BusinessMagazin

Tag: Melescanu

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • Teodor Meleşcanu a făcut o vizită de lucru la Munchen

    Potrivit unui comunicat transmis de MAE, Teodor Meleşcanu a făcut această vizită de lucru la Munchen, în Germania, “în vederea evaluării modului în care sunt aplicate măsurile decise de MAE şi care ţin de competenţele sale pentru fluidizarea procesului de votare în turul doi al alegerilor pentru Preşedintele României care are loc pe 16 noiembrie”.

    Ministrul Meleşcanu a avut o întrevedere cu ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, şi cu consulii generali ai României de la Munchen şi Bonn.

    “În cadrul întrevederii au fost discutate măsuri pentru eficientizarea şi fluidizarea procesului de electoral în cadrul celor 5 secţii de votare organizate pe teritoriul Germaniei. Consulul General al României la Munchen, Anton Niculescu, a prezentat demersurile întreprinse de Consulatul General la Munchen în vederea fluidizării procesului electoral, şi anume: suplimentarea numărului de stampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare, stabilirea unui parteneriat solid cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare, organizarea unei echipe de 30 de voluntari cu rol cheie în comunicarea cu cetăţenii şi distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere”, se arată în comunicatul MAE.

    Totodată, Teodor Meleşcanu a avut o discuţie cu parlamentarul federal Bernd Fabritius, preşedinte al Uniunii Saşilor Transilvăneni din Germania, ministrul de Externe folosind acest prilej pentru a face un apel la cetăţenii români care vor vota în Germania de a se prezenta din timp la vot şi a folosi toată perioada de 14 ore alocată votării.

    Ministrul Meleşcanu, a subliniat, de asemenea, că MAE “a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale legale pentru asigurarea unor condiţii bune pentru exercitarea dreptului de vot în străinătate de către cetăţenii români la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale”, se menţionează în comunicat.

    “În acest sens, l-a asigurat pe deputatul în Parlamentul Federal că infrastructura misiunilor diplomatice şi consulare unde s-au amenajat secţii de votare este pregătită cu personalul de sprijin şi cu logistica necesară pentru a putea răspunde exigenţelor unui proces electoral fluent în condiţii de legalitate, corectitudine şi neutralitate”, precizează sursa citată.

  • Meleşcanu face apel la românii din diaspora să vină devreme la vot duminică

    Potrivit lui Meleşcanu, măsurile luate de MAE asigură cel puţin o dublare a numărului celor care au votat la primul tur, dacă declaraţiile pe propria răspundere vor fi completate înainte de intrarea în secţie şi dacă cei şapte membri ai secţiei vor fi prezenţi.

    “Măsurile luate de MAE asigură cel puţin o dublare a numărului celor care au votat la primul tur, cu condiţia să fie reunite două condiţii: lumea să-şi completeze într-adevăr declaraţia pe propria răspundere înainte de a intra în secţia de votare pentru a semna numai şi pentru a-şi exercita votul şi, în al doilea rând, cu condiţia esenţială ca în toate secţiile de votare cei 7 membri ai Comisiei să fie prezenţi”, a spus ministrul.

    El a făcut un apel ca românii din diaspora să vină la vot cât mai devreme.

    “În condiţiile în care le-am prezentat, apelul pe care l-am făcut este, de asemenea, foarte important şi anume să vină toţi cetăţenii cât mai devreme cu putinţă la vot”, a precizat Meleşcanu, subliniind că la primul tur “aproape jumătate din voturi s-au dat în două ore, între 17:00 şi 19:00”.

  • Predoiu: Meleşcanu să emită ordinul pentru secţii suplimentare, ori Guvernul să dea OUG

    Predoiu a prezentat prevederile BEC, reiterate în urma solicitării ministrului Teodor Meleşcanu, în privinţa suplimentării secţiilor de vot din diaspora. El a susţinut că există cadrul legal şi constituţional pentru a permite suplimentarea secţiilor de vot, citând prevederi şi interpretări ale legii fundamentale şi menţionând că în 2012 a existat precendentul unei Ordonanţe de urgenţă care a schimbat legea electorală după stabilirea secţiilor de votare.

    Predoiu a afirmat că în cazul în care Guvernul consideră că nu este suficientă menţiunea făcută de Biroul Electoral Central pentru suplimentarea secţiilor de votare prin ordin de ministru, poate apela la instrumentul ordonanţei de urgenţă.

    “Cerem imperativ domnului Meleşcanu astăzi să emită un ordin prin care să reglementeze aceste secţii suplimentare, sau dacă domnul Meleşcanu se mişcă vorba domnului Iohannis, la relanti, atunci domnul Ponta să convoace Guvernul şi să emită o ordonanţă de urgenţă. În cazul în care nu vor face acest lucru reiterăm solicitarea ca şi domnul Ponta şi domnul Meleşcanu să plece după domnul Corlăţean, pentru că au declarat că vor rezolva problema. BEC le-a spus cum să o facă, Constituţia le spune cum să o facă, au făcut-o în 2012 într-un caz asemănător, de ce refuză să o facă astăzi? Astăzi refuză să o facă pentru că Ponta se teme de diaspora”, a declarat Predoiu.

    El a ţinut să le transmită celor din străinătate că premierul “nu vrea să le respecte dreptul la vot”.

    “Dragi români din diaspora, sunaţi-vă acasă rudele, prietenii, şi explicaţi-le ce bătaie de joc se face la adresa dumneavoastră, a celor care din 2010 şi până astăzi aţi trimis în România aproape 18 miliarde de euro pentru susţinerea familiilor dv. Asta este răsplata Guvernului”, a mai spus Predoiu.

    El a fost întrebat dacă ar mai exista posibilitatea organizării unor secţii de votare suplimentare, având în vedere că mai sunt două zile până la momentul votului de duminică, prim-vicepreşedintele PDL menţionând că acest lucru ar fi posibil.

  • Ponta: Meleşcanu va fi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională

    Anunţul are loc la puţin timp după ce Teodor Meleşcanu şi-a anunţat susţinerea pentru Victor Ponta în turul II al alegerilor prezidenţiale.

    Meleşcanu a spus că un factor esenţial în luarea acestei decizii a fost convingerea sa fermă că împreună cu Victor Ponta va putea pune în practica o politică destinată consolidării securităţii României în contextul actual şi “o dezvoltare economică durabilă în folosul tuturor românilor”.

    “Am vorbit cu domnul Meleşcanu şi domnia sa va face parte din schipa mea prezidenţială, ca şi consilier pe probleme de securitate naţională, acum în locul ocupat acum de domnul Fota, cred”, a anunţat premierul Ponta.

    El a precizat că se bazează pe experienţa lui Teodor Meleşcanu şi are nevoie de oameni cu experienţăm la Cotroceni.

    Ponta a mai anunţat că vor fi şi alţi consilieri care vor fi anunţaţi în perioada următoare.

     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Meleşcanu: Nu am avut acces la lista ofiţerilor acoperiţi ai SIE

    “Nu am avut acces, nici nu se pune problema să am acces la lista ofiţerilor acoperiţi ai SRI, nici la lista ofiţerilor acoperiţi ai SIE, dintr-un motiv foarte simplu, că această evidenţă este total separată de evidenţa personalului de ofiţeri care lucrează tot sub acoperire, dar care lucrează din centrala Serviciului”, a precizat Meleşcanu la Gândul Live.

    El a mai spus că putea să facă o astfel de solicitare, în cazul în care ar fi avut nevoie să se clarifice în legătură cu o informaţie. “Dacă, de exemplu aş fi primit o informaţie că Australia ne va ataca cu marina şi aviaţia, săptămânile viitoare, primul lucru care l-aş fi făcut era să cer să mi se spună care este sursa de la care s-au obţinut aceste informaţii şi care a fost persoana care a transmis această informaţie, prin legătura cu sursa respectivă”, a spus Meleşcanu.

    El a precizat că ar fi trebuit, în acest context, să semneze într-un registru că a luat act de aceste informaţii, tocmai pentru a preveni deconspirarea întâmplătoare sau din neştiinţă.

    Întrebat dacă a semnat un document din care reiese că niciun candidat la prezidenţiale, ministru sau parlamentar nu este ofiţer acoperit, Meleşcanu a răspuns: “Da, a fost o solicitare din partea Comisiei SIE şi am semnat acest document”.

    “Noi am spus foarte clar că niciunul dintre candidaţi nu este ofiţer acoperit sau sub orice altă formă. Faptul că nu este este un lucru care se poate spune. Nu contravine cu nimic legii dacă dai o declaraţie foarte clară că nimeni nu face parte din această categorie“, a explicat Meleşcanu.

    Potrivit acestuia, aceeaşi întrebare, la timpul trecut, nu se poate aplica, pentru că, potrivit Hotărârii de Guvern 223/2013, rezerviştii au dreptul la protecţie şi în niciun caz nu se poate divulga identitatea lor.

    “Din acest motiv, nu am fost, juridic, în poziţia să dau un răspuns“, a mai spus Meleşcanu.

    El a continuat: “Dacă sunt, am răspuns că nu sunt. Dacă nu au fost, nu am dreptul să dau această informaţie”, şi a menţionat că legea care îi interzice acest lucru este cea de organizare şi funcţionare a SIE, care, la articolul 10, precizează că “sursele de informare, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nicio împrejurare”.

    Întrebat ce răspuns ar trebui să dea SIE dacă cei din Comisia parlamentrară de control al activităţii SIE ar cere lista ofiţerilor acoperiţi, dar nu la prezent, ci pentru trecut, Meleşcanu a spus: “Acelaşi răspuns pe care l-am dat pentru că (…) răspunsul nu este al meu, nu încercaţi să mă băgaţi într-o bătălie care e între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, în care eu sunt o victimă colaterală. Răspunsurile nu sunt de la mine. Acesta este lucrul cel mai urât care s-a făcut. Sunt ale Servicului”.

    Meleşcanu a precizat că a discutat şi cu preşedintele Băsescu aceste aspecte: “Am avut şi o discuţie personală (..) Nu am avut discuţii pe persoane, pentru că obligaţia mea era să ţin discuţia la nivel general”.

  • Meleşcanu: Nu am fost nici înainte de ’89, nici după, ofiţer acoperit sau descoperit al unui serviciu

    Întrebat, la Gândul Live, dacă a fost ofiţer acoperit al unu serviciu de informaţii, fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţie, a răspuns: ”Nu am fost, nici înainte de 1989 şi nici după 1989, nici ofiţer acoperit, nici ofiţer descoperit. Lucrurile sunt extrem de simple”.

    Meleşcanu a mai precizat că a avut trei mandate de senator şi de fiecare dată a fost verificat de la CNSAS pentru perioada de dinaintea Revoluţiei.

    ”Am avut, la un moment, dat, de gând să încep un proces şi m-am liniştit după aceea. Şi, în pregătirea acestui proces, am solicitat în scris SIE şi SRI să îmi confirme dacă figurez sau nu în evidenţele respectivelor servicii. Răspunsul a fost: «Nu figuraţi în evidenţele noastre»”, a precizat el.

    Întrebat dacă el, personal, are o problemă morală dacă ar şti că preşedintele României a fost la un moment dat ofiţer acoperit al SIE, Meleşcanu a spus că ar avea o problemă morală dacă ar şti ”cu siguranţă” o astfel de informaţie care, însă, ”nu poate fi accesată de preşedintele României”.

    ”Pentru mine, ca cetăţean, un om care serveşte România şi ca preşedinte al României, un om care serveşte România este un om care îşi pune în slujba patriei talentele pe care le are. Asta este poziţia mea, a ceea ce reprezintă intreresul naţional şi care trebuie să fie poziţia noastră faţă de cei care îşi asumă riscuri, chiar şi cu libertatea şi viaţa lor, pentru a putea contribui la securitatea cetăţenilor acestei ţări”, a spus Meleşcanu.

    El a adăugat că nu l-ar interesa acest aspect, respectiv dacă preşedintele României a fost ofiţer acoperit şi nu ar solicita niciodată informaţii despre acest lucru.

     

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.