„Recomandă-ne pe cineva. Noi îl angajăm şi pe tine te răsplătim cu până la 200 de lei net“, aşa sună anunţul făcut de retailer în magazinele reţelei.
Tag: Mega Image
-
Unul dintre cei mai mari lanţuri de magazine din România ar putea să DISPARĂ
Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Unicarm, potrivit surselor din piaţă.
Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.
Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.

„Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.
Grupul deţine în România fabrici de mezeluri, lapte şi pâine, precum şi o reţea de magazine. În totalul businessului reţeaua proprie de magazine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânzările realizate de companie în magazinele altor retaileri străini sau români, conform datelor oferite anterior de Vasile Lucuţ.
Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antreprenoriale de dimensiuni mici şi medii.
-
Unul dintre cei mai mari lanţuri de magazine din România ar putea să DISPARĂ
Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Unicarm, potrivit surselor din piaţă.
Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.
Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.

„Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.
Grupul deţine în România fabrici de mezeluri, lapte şi pâine, precum şi o reţea de magazine. În totalul businessului reţeaua proprie de magazine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânzările realizate de companie în magazinele altor retaileri străini sau români, conform datelor oferite anterior de Vasile Lucuţ.
Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antreprenoriale de dimensiuni mici şi medii.
-
Mega Image deschide patru noi magazine şi ajunge la o reţea de 557 de spaţii
“Continuăm să susţinem şi să promovăm producătorii locali prin parteneriate directe cu aceştia,” afirmă Vassilis Stavrou, director general al Mega Image.
Noul supermarket Mega Image Mihai Viteazul din Cluj-Napoca include alături de produse marcă proprie o zonă de delicatese, precum şi gama de produse ready-meal Mega Apetit.
Producători locali de legume şi fructe vor oferi în sortimentaţia Mega Image produse proaspete de sezon, iar producătorul local de carne Moldovan – Carmangeria Sânnicoară şi producătorul de produse de panificaţie şi patiserie „La Casa” vor oferi o gamă specială de produse în cadrul magazinului.
Mega Image Mamaia va fi amplasat în Bd. Mamaia, în complexul Mioriţa, la parter. Magazinul va avea un program de funcţionare non-stop.
Astfel, Mega Image va ajunge la o reţea ce include două magazine în Cluj-Napoca si 20 de magazine în judeţul Constanţa.
Cele două noi magazine Shop&Go deschise în aceeaşi zi în Bucureşti sunt situate pe Str. Râmnicu Sărat nr. 20, bl. 16A, parter, sector 3, respectiv pe Şos. Mihai Bravu nr. 122, bl. D 27, sector 2.
Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 557 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Româneşti. Mega Image face parte din Ahold Delhaize, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.
-
Cine este omul care conduce lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România
„Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Este locul potrivit în care să ne aflăm”, declară Vassilis Stavrou. Lucrează în cadrul afacerii de 22 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului.
„Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România”, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria, şi Indonezia. Stavrou, care are studii de ştiinţă şi tehnologie alimentară, şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi, ulterior, resurse umane.
Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltare a afacerii în Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai extins retailer din România, cu aproape 500 de magazine şi cu venituri de 3,5 mld. lei în 2015.
Citiţi mai multe despre Vassilis Stavrou aici
-
Cine este omul care conduce lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România
„Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Este locul potrivit în care să ne aflăm”, declară Vassilis Stavrou. Lucrează în cadrul afacerii de 22 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului.
„Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România”, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria, şi Indonezia. Stavrou, care are studii de ştiinţă şi tehnologie alimentară, şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi, ulterior, resurse umane.
Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltare a afacerii în Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai extins retailer din România, cu aproape 500 de magazine şi cu venituri de 3,5 mld. lei în 2015.
Citiţi mai multe despre Vassilis Stavrou aici
-
A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro
Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.
|nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană.
Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.
|n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“
Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.
Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.
Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.
|n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.
Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“
Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.
Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.
-
A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro
Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.
|nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană.
Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.
|n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“
Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.
Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.
Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.
|n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.
Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“
Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.
Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.
-
De ce ouăle Gabrielei Firea erau ultima problemă a Bucureştiului
Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.
M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.
În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.
Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.
Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.
Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.
Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.
Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?
-
Tanti Firea, ia-ţi ouăle înapoi!
Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.
M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.
În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.
Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.
Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.
Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.
Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.
Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?