BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Ordonanţa Militară nr. 9. Care sunt principalele măsuri anunţate de Marcel Vela

    Ministrul de Interne a anunţat că zborurile spre Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA, Belgia, Olanda, Turcia şi Iran rămân suspendate pentru 14 zile.

    Ministrul de Interne a anunţat că exporturile de grâu vor fi reluate. În acelaşi timp, Marcel Vela a clarificat faptul că navigatorii nu vor trebui să intre în izolare dacă nu prezintă simptome

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat o nouă Ordonanţă Militară care prevede suspendarea zborurilor pentru mai multe destinaţii timp de încă 14 zile.

    “În această ordonanţă, am prelungit suspendarea zborurilor din şi înspre România cu Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA; Belgia, Olanda, Turcia, Iran, Italia, Franţa şi Germania.” a spus Marcel Vela.

    Mai mult, exporturile de grâu pot fi reluate, după ce ministrul a anunţat că prevederile fostelor ordonanţe au fost modificate.
    “Prin această ordonanţă, articolele care interzic acest export îşi încetează aplicabilitatea pentru că, în urma discuţiilor purtate la nivel guvernamental cu comercianţii, s-a reuşit perspectiva şi s-a clarificat achiziţia necesară pentru completarea rezervei de stat astfel încât un subiect important care preocupă Guvernul României – securitatea alimentară- să fie asigurată până la următoarea recoltă.”, a declarat ministrul de Interne

    În acelaşi timp, Marcel Vela a precizat că navigatorii fac excepţie de la regulile de izolare. Ei nu vor trebui să intre în izolare dacă nu au simptome specifice infecţiei cu coronavirus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Ironiile poliţiştilor după măsurile anunţate de Vela: Jalnic şi nelegal. După ce vor duce lumina, poliţiştii vor merge la cules sparanghel

    Sindicatul poliţiştilor „Diamantul” ironizează decizia de distribuire a Luminii Sfinte de la Ierusalim de către patrulele MAI: „Urmează ca ministrul Vela să încheie un protocol şi cu Germania, prin care poliţiştii români urmează să plece o lună la cules de sparanghel”.

    Despre protocolul încheiat între Biserică şi Vela, sindicaliştii susţin că e „jalnic şi nelegal”: „E de mirare că ministrul MAI nu a aflat până acum că el conduce ministerul şi poliţiştii doar prin ordine şi instrucţiuni, date în exercitarea atribuţiilor legale. (…)

    Mai de mirare este că ministrul nu ştie nici până acum cu ce se ocupă poliţiştii. Poliţiştii exercită atribuţiile stabilite prin lege pentru Poliţia Română, ca instituţie specializată a statului”.

    Emil Pascut, liderul sindicalui „Diamant”, scrie că dacă cineva îi găseşte în lege că Poliţia este specializată să împartă „Sfânta Lumina”, el se va călugări.

    În opinia liderului de sindicat, protocolul are doar o valoare mediatica, ca să „crească imaginea jupânului Vela”.
    „Pentru poliţişti, în ceea ce priveşte sarcinile cvasi-religioase, este zero barat. Dacă nu vreţi să daţi <Sfânta lumină>”, nu o daţi şi pace. Vorbiţi cu clerul local şi explicaţi-le că e treaba lor, nu a voastră. Voi daţi conform legii Sfânta amendă, nu Sfânta lumină!”, se arată în postare.

    Sindicaliştii afişează apoi o poză trucată cu Marcel Vela, peste care pun faţa Patriarhului Daniel şi scriu: „De sărbători, cu o mână să dăm Sfânta Amendă, cu cealaltă Sfânta Lumină!

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Care sunt măsurile incluse în decretul pentru prelungirea stării de urgenţă

     Klaus Iohannis a anunţat măsurile incluse în decretul privind prelungriea stării de urgenţă. Şcolile rămân închise, iar activitatea de judecată continuă doar în caz de urgenţă. Preţurile la medicamente şi servicii de utilitate publică vor fi plafonate.

    „Pe perioada acestei stări excepţionale sunt necesare prevederi care să faciliteze funcţionarea neîntreruptă a administraţiei publice, a justiţiei şi a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esenţiale pentru populaţie, stat şi operatorii economici”, a spus, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele a anunţat că şcolile rămân închise şi se suspendă toate activităţile didactice care presupun prezenţa fizică în instituţiile de învăţământ. Activităţile se vor desfăşura online.

    O altă măsură se referă la plafonarea preţurilor la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate ori carburanţi.

    „Am adăugat în decret, însă, o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pe pieţele regionale. În acest caz, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte în preţul plătit de consumator”, a mai afirmat preşedintele României.

    Klaus Iohannis dă asigurări că Guvernul va asigura securitatea alimentară a cetăţenilor prin continuarea aprovizionării, producţiei, procesării, transportului şi furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate.

    În domeniul justiţiei, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgenţă deosebită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă

    Guvernul croat a pregătit un pachet de măsuri temporare care ar putea echivala cu aproape 8% din PIB-ul ţării, măsuri menite să diminueze impactul negativ al crizei coronavirusului asupra economiei, notează Euractiv. Guvernul a redistribuit fonduri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de kuna (280 milioane de euro), cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie destinate retenţiei angajaţilor.

    Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă, avertiza recent Banca Mondială.

  • Ce trebuie să facă companiile mici şi mijlocii pentru a supravieţui crizei. Aliz Kosza, business mentor şi strateg: companiile trebuie să evalueze, să ia măsuri minime de supravieţuire şi să se reinventeze

    Companiile mici şi mijlocii trebuie să evalueze situaţia în care se află, să ia măsuri bazate pe managementul crizei şi să se reinventeze pentru a putea trece de criza cauzată de pandemia de COVID-19, spune Aliz Kosza, business mentor şi strateg în cadrul şcolii Business Mentoring House.

    Ea a condus timp de 25 de ani companii de top precum MOL România, Orkla Foods România şi Fabryo Corporation. Din 2012, s-a retras din poziţia de CEO şi este business mentor şi strateg.

    ”Reţete magice nu există, mai ales că diversitatea companiilor – ca profil de activitate – este foarte mare. Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai expuse, însă au şi cea mai mare şansă de redresare, dacă: a) evaluează, acceptă şi conştientizează situaţia în care se află; b) iau măsuri minime de supravieţuire, bazate pe managementul crizei; c) în etapa de stabilizare se reconfigurează, se reinventează printr-un model de business adaptat pe noile nevoi, comportamente de consum şi piaţă. E posibil ca unii să fie nevoiţi să înceapă o nouă afacere în alt domeniu”, a declarat Aliz Kosza pentru ZF.

    Ea crede că organizaţiile care se vor adapta cel mai bine noului context din piaţă vor supravieţui acestei crize.

    ”Este un moment transformaţional puternic în istoria omenirii. Este momentul perfect ca antreprenorii să înţeleagă teoria selecţiei naturale a lui Darwin: „survival of the fittest”, adică nu neapărat cei puternici vor ieşi cu bine din criză, ci aceia care sunt cei mai adaptaţi noului context. Este foarte posibil ca unele industrii sau domenii de activitate pur şi simplu să dispară. Aşadar, în unele situaţii nu va fi suficientă o resetare, ci o reorientare cu infrastructură şi resursele, competenţele existente. Şi încă ceva: criza este criză! Unii se prăbuşesc şi o iau de la zero, alţii se ridică”, adaugă Aliz Kosza.

    Greşelile pe care Aliz Kosza crede că le fac antreprenorii în această perioadă sunt următoarele:

    –   Cea mai frecventă eroare este că majoritatea companiilor mici şi mijlocii nu sunt pregătite pentru o posibilă criză, nu sunt atente la resurse, la construirea de scenarii; cheltuiesc aproape tot ce produc. Cele mai multe nu s-au gândit la ziua de mâine printr-un fond sau măcar un plan de rezervă;

    –   Lipsa planificării multianuale: bugetare şi cash flow (mai multe scenarii acum i-ar fi ajutat să ia decizii rapide şi corecte pentru perioada de tranziţie către revenire);

    –   Atitudine reactivă şi decizii radicale, pripite, în prima fază a crizei, când focusul ar trebui să fie pe stingerea incendiului şi atât;

    –   Comunicarea defectuoasă sau chiar lipsa comunicării cu oamenii;

    –   Abandonarea strategiilor sau schimbarea acestora în perioada de criză şi de stabilizare (6-12 luni);

    –   Nevoia de a controla lucruri care nu pot fi controlate şi nici influenţate;

    –   Ignorarea noilor comportamente de consum (post-criză);

    ”Nimic nu va mai fi ca înainte, deci este nevoie de deschidere pentru noi abordări, cu implicarea celor care beneficiază de serviciile sau produsele companiei”, concluzionează Kosza.

     

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Polonia extinde carantina pentru încă 10 zile: Graniţele ţării urmează să se deschidă în data de 3 mai, iar businessurile non-esenţiale rămân închise până pe 19 aprilie

    Guvernul din Polonia a decis prelungirea stării de urgenţă, care a închis graniţele, businessurile non-esenţiale şi locurile publice, pentru încă 10 zile, în contextul măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus într-o conferinţă de presă că graniţele ţării vor rămâne închise până în data de 3 mai, businessurile non-esenţiale până în data de 19 aprilie şi şcolile până în data de 26 aprilie.

    Cu toate acestea, el spune că ar vrea ca după Paşte să relaxeze măsurile extraordinare implementate de guvern pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, în contextul în care Polonia are peste 5.300 de oameni infectaţi şi 164 de morţi.

    „Nu ştim cum va evolua epidemia, de aceea încercăm cu atenţie să adaptăm restricţiile specifice statului în care trăim”, a spus Morawiecki, adăugând că relaxarea măsurilor este necesară pentru a permite anumitor părţi din economie să repornească.

    Polonia le va cere cetăţenilor să îşi acopere gura şi nasul când ies din casă, începând cu data de 16 aprilie.

  • Care sunt măsurile excepţionale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

    Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

    Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

    Rezerva Federală a SUA (FED)
    ➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
    ➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.
    A făcut reducerea în doi paşi, cu
    150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
    ➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
    ➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
    700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

    Banca Centrală Europeană (BCE)
    ➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

    ➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.
    ➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
    ➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.
    ➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.
    ➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

    Banca centrală a Angliei
    ➜ A lansat un program de achiziţii de active de
    200 miliarde de lire sterline.
    ➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
    ➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

    Banca Naţională a României (BNR)

    ➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
    ➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
    ➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    ➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    ➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.
    ➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
    ➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

    Banca Naţională a Cehiei
    ➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
    ➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.
    ➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

    Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.
    Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.
    Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
    Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.
    Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
    La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă
    200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.
    Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
    Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.
    BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.
    Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.
    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.
    BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.
    Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.
    Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
    Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
    Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
    Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
    În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

    Banca centrală din Ungaria

    ➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    ➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.
    ➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
    ➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.


    Banca centrală a Poloniei
    ➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.
    ➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    ➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

     

    Banca centrală a Croaţiei
    ➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.
    ➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
    După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
    În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
    Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.
    La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.
    La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.
    Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei
    provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…

  • Ministrul Economiei promite relansarea economiei: “Venim cu un al doilea val de măsuri”

    Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a anunţat, marţi, într-un mesaj publicat pe contul de Facebook, că se gândeşte la relansarea economiei ţării şi asigură că ministerul de resort va veni cu un al doilea val de măsuri pentru a stimula economia.

    “Ne gândim şi la relansarea României. În momentul în care vom trece de acest vârf, vom veni cu al doilea val de măsuri care vor stimula economia. La asta lucrăm, avem grupul interministerial de lucru, discutăm şi la nivelul preşedinţiei şi cu mediul de afaceri”, a declarat Virgil Popescu.

    Potrivit acestuia, ministerul Economiei va lua măsuri combinate, fiscale, de infuzie de capital, măsuri de granturi.

    “Vor fi măsuri fiscale, de infuzie de capital, vor fi măsuri de granturi, nu neapărat de credite, vor fi măsuri combinate. Să le finalizăm şi vom veni cu acest pachet pentru companiile româneşti. Împreună facem România bine”, a mai scris ministrul.