BusinessMagazin

Tag: materii prime

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: „Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească”

    De la ingredientele active pentru medicamente, până la ambalaje, producătorii locali de medicamente se bazează pe importuri pentru a realiza produsele în România, în contextul în care fabricile de unde se aprovizionau au fost închise sau liniile de producţie au fost dezafectate.

    „Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerinţe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat”, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

    Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. În clasament, din rândul fabricilor de medicamente locale, cea mai avansată poziţie o are Sandoz, fabrica controlată de elveţienii de la Novartis, cu sediul în Târgu-Mureş. De altfel, Sandoz a urcat mai bine de 60 de poziţii, până pe locul 9 în clasament.

    Următoarea poziţie ocupată de o fabrică locală este a Zentiva, pe locul 173, însă în coborâre faţă de 2019. Clasamentul este completat de Terapia, Antibiotice Iaşi şi B. Braun din rândul companiilor care deţin şi o fabrică în ţară, iar activitatea nu este exclusiv de import.

    „Înainte de 1989 materiile prime le luam de la Azomureş, Oltchim, de la Colorom Codlea luam coloranţii, Nitramonia din Făgăraş. Toate acestea sunt fie închise, fie liniile dedicate materiilor prime au fost dezactivate. Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească. Materialele de ambalaj – cutiile, cartoanele, sunt fabricate în România, dar hârtia e importată, deci mare valoare adăugată nu se aduce în România”, a mai spus Dragoş Damian.

    Terapia importă anual materii prime şi materiale de 23 mil. dolari estimativ, sumă în care sunt incluse, pe lângă materiile prime, şi costurile echipamentelor de schimb pentru fabrică. În plus faţă de importul de materii prime, producătorii de medicamente mai importă şi medicamente fabricate în alte facilităţi ale grupului din care fac parte, în cazul companiilor cu acţionariat străin.

    „23 milioane dolari anual sunt costurile cu materiale si materii prime, circa 80% vin din import. Unele materii prime (ingredientele active şi excipienţii) s-au scumpit şi de trei ori şi ne aşteptăm în continuare la scumpiri ale foliilor de aluminiu şi PVC (din care se fac blisterele pentru ambalare primară) din cauza scumpirii combustibillor şi a aluminiului”, a mai explicat Damian.

    Pandemia de COVID-19 a creat probleme legate de stocurile de medicamente şi de materie primă în 2020, în contextul în care cererea a fost mare, iar discontinuităţile la aprovizionare au crescut timpii de aşteptare şi preţul materiei prime. De exemplu, preţul pentru paracetamol, un medicament folosit în tratarea simptomelor uşoare de COVID-19, s-a triplat, de la 4 dolari/ kg de materie primă, la 12 dolari/ kg, potrivit lui Dragoş Damian.

    „Tot ceea ce e materie primă vine din China, parţial India, inclusiv excipienţii vin din import. Alcoolul care este folosit în injectabile vine din Germania, de exemplu. Nefiind pe canale şi lanţuri de aprovizionare de materii prime şi materiale, tot ceea ce cumpără România este din import, şi nu e doar industria farmaceutică, sunt toate industriile”, a mai adăugat şeful Terapia.

    În 2020 România a adus de peste hotare în total bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puţin decât în anul de dinaintea pandemiei. Primii zece importatori contribuie cu 13% la total, din analizele ZF.

    În total, în România s-au eliberat 625 milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019. Mai bine de jumătate dintre aceste produse au fost medicamente cu prescripţie medicală, iar restul au fost produse fără reţetă (OTC) şi cele destinate spitalelor.

     

    Cinci fabrici de medicamente în topul celor mai mari importatori

    Poziţia celor mai mari cinci producători locali în top 500 importatori în 2020

    Compania Poziţia în top 2020 Poziţia în top 2019
    Sandoz 9 70
    Zentiva 173 144
    Terapia 338 380
    Antibiotice 471 405
    B. Braun 480 393

    Sursă: INS

  • Cicom, producător român de îngheţată: Simţim o presiune pe creşterea preţurilor pentru materii prime şi ambalaje

    ♦ „Concurăm cu producătorii externi de mărci private care, atât anul trecut, cât şi în acest an, au beneficiat de subvenţii pentru susţinerea producţiei.“

    Reprezentanţii companiei Cicom din Târgovişte, deţinută de soţii Cornel, Daniela şi fiica lor Ioana Coman, care produce îngheţată sub brand propriu şi mărci private, spun că cea mai mare provocare cu care s-au confruntat în prima jumătate a anului  a fost să facă faţă presiunii de creş­tere a preţurilor pentru materii prime şi ambalaje, astfel încât să nu crească prea mult preţul produ­sului finit şi să nu mai fie competitivi.

    „Noi concurăm cu producătorii externi de mărci private care, atât anul trecut, cât şi în acest an, au beneficiat de subvenţii pentru susţinerea producţiei. Au primit subvenţii atât pentru materiile prime, cât şi pentru producţia realizată“, spune Daniela Coman, acţionar al Cicom. Ea a răspuns la întrebările ZF trimise cu ocazia realizării unei noi ediţii a anuarului de business „Cei mai mari jucători din economie“.

    Compania Cicom, înfiinţată în urmă cu 28 de ani de fraţii Ionuţ şi Cornel Coman, care au început iniţial să comercialize produse congelate şi refrigerate la Pavcom, un centru comercial din Târgovişte, iar în 2002 au deschis propria fabrică de îngheţată, concurează pe piaţă cu giganţi precum Nestle, Unilever, care deţine Betty Ice, Foof Union, acţionar majoritar al Alpin 57 Lux, Top Gel şi Ice Dyp Balas, ultimii doi fiind producători cu capital 100% românesc. Cicom are o capacitate de pro­ducţie de circa 40 de tone de îngheţată/zi, în timp ce capacitatea totală de producţie a fabricii Betty Ice din Suceava este de 60-80 de tone pe zi, aproape dublă, conform ultimelor date ale ZF.

    Compania din Târgovişte a aplicat în august 2020 pentru credit cu grant prin programul IMM Invest, în valoare de 200.000 euro, pentru a deschide o gelaterie, dar aprobarea a durat foarte mult şi reprezentanţii companiei au renunţat la sprijinul guvernamental. Acum, antre­prenoarea Daniela Coman spune că se gândesc dacă să continue investiţia din surse proprii.

    Cicom produce îngheţată atât sub brandul propriu, care poartă numele companiei, cât şi sub mărci private, care sunt comercializate în supermarketuri, dar şi peste hotare. „Anul acesta, având în vedere ca românii sunt mai atenţi la ceea ce consumă, am lărgit gama de produse şi am creat pentru fiecare client din retail ceva nou“, a Daniela Coman.

    Antreprenoarea spune că acum se gândesc să pună în funcţiune cea de-a treia secţie de producţie şi să introducă în fluxul de producţie utilaje speciale care să ducă la creşterea securităţii alimentare a produselor pe care le realizăm. „Digitalizarea producţiei este un proces început anul trecut, pe care ne propunem să îl finalizăm în urmatoarele patru luni“, a menţionat ea.

    În 2020, Cicom a avut o cifră de afaceri de 38 de milioane de lei, similară cu cea din anul precedent, iar profitul a fost de 2 milioane de lei, în uşoară scădere de la 2,1 milioane de lei, având 115 angajaţi, conform datelor furnizate de reprezentanţii companiei. Pentru anul acesta, ei au bugetat venituri de 39,2 milioane de lei şi un profit de 2,2 milioane de lei.

     

  • Petrolul, cuprul şi fierul, materii prime esenţiale, vor continua să se scumpească

    Pieţele sunt optimiste şi în ceea ce priveşte traiectoria preţurilor cuprului şi fierului, alte ingrediente esenţiale pentru industria globală, scrie Ziarul Financiar.

    Petrolul destinat pieţei americane, cel care în urmă cu un an aducea prin contractele futures piaţa în teritoriul necartografiat al preţurilor negative, era ieri tranzacţionat la puţin peste 64 de dolari pe baril, continuând astfel o revenire puternică propulsat de optimismul privind îmbunătăţirea cererii, după cum scrie Bloomberg.

    Pe parcursul săptămânii trecute, cotaţiile ţiţeiului au crescut cu mai mult de 6%. Preţul ţiţeiului Brent, referinţa pieţei mondiale, a ajuns la puţin sub 68 de dolari pe baril. La evoluţia pozitivă a contribuit şi deprecierea dolarului, moneda în care sunt evaluate cotaţiile. Un dolar mai slab face ca petrolul să fie mai ieftin pentru cumpărătorii care au alte monede.

    Tendinţa pozitivă a preţurilor sugerează şi creşterea încrederii, mai ales că în SUA, cea mai mare economie a lumii, cere­rea îşi revine vizibil. Petrolul des­tinat Americii s-a scumpit cu peste 30% anul acesta pe măsură ce revenirea economică a căpă­tat forţă şi a alimentat spe­ran­ţele că lumea va reîncepe să se mişte şi să-şi facă plinul la maşină.

    Consumul încurajează Orga­nizaţia Statelor Expor­ta­toare de Petrol (OPEC, o organizaţie de tip cartel) să grăbească ritmul producţiei de ţiţei începând de luna viitoare. În urmă cu un an, în plină pandemie, piaţa mondială a petrolului se confrunta cu o criză fără precedent în care cotaţiile petrolului destinat SUA au atins minus 37,63 de dolari pe baril.

    În teorie, acest lucru înseamnă că furnizorii de petrol îşi plăteau clienţii pentru a-i scăpa de o marfă pentru care nu aveau cerere şi a cărei depozitare le producea pierderi. Preţurile au devenit negative după ce măsurile de lockdown au oprit circulaţia şi au retezat cererea de com­bustibil, iar Rusia şi Arabia Saudită, producători importanţi de ţiţei, au inundat piaţa într-un război al preţurilor de uzură. A urmat însă un armistiţiu, cu reduceri substanţiale ale producţiei, şi dezvoltarea unor vaccinuri de imunizare contra COVID, ceea ce a ajutat preţurile să-şi revină. Iar specialiştii cred că această revenire este una de durată, cel puţin în raport cu nivelurile de acum un an.

    „Recuperarea pieţei din ultimul an, deşi marcată de incertitudini, face foarte impro­babilă repetarea prăbuşirii din aprilie 2020“, spune Vandana Hari, fondatoarea Vanda Insights. „Unele circumstanţe de anul trecut au fost unice.“ Deocamdată, perspec­tivele privind producţia de petrol sunt stabile şi de aceea pentru a-şi face o idee despre direcţia pieţei analiştii sunt mai atenţi asupra cererii.

    Aici, un rol important îl joacă evoluţia pandemiei, cu tendinţe îngrijorătoate în India, una dintre cele mai populate ţări din lume. Acolo, rafinăriile au început deja să reducă producţia. Jim Ritterbusch, de la Ritterbusch and Associates, atrage atenţia că în multe părţi ale Asiaei a reînceput să crească numărul de infectaţi cu COVID-19, notează Reuters.

    Analiştii de la Commerzbank văd un pericol în revenirea în forţă a pandemiei mai ales în economiile emergente.

    Însă tendinţa generală printre specialişti este de a prognoza noi creşteri de preţuri în contextul recuperărilor economice puternice în SUA şi China. JP Morgan estimează că preţurile Brentului vor trece de 70 de dolari pe baril până în luna mai, mai devreme decât a calculat iniţial.

    Cotaţiile ar urma să încheie anul la 74 de dolari. Cei mai mulţi analişti cred că un preţ de 60 de dolari este noul normal pentru piaţa americană. În trimestrul trei, cotaţiile ar putea atinge chiar 80 de dolari pe baril. Pentru Brent, Ehsan Khoman, strateg la MUFG Bank, vede un preţ mediu anul acesta de 68 de dolari pe baril. Totuşi, revenirea îşi va pierde din forţă anul viitor, consecinţa fiind cotaţii mai mici.

    Recuperarea economică se va vedea şi pe pieţele altor materii prime vitale pentru industria mondială. Spre exemplu, Goldman Sachs apreciază că preţurile cuprului vor atinge niveluri record în următoarele 12 luni în condiţiile în care tranziţia către energie verde va accelera, iar oferta se îngustează, scrie CNBC.

    Banca americană estimează un preţ mediu de 11.000 de dolari pe tonă în următoarele 12 luni. Ieri, cuprul era tranzacţionat la 9.450 de dolari tona, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, potrivit datelor London Metal Exchange. „Cuprul este noul petrol. Fără cupru nu există decarbonizare“, spun strategii băncii americane. În ceea ce priveşte minereul de fier, producătorii din Brazilia şi Australia, printre cei mai mari din lume, au probleme în a ţine pasul cu cererea din China. Cotaţiile au atins luni maximul ultimilor 9 ani, de 181,8 dolari tona, iar analiştii spun că acestea se îndreaptă spre 200 de dolari tona.

  • Fabryo, producător de vopsele: Anul 2021 aduce o nouă situaţie, disponibilitatea limitată a materiilor prime

    Dificultatea de aprovizionare cu materie primă este una dintre marile probleme cu care se confruntă in­dustria construcţiilor în 2021, spun oficialii producă­to­rului de lacuri şi vopsele Fabryo, achiziţionat în 2018 de gru­pul olandez AkzoNobel.

    „Anul 2021 aduce o nouă situaţie: disponibilitatea limi­ta­tă a materiilor prime. Multe industrii au fost provocate de COVID-19 şi vor continua să fie, iar industria vopselelor şi a acoperirilor decorative nu este diferită. Constrângerile în dis­po­nibilitatea ambalajelor şi a materiilor prime, com­bi­nate cu vârfuri în cererea pentru produse au afectat con­si­derabil capacităţile din toată industria“, spune Călin Şomcutean, director comercial naţional la Fabryo.

    Anul trecut, piaţa vopselelor decorative – incluzând vopsele lavabile, lacuri, emailuri şi tencuieli decorative – a fost relativ constantă din punctul de vedere al volumelor şi în uşoară creştere, de aproape 1%, ca valoare, spun reprezentanţii Fabryo, citând un studiu Interbiz.

  • Avertisment: China îşi întăreşte capacitatea de folosi comerţul pe post de armă în faţa rivalilor geopolitici

    China îşi diversifică sursele de resurse naturale vitale, o mişcare care va întări capacitatea Beijingului de a folosi comerţul drept armă împotriva rivalilor săi geopolitici, relevă un nou raport, realizat de firma de con­sul­tanţă Verisk Maplecroft, scrie CNBC. „Dacă China are un punct slab, acesta este dependenţa ridicată de re­surse naturale străine“, se arată în raport.

    China este un consumator major de materii prime ca petrolul şi mi­nereul de fier. Însă ţara depinde masiv de importuri pentru a acoperi cererea internă pentru astfel de materii.

    O modalitate prin care ţara îşi diversifică sursele de import este prin achiziţia de participaţii în cadrul unor companii străine, în acest fel urmând să crească proporţia de resurse deţinute de chinezi în importurile totale ale ţării, potrivit raportului. „China încearcă să-şi întărească con­trolul asupra lan­ţu­ri­lor globale de apro­vi­zionare prin in­ves­tiţii şi par­te­ne­riate inter­naţionale. Beijingul susţine companiile de stat în efor­turile lor de ex­pan­siu­ne glo­bală şi de obţi­nere a con­trolului asupra unor baze exter­ne de resurse de la sfârşitul anilor ‘90“, se mai arată în raport.

    În diversificarea surselor de import, China preferă furni­zori din „regimuri au­to­cratice stabile“ şi nu din democraţii care ar putea im­plica schimbări de guverne sau posi­bile schim­bări de politică, relevă raportul.

    „Prin obţinerea de surse diversificate, China va fi mai bine poziţionată pentru a face din comerţ o armă în faţa rivalilor geopolitici, crescând în acelaşi timp dependenţa economică a partenerilor noi şi existenţi“.

    În raport se menţionează exemplul măsurii luate de chinezi privind interzicerea cărbunelui australian. Cărbunele a fost doar unul din exporturile australiene afectate de măsuri retaliatorii din partea chinezilor.

    Astfel de tensiuni geopolitice ar putea persista în condiţiile în care China îşi accelerează eforturile de reducere a dependenţei de furnizori „neprietenoşi“ de resurse, potrivit raportului. În acest sens, companiile şi investitorii aflaţi pe radarul Beijing-ului trebuie să se pregătească.

    În acelaşi sens al reducerii dependenţei de furnizori străini, de această dată din domeniul tehnologic, chinezii îşi susţin cel mai mare şi mai important producător de cipuri.

    Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC) construieşte o fabrică nouă în Shenzhen care va costa 2,35 mld. $. Compania şi guvernul oraşului din sudul Chinei vor investi în acest proiect. Shenzhen este cunoscut drept un uriaş hub tech din China.

    SMIC ocupă un loc central în planurile Chinei de a-şi creşte auto-suficienţa în industria semiconductoarelor pe fondul tensiunilor cu SUA, tensiuni care au scos la suprafaţă dependenţa Chinei de tehnologie străină în acest domeniu.

  • Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

    Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    1. Luisa Fiore

    Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

    A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

    Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

     

    2. The 5th Element

    În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

     

    3. PaPrezzo

    Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

     

    4. Bianca Georgescu

    Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

     

    5. Joyas

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

     

    Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

    Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

    Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
    22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

    Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Cum să transformi o idee venită în vacanţă într-o afacere profitabilă. Două tinere au reuşit şi acum vând în toată lumea

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte  pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial.

    Fără cunoştinţe în domeniu, cu studii economice şi de limbi străine, devotamentul şi pasiunea pentru această ramură a producţiei de încălţăminte ne-au transformat, la un an de la realizarea primului tipar, în antreprenori în confecţionarea încălţămintei din piele, odată cu cunoaşterea tuturor proceselor şi a etapelor de producţie”, spun cele două fondatoare Joyas.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei –
    521.000 de lei mai exact. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia.

    „Alegerea de a nu lucra cu stocuri a venit pe parcurs, din mărturisirile clientelor cu diverse probleme, care nu îşi găsesc în magazine produse care să le fie pe plac şi cu care să aibă confort sporit. Cererea, în mare măsură, vine din partea clientelor din România şi majoritatea expediţiilor se fac pe teritoriul ţării, însă observăm o uşoară creştere şi în extern, în fiecare an”, spun antreprenoarele.

    Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare.

    Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

    „Cifra de afaceri pe 2019 a fost satisfăcătoare. Pentru susţinerea unui brand şi creşterea sa, în primii ani, promovarea şi expunerea la nivel naţional sunt esenţiale, astfel că toate veniturile firmei au fost direcţionate în acest sens. În momentul de faţă, atelierul Joyas are în subordine 15 angajaţi.”

    După un an 2020 al provocărilor şi al schimbărilor, echipa Joyas priveşte cu optimism către 2021 şi şi-a propus să creeze noi modele pentru clientele din România şi din afara ţării.

    Cu brandul lor, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au făcut în 2019 afaceri de peste jumătate de milion de lei – 521.000 de lei mai exact.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Magic Mint – atelier de pictură pe textile şi accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Dumitru

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de lei (2.700 de euro)

    Prezenţă: online

    Colorazon – magazin online cu jocuri educative de tip board game pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Păduraru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    Chef Sosin – atelier de producţie de sosuri, muştaruri, dulceţuri (Jilava)

    Fondator: Sebastian Sosin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: băcănii, online

    Nood Food – laborator cu produse fără zahăr şi fără carne (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 48.000 de euro

    Prezenţă: zona Domenii din Bucureşti, livrări în Bucureşti şi împrejurimi

    La Troia – pizzerie (Călăraşi)

    Fondator: Cătălin Mihaiu

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Vânzări: 100.000 de lei pe lună, în medie (peste 20.000 de euro)

    Prezenţă: Călăraşi şi împrejurimi


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


     

  • Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România o afacere altfel in care a crezut doar tatăl său

    Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România un business pentru care materia prima vine din Italia. Acesta este parcursul lui David Marius, un foarte tânăr antreprenor care spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poţi adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

    Ideea mea a fost susţinută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi aminteşte de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranţa că aceste puncte se vor uni”, spune David Marius.

    Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care îşi are rădăcinile într-o lungă tradiţie de familie, întinsă de-a lungul a trei generaţii. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood. Comercializarea are loc online, iar produsele se livrează momentan în Bucureşti.

    „Clienţii noştri sunt oamenii care pun tot mai mult accent pe modul sănătos de viaţă şi devin tot mai selectivi cu produsele pe care aleg să le consume. Este un aliment pentru toate categoriile de vârstă, însă consumatorii de bază sunt oamenii cu un grad de responsabilitate sporit faţă de propria stare de bine.”

    Investiţia iniţială a lui David Marius pentru a face businessul funcţional în România a fost de 40.000 de euro, bani proveniţi din vânzările pe care le înregistrase deja în Republica Moldova. Anul 2020 este primul în care spirulina Spacefood a ajuns în România, iar în primul trimestru cifra de afaceri a fost de 100.000 de lei (21.000 de euro), cu un număr de cinci angajaţi.

    „Scopul nostru este să schimbăm cultura de consum a superalimentelor, de la sintetic şi praf spre organic şi viu. Pentru anul 2021, planificăm o extindere la nivel european. Certificată ecologic în Europa şi crescută la standardele de calitate ale fermei noastre din Italia, spirulina Spacefood este extrem de solicitată, iar Danemarca este următoarea ţară în care intenţionăm să continuăm această aventură”, spune David Marius.

    Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei. Fiecare doză are 20-25 de grame de spirulină şi constituie porţia zilnică pentru un adult.

    Anul 2020 a pus afacerile mici sub o presiune enormă, iar David Marius spune că a resimţit acest lucru. Cum însă oamenii îşi apleacă atenţia tot mai mult asupra întăririi imunităţii, el rămâne optimist pentru viitorul businessului său.

    Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Delicium – brand de sirop şi dulceţuri (Borşa, jud. Cluj)

    Fondator: Paul Căpuşan

    Investiţii: 350.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 101.000 lei (peste 21.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Maximilian Chocolat – ciocolaterie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Laura Hizo-Miloş

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca şi alte oraşe din ţară

     

    The Outfit – servicii de personal styling (Bucureşti)

    Fondatori: Ciprian Dudulea, Horia Stupu, Şerban Buliga

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi offline

    Cloaşterf Haus – pensiune (Cloaşterf, jud. Mureş)

    Fondatori: Aurelia şi Ionel Bejan

    Investiţii: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: Cloaşterf

    YOU – program de formare profesională pentru tineri (Bucureşti)

    Fondator: Alex Tudose împreună cu doi prieteni

    Investiţii: 10.000 de euro lunar

    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.

    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare

    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online

    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu

    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri

    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace

    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online

    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Preţul medicamentului anti-coronavirus a EXPLODAT peste noapte şi a crescut de 16 ori!! ”Nu ne mirăm dacă medicamentul va ocoli România în plină pandemie”

    Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, trage un semnal de alarmă privind preţul materiei prime din care se fabrică hidroxiclorochina, un medicament aprobat deja de Statele Unite, pentru tratarea pacienţilor cu coronavirus. Preţul la sulfatul de hidroxiclorochină a crescut de 15 ori într-o lună, iar materia primă vine din China, din datele şefului celui mai mare producător local de medicamente.

     
    Redăm mai jos opinia lui Dragoş Damian:
     
    „Faţa nevăzută a pandemiei. Sulfatul de hidroxiclorochină, de la un preţ de 140 $ / kg de materie primă în urmă cu mai puţin de o lună, singura ofertă disponibilă pe care am găsit-o este de 2.200 $ / kg, comanda minimă 50 kg, bineînţeles din China.
     
    Asta pentru că sunt în derulare studii în China şi UE care par să indice că hidroxiclorochina este un medicament eficient contra COVID-19 şi pentru că SUA a aprobat deja un protocol hidroxiclorochină plus azitromicină pentru această boală.
     
    Prin urmare, cererea a explodat chiar şi înainte ca studiile clinice să-i valideze eficienţa şi nu e nici o mirare că preţul materiei prime a crescut de 15 ori.

    Dintr-un kilogram de materie primă care costă circa 9.000 lei se fac 5.000 tablete, deci un cost de 1,8 lei / tabletă.

     
    Dar preţul maximal aprobat de Ministerul Sănătăţii este de circa 0,5 lei / tabletă, adica un producător ar vinde în pierdere doar prin efectul materiei prime cu cel puţin 1,3 lei fiecare tabletă  pe care ar pune-o pe piaţă în România.
     
    Aşa încât nu ne mirăm dacă hidroxiclorochina va ocoli România în plină pandemie”.