completează lingvistul pe site-ul său. La toate acestea se adăuga şi un platou mare, pe care se afla un şalău cu maioneză, sos alb de lămâie şi somn la grătar.

    Urma iarăşi o pauză de discuţii pentru a se face loc pe masă felurilor de mâncare tradiţionale. Abia acum urmau să apară ciorba de perişoare sau supa de pui şi sarmaluţele cu mămăligă, confirmând avertismentul gazdei de mai devreme.

    “Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele de cârnat , ficat , rinichi , şorici , lebăr , caltaboş , mititei , POMANA PORCULUI ! Două feluri de vin roşu sec , Băbească şi Pietroasele . Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez”, notează lingvistul Ion Coja, conform unui jurnal de bal din 1937.

    După masa copioasă musafirii erau invitaţi să se relaxeze la o cafea în salon, după care urmau piesele la patefon, ce aveau să ridice oamenii la dans. Nu lipseau în tot acest timp fructele exotice şi cozonacii pufoşi, umpluţi cu stafide, nucă şi cacao (nu se punea rahat).

    La final, mesenii erau invitaţi să servească din cele două torturi cu mere (unul pentru Prunc şi celălalt pentru fecioara Maria), iar vinul se schimba cu unul dulce, de Cotnari. Nu se servea şampanie de Crăciun, aceasta fiind păstrată pentru Revelion.

    Masa de Crăciun din 1937 se întindea până spre miezul nopţii, asta pentru că unii oameni uitau să mai plece acasă. Drept urmare, pe la ora 22:00 musafirii erau serviţi cu a doua cafea, numită “sictir caffe”, semn că invitaţii ar trebui să-şi ia rămas bun de la gazde.

    A doua zi, gazdele primeau scrisori de mulţumire din partea musafirilor, semn că masa de Crăciun a fost una apreciată de toată lumea.