BusinessMagazin

Tag: mandate

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Rezultate finale ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Cum se împart mandatele

     De la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Astfel, conform acestor rezultate parţiale, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,60 % din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 15 %, PDL cu 12,23 %, independentul Mircea Diaconu cu 6,81 %, UDMR cu 6,30 % şi PMP cu 6,21 %.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • Cât o să mai plătim „prima de România”?

    De la preluarea şefiei Yahoo!, în toamna anului 2012, şi până în prezent Marissa Mayer a rezolvat ceea ce mulţi au spus că este marea problemă a companiei – lipsa de talente şi de imagine. Mayer a făcut schimbări majore în departamentul de resurse umane, iar în prezent oficialii companiei se pot lăuda că Yahoo! a devenit o companie la care oamenii râvnesc: solicitările pentru un job s-au dublat în 2013, la un uluitor 340.000.

    Tot Yahoo! beneficiază şi de o poziţie fruntaşă (locul trei) în topul companiilor din Silicon Valley în funcţie de salariile acordate specialiştilor, după Juniper Networks şi LinkedIn. Aceiaşi oficiali nu se declară îngrijoraţi de plecările unor veterani din companie către Facebook sau Google sau alte start-up-uri, lăsând de înţeles că aceştia au primit, de fapt, oareşce impulsuri. Şi s-a schimbat şi optica proprietarilor de mici companii, care la un moment dat refuzau, pur şi simplu, să se lase cumpăraţi de Yahoo! şi care trebuiau convinşi cu sume suplimentare, cu o „primă de Yahoo!„. 

    M-aş întoarce acum la numirea tinerei Ioana Petrescu la Finanţe şi la variile reacţii pe care propunerea lui Victor Ponta le-a iscat. Cele mai multe mi-au părut a fi destul de tembele, de la povestea nesfârşită cu usturoiul – şi pun pariu că poate doar unul din 20 de dătători cu părerea să fi citit cu atenţie şi până la sfârşit textul în cauză – până la abordări ameninţătoare de tipul: „O să-i arate ei Gherghina sau baronii, când or veni pentru bani”.

    Este aici o perpetuare a unui mod de gândire care, dacă ar fi cuantificat, probabil că s-ar dovedi mai dăunător decât seceta, inundaţiile, cutremurele sau dezindustrializarea. Faptul că nu ne putem depăşi, ca părţi ale întregului, un soi de fatalism impregnat cu băşcălie şi cu testosteron; un mod de gândire care o dată poate fi agreabil, încă o dată poate fi îngăduit, dar care ar trebui abandonat a treia oară şi după, pentru că devine păgubos.

    Politicieni care au emis tot felul de aiureli, de genul interzicerii închiderii caloriferelor, limitărilor nu ştiu căror plăţi sau limitării orarului supermarketurilor, s-au apucat să analizeze semantica editorialelor şi să amendeze lacunele legate de preţul pâinii.

    Dacă ne dorim o primenire a clasei politice şi a administraţiei, dacă vrem să-i determinăm pe tinerii şcoliţi în străinătate să se întoarcă, dacă ne-ar plăcea să vedem figuri noi pe scena politică, lipsite de tupeu, răutate şi patetism ieftin, poate ar trebui să învăţăm să citim, să privim, să ascultăm, să înţelegem. Într-un mod destul de asemănător cu Yahoo!, România s-a confruntat cu o hemoragie de talente, are o sumedenie de veterani care nu se mai lasă duşi şi în general suntem obligaţi să plătim tot soiul de „prime de România„ care ne ustură, de ani şi ani şi ani de zile.

    Continuaţi voi logica.

    Ilustrez cu o excepţională privire amar-ironică a pictoriţei ucrainene Zenaida Serebriakova.

  • Raicu: RADET şi RATB sunt în pragul falimentului, fiind subfinanţate cronic

     “Dorim să tragem un semnal de alarmă, transportul în comun şi căldura fiind subfinanţate cronic în mandatele lui Sorin Oprescu. 540 de milioane de euro reprezintă datoria totală pe care Primăria Capitalei o are la cele două companii, RADET şi RATB”, a spus Mircea Raicu, într-o conferinţă de presă care a avut loc înainte de şedinţa CGMB, în care va fi dezbătut şi un proiect de hotărâre privind redistribuiri de sume către bugetele celor două regii.

    Potrivit lui Raicu, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a acumulat în acest an datorii de peste 160 de milioane de lei, iar în această iarnă autobuzele vor circula neechipate cu cauciucuri de iarnă.

    Consilierul PDL a mai spus că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti “se află practic în faliment”, datoriile depăşind de mult 500 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso: Două mandate la conducerea Comisiei Europene sunt suficiente

     Întrebat în legătură cu un eventual al treilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Barroso a răspuns că “zece ani sunt suficienţi”.

    “Zece ani (la conducerea Comisiei Europene) este deja mult. Dar vreau să lucrez până în ultimul minut pentru Europa”, a afirmat el la televiziunea LCI.

    Mandatul actual al lui Barroso ca şef al Executivului european se încheie la sfârşitul lui octombrie 2014, după două mandate succesive de cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procuror şef la Parchetul Capitalei: Au fost emise mandate de aducere pentru elevi, nu şi puse în executare

     Mandatele de aducere erau emise pentru aproximativ 100 de elevi, dar nu s-a pus problema punerii lor în aplicare înainte de realizarea procedurii de citare, a spus Bogdan Staicu, procuror şef la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, vineri seară, la Realitatea TV.

    “Din cele 250 de persoane (numărul elevilor care au susţinut proba de limba română a bacalaureatului la Liceul Dimitrie “Bolintineanu” din Capitală, n.r.) erau 100 care trebuiau să reprezinte primul eşalon, care să fie audiate, dacă se putea azi, mâine, cel târziu luni, iar celelalte peste o sută de persoane urmau să fie audiate la epuizarea primului eşalon. Aceste 100 de persoane sunt persoanele care fie s-au aflat în sălile în care au fost găsiţi asupra supraveghetorilor bani nejustificaţi, fie sunt 16 elevi în privinţa cărora exista o listă, iar alături de această listă existau rezolvările subiectelor la limba română xeroxate în 16 exemplare. Deci aceştia au fost cei vizaţi cu prioritate”, a declarat Staicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încetarea mandatului conducerii ICR, aprobată marţi în plenul Senatului

    Plenul forului a adoptat, în şedinţa de marţi, proiectul de hotărâre al comisiilor pentru cultură şi politică externă din Senat privind încetarea mandatelor preşedintelui ICR, Andrei Marga, şi al lui Horia Gârbea, vicepreşedintele instituţiei, ca urmare a demisiilor acestora, cu 83 de voturi “pentru”, 1 vot “împotrivă” şi 12 abţineri, respectiv 87 de voturi “pentru”, niciun vot “împotrivă” şi patru abţineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor a aprobat prin vot vacantarea mandatelor lui Becali şi Nechita

     Vacantarea postului de deputat din circumscripţia 42 Bucureşti al lui George Becali a înregistrat 247 voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi 2 abţineri.

    Vacantarea postului de deputat din circumscripţia 18 Galaţi al lui Aurel Nechita a avut 242 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent, că proiectele de hotărâre privind vacantarea locurilor de deputat ale lui George Becali şi Aurel Nechita trebuie votate de plenul Camerei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voicu: Băsescu n-a atins niciun obiectiv important. Cei pe care i-a batjocorit decid preşedintele

     Purtătorul de cuvânt al PNL a fost întrebat cum apreciază declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind şansele liderului PNL, Crin Antonescu, de a veni preşedinte în 2014 şi eventualul “dezastru” legat de ocuparea poziţiei de şef al statului de către acesta.

    “Înainte de a evalua şansele altora şi de a se pronunţa despre credibilitatea altor lideri politici, Traian Băsescu trebuie să-şi evalueze propriile mandate, care au fost încărcate de acţiuni cu consecinţe grave şi neplăcute atât în plan intern cât şi în plan extern, mandate în care a girat guverne cu rezultate economice dezastruoase, în care nu a reuşit să îndeplinească niciun obiectiv important pentru România pe plan extern. De aceea cred că decizia cu privire la viitorul preşedinte al României trebuie să o încredinţăm cetăţenilor, cei pe care Traian Băsescu i-a neglijat şi batjocorit”, a susţinut Mihai Voicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro