BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Firea: Sunt probleme în RADET. Nu aveam cum să rezolv în 2 ani de mandat ce nu s-a făcut de la Revoluţie

    Primăria Capitalei şi primarul general Gabriela Firea condamnă ferm orice tentativă a reprezentanţilor Opoziţiei din Consiliul General de a obţine beneficii politice pe seama problemelor din sistemul de termoficare al Bucureştiului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Capitalei.

    Potrivit primarului general, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     
    „Consider strigătoare la cer demagogia PNL privitoare la situaţia RADET, în condiţiile în care acest partid a deţinut controlul total asupra acestei regii în ultimii 10 ani înainte de mandatul meu, timp în care au asistat pasivi, sau poate chiar activi, la degradarea sistemului de termoficare din Bucureşti şi la acumularea datoriilor istorice către ELCEN. Ştim cu toţii că sunt probleme în reţea, dar cred că oricine înţelege că nu aveam cum să fi rezolvat în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la Revoluţie încoace. Încă din primele luni de mandat am luat decizia de a unifica producţia şi distribuţia energiei termice în Bucureşti. În multe alte oraşe din ţară centralele au fost preluate gratuit de către administraţia publică locală, iar noi nu reuşim, iată, să le preluăm nici cu bani, deşi am făcut toate diligenţele necesare de 2 ani”, a spus Gabriela Firea.
     

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Mark Davis este noul director regional BERD pentru România şi Bulgaria, urmând să-şi înceapă mandatul de la 1 aprilie

    Matteo Patrone a devenit director executiv al BERD pentru Europa de Est şi Caucaz.
     
    În noua sa funcţie de director regional pentru România şi Bulgaria, Mark Davis va conduce operaţiunile BERD în cele două ţări cu scopul de contribui în continuare la accelerarea creşterii economice prin investiţii, consultanţă în afaceri şi susţinerea reformelor, potrivit informaţiilor transmise de BERD.
     
    “România şi Bulgaria sunt state în ascensiune economică în Europa de Sud-Est, inclusiv pentru activitatea BERD. Vom menţine ritmul investiţiilor în cele două ţări. BERD, cu echipele sale locale, coordonate din Londra, va contribui la consolidarea competitivităţii acestor economii şi integrarea lor pe plan regional şi internaţional. Dorim să construim economii care să acţioneze în beneficiul oamenilor”, susţine Mark Davis.
     

  • Un primar din Mexic a fost ucis la mai puţin de două ore după ce a fost investit în funcţie

    Alejandro Aparicio a fost numit în funcţia de primar al oraşului Tlaxiaco marţi. El se îndrepta spre primărie alături de câţiva colegi, unde urmau să participe la o şedinţă, când un bărbat l-a atacat brusc pe noul edil.

    Aparicio şi alte trei persoane au fost transportaţi de urgenţă la un spital local, unde primarul a fost declarat mort. El a murit în urma hemoragiei interne, după ce plămânul drept a fost perforat în urma împuşcăturii. Un alt oficial local care a fost rănit în timpul atacului a decedat miercuri dimineaţă.
     
    Potrivit CNN, un bărbat în vârstă de 34 de ani, care a fost identificat doar ca JMV, a fost arestat în legătură cu moartea lui Aparicio. Suspectul a fost anterior un ofiţer de poliţie în nordul Mexicului, au spus oficialii. Autorităţile consideră că este singura persoană care ar putea avea legătură cu moartea lui Aparicio.
     
    Guvernatorul din Oaxaca, Alejandro Murat, şi-a exprimat condoleanţele faţă de familia edilului şi a cerut o investigaţie amănunţită asupra morţii lui Aparicio.
     
    Aparicio a fost primul membru al partidului de stânga al preşedintelui mexican Andrés Manuel López Obrador, Morena, ales ca primar în Tlaxiaco.
     
    Preşedintele López Obrador a declarat reporterilor în cadrul unei conferinţe de presă miercuri că a fost surprins de atac, spunând că Oaxaca este unul dintre cele mai puţin violente state din ţară.
     
    Aparicio este cel de-al doilea primar ucis în Mexic de când preşedintele López Obrador a preluat mandatul luna trecută. Cel puţin 72 de primari şi candidaţi la funcţie au fost ucişi din 2006, potrivit Asociaţiei Naţionale a Primarilor din Mexic.
     
     
     
     

  • Anna Grzelonska, CEO / NN Asigurări România

    Carte de vizită
    ¶ Şi-a început mandatul în România anul trecut
    ¶ Face parte din echipa NN din 2008, ocupând poziţia de marketing services and communications director şi având responsabilităţi în aria comercială a organizaţiei până în 2014, când a fost numită chief operating officer (director de operaţiuni) al Nationale Nederlanden din Polonia
    ¶ De-a lungul anilor, a acumulat cunoştinţe privind piaţa asigurărilor din Europa Centrală şi de Est, fiind un promotor al schimbării în organizaţie
    ¶ NN Asigurări a avut anul trecut o valoare a primelor brute subscrise de 737 milioane de lei

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Gafa antologică făcută de noul ministru pus de PSD! S-a făcut de râs încă din prima zi de mandat

    Noul ministru al Tineretului şi Sportului şi-a început cu o gafă mandatul, după ce a crezut în Parlament nu a fost votat Codul lui Hammurabi, o serie de legi veche de 3.700 de ani.„Ştiţi că există un pachet de legi al lui Hammurabi care nu a fost votat de Parlamentul anterior, ce veţi face când va veni proiectul de lege în Parlament?”, a fost întrebarea care l-a închis pe social-democrat, din partea unui reporter de la Antena 1. 
     
    “Aşa cum am spus, suntem la început. Daţi-ne răgaz să ne acomodăm, daţi-ne răgaz să studiem”, a fost răspunsul cu care noul ministru al Tineretului şi Sportului s-a făcut de râs. Codul lui Hammurabi este o culegere de legi scrisă în jurul anului 1760 î.Hr., care cuprinde 282 de articole de lege şi un Epilog.
     
     
     

  • Ce lasă în urmă Angela Merkel, cel mai puternic politician al Europei

    “Nu voi căuta nicio altă funcţie politică după ce mandatul meu se va încheia”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la începutul săptămânii trecute la Berlin, care a ajuns să stârnească ecouri în cele mai importante publicaţii ale lumii. Merkel a precizat în cadrul acesteia ​că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată, în contextul în care alegerile interne pentru un nou lider urmează să aibă loc pe 8 decembrie.

    Anunţul cancelarului german vine în condiţiile în care prezicerea demisiei politice a Angelei Markel devenise aproape „un sport naţional” în Germania, potrivit BBC. Aceeaşi sursă spune că anunţul „liderului cu cicatrici de război marchează formal ceea ce ar putea fi începutul sfârşitului”, în contextul în care ea a spus mereu că poate fi cancelar cât timp îşi păstrează rolul de lider al partidului. Dorinţa pe care şi-a exprimat-o acum, de a renunţa la conducerea CDU, ar avea rolul de a reduce criticile din interiorul partidului pe care îl conduce şi recâştigarea votanţilor care l-au părăsit CDU în favoarea unor partide precum AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania; extrema dreaptă) sau cel al Verzilor.

    „În calitate de cancelar şi lider al CDU, sunt responsabilă din punct de vedere politic pentru tot, atât pentru succese, cât şi pentru eşecuri. Când oamenii ne spun ce cred despre modul în care a fost format guvernul şi despre modul în care ne-am desfăşurat activitatea în primele şapte luni în acest parlament, acesta este un semnal clar că lucrurile nu pot continua aşa cum sunt. A venit timpul să deschidem un nou capitol”, a mai declarat cancelarul german. Ea a precizat şi că nu îşi va alege succesorul la conducerea partidului şi că va accepta „orice decizie democratică” luată de partid.

    Merkel a confirmat astfel ideea care începuse să se vehiculeze înaintea anunţului său, subliniind că s-a gândit dinaintea vacanţei de vară să nu mai candideze la conducerea CDU.

    „Prin această decizie, mă distanţez de convingerea că funcţia de lider al partidului şi cea de cancelar trebuie să fie deţinute de aceeaşi persoană“, a explicat Angela Merkel, precizând că i-a informat despre aceste decizii pe Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU, filiala bavareză a CDU), precum şi pe Andrea Nahles, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), partener de guvernare.

    Decizia cancelarului german vine în contextul în care efectele criticilor dure din ultimii ani asupra politicilor flexibile în materie de imigraţie îşi fac din ce în ce mai simţite efectele. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale desfăşurate recent. Partidul CDU a scăzut cu 11 procente, până la 27%, la alegerile desfăşurate în landul german Hesse, iar acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de partid încă din 1966. SPD, aflat în coaliţie cu CDU, a scăzut cu un procent similar, până la 19,8%. Principalii beneficiari au fost Verzii.

    Anunţul cancelarului german marchează apusul carierei politice a celui mai puternic lider politic european, primul cancelar german femeie, cancelarul german cu cel mai lung mandat şi încheierea unei ere politice în Europa.

    Jurnaliştii de la Financial Times au enumerat câteva dintre reperele din cariera politică de 18 ani a cancelarului german. Ea a devenit prima femeie şi prima persoană care aparţine religiei catolicei aflată la conducerea partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU), condus anterior de Helmut Kohl, la data de 10 aprilie 2000. În contextul în care Kohl fusese implicat în 1999 într-un scandal legat de finanţarea partidului,  Merkel, chiar dacă a fost protejata lui – numită de el «mein Mädchen» (fata mea) –  a publicat o scrisoare deschisă în care l-a criticat, crescându-şi astfel popularitatea în rândul alegătorilor.

    În 2005, a devenit primul cancelar german femeie. CDU şi partidul-frate bavarez al acestuia, Uniunea Creştin-Socială, au format o coaliţie de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Patru ani mai târziu, în 2009, l-a întâlnit pe preşedintele american Barack Obama în Washington. Cei doi au dezvoltat o relaţie apropiată în perioada în care Obama şi-a derulat campania electorală la Berlin, înainte de alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite din 2008; în 2011, Obama i-a oferit lui Merkel Medalia Prezidenţială a Libertăţii, una dintre cele mai importante recunoaşteri acordate civililor de Statele Unite.

    Pe 27 septembrie 2009, Angela Merkel a fost realeasă cancelar şi a format de data aceasta o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat Liberal (FDP). Cel de-al doilea mandat al său a fost însă umbrit de criza financiară şi de măsurile de austeritate din zona UE.

    În 2010, guvernele din zona euro, conduse de Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, au aprobat primul plan de bailout al Greciei, un pachet de împrumuturi de urgenţă pentru a preveni defaultul ţării. În 2013, eforturile de austeritate conduse de Angela Merkel şi Sarkozy au culminat – în contextul în care s-a instalat „regula bugetului”, care obligă guvernele naţionale să observe un echilibru bugetar.  Pe 22 septembrie 2013, Merkel câştigă totuşi cel de al treilea mandat în calitate de cancelar al Germaniei după ce a direcţionat CDU spre cele mai bune rezultate ale sale în mai mult de 20 de ani. În 2014, devine cel mai longeviv în funcţia de şef de guvern din UE.

    În 2015, a făcut o vizită în Rusia cu scopul comemorării celui de al doilea război mondial, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a folosit ocazia pentru a critica anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, care a deteriorat relaţiile Moscovei cu Europa. Cancelarul german are un rol cheie în negocierea acordului de încheiere a luptelor între Rusia, Ucraina şi forţele separatiste din Donbass. Totuşi, înţelegerea nu a reuşit să oprească ostilităţile din estul Ucrainei.

    În 2015, pe fondul unui număr fără precedent de migranţi care ajung în Europa – majoritatea fugind de războiul din Siria – guvernul lui Merkel anunţă politica uşilor deschise pentru refugiaţi: toţi sirienii care caută azil pot să rămână în Germania, indiferent de ţara prin care au pătruns în aceasta. În lunile ce urmează, susţinerea publică a leadershipului lui Merkel scade, iar criticile politicilor sale migraţioniste cresc. Mai mult de 800.000 de persoane au solicitat azil în Germania în acel an.

    Horst Seehofer, şeful partidului conservator bavarez CSU, descrie politica de refugiaţi a cancelarului german drept o „greşeală”. Presa internaţională nu credea însă acelaşi lucru: pe 9 decembrie a fost numită Personalitatea Anului de revista Time.

    În martie 2017, Merkel a făcut prima vizită în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Ea şi preşedintele american au avut o relaţie tensionată, în contextul discuţiilor despre obligaţiile de cheltuieli de apărare ale NATO, surplusul contului curent al Germaniei, precum şi relaţia din domeniul energiei cu Rusia.

    După ce a încercat să construiască o alianţă cu Verzii şi cu Partidul Liber Democrat (FDP) fără succes, Merkel a optat pentru o altă coaliţie cu SPD. După mai multe luni de negocieri şi paralizie politică, votanţii SPD vor să reînnoiască o coaliţie guvernamentală cu creştin-democraţii lui Merkel. În următoarea săptămână este împuternicită în funcţia de cancelar pentru a patra oară.

    Partidul ei suferea însă deja din cauza celor mai slabe rezultate la voturi din 1949 şi până atunci, în contextul în care un număr semnificativ de votanţi se mutau înspre alternativa antiimigraţie a dreptei extreme.

    În iunie 2018, blocul conservator german porneşte un conflict deschis pe tema azilului politic: lupta se dă între Merkel şi Seehofer, în prezent ministrul de interne al ţării, care vrea să întărească regimul de azil politic al Germaniei şi să permită poliţiei să refuze refugiaţii la graniţă în situaţia în care au fost înregistraţi în altă ţară din UE.

    În iulie 2018, Merkel şi Seehofer au ajuns la o înţelegere; aceasta încheie criza care a împins guvernul de doar trei luni al Germaniei în pragul prăbuşirii, ameninţând să distrugă alianţa de aproape 70 de ani dintre CDU şi CSU.

    Angela Merkel a anunţat pe 29 octombrie că va renunţa la rolul de lider al CDU după 19 ani în care s-a aflat la conducerea acestuia, prevestind încheierea unei ere politice a uneia dintre cele mai puternice naţiuni din Europa. A spus de asemenea că nu îşi doreşte un alt mandat de cancelar în 2021 şi nu va mai căuta un alt rol politic.

    Analiştii citaţi de presa internaţională spun că urmează vremuri grele, în care va domni incertitudinea.

    Wirtschaftswunder (miracolul economic) generat de Angela Merkel în cei 13 ani în care a condus ţara se vede cel mai bine, potrivit observaţiilor jurnaliştilor de la Bloomberg, în piaţa muncii: noi locuri de muncă sunt create în fiecare lună, iar rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel de după reunirea Germaniei. Disciplina bugetară şi aversiunea faţă de datorii – parte din psihicul germanilor – au devenit aproape o obsesie a acestora în criza din zona euro. Ţara a început să conducă prin exemplu – marcând surplusuri bugetare şi reducând datoriile.

    Un alt reper al erei Merkel a fost orientarea către energia verde – cancelarul a decis să se îndepărteze de resursele de energie nucleară după dezastrul japonez de la Fukushima, din 2011. Schimbarea a ridicat totuşi preţul energiei. Chiar dacă ţara rămâne unul dintre cei mai mari producători mondiali, trebuie să facă faţă competiţiei chinezeşti, avansului maşinilor electrice şi economiei digitale. O populaţie care îmbătrâneşte se adaugă riscurilor, iar criticii au stârnit şi o problemă din ce în ce mai pregnantă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt puţine şi s-au scumpit – una din concluziile unei întâlniri organizate recent la Berlin este că ţara are nevoie de 1,5 milioane de apartamente noi în următorii patru ani.

    Potrivit BBC, alegerea evidentă la conducerea partidului după Merkel ar fi Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretarul partidului. Dacă noul şef va fi Annegret Kramp-Karrenbauer, moştenitorul ideologic al cancelarului, este posibil ca Merkel să poată rămâne la conducerea guvernului până în 2021. Dacă nu, „vine sfârşitul“, a avertizat Kramp-Karrenbauer. Alte variante ar fi ca la conducerea partidului să vină Jens Spahn, ministrul sănătăţii, un critic al politicilor migraţioniste ale cancelarului, care şi-a anunţat candidatura, precum şi Friederich Merz, un fost lider al grupului parlamenter CDU-CSU şi un vechi rival al Angelei Merkel.

  • Alegeri SUA 2018. Ce votează astăzi americanii, la mijlocul mandatului prezidenţial/ Scrutinul, un test pentru Donald Trump

    Aflat la jumătatea mandatului, preşedintele Donald Trump are, potrivit sondajelor, o popularitate de aproximativ 40%.

     
    Liderul de la Casa Albă s-a implicat activ în campania electorală în speranţa că Partidul Republican va putea menţine majoritatea în Congresul SUA.
     
    În scrutin vor fi desemnaţi 35 de membri ai Senatului (din totalul de 100) şi toţi cei 435 de membri cu drept de vot ai Camerei Reprezentanţilor.
     
    În plus, vor avea loc alegeri regionale şi locale în zeci de state americane.
     

  • Aeroporturi Bucureşti: Traian Panait, noul director general interimar pentru 4 luni

    „Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), reunit joi, 4 octombrie 2018, l-a desemnat în funcţia de Director General al CNAB pe domnul Traian Panait, cu un mandat provizoriu de 4 luni”, anunţă un comunicat al companiei.

    Potrivit CNAB Traian Panait, în vârstă de 64 de ani, este licenţiat al Facultăţii de Transporturi a Institutului Politehnic din Bucureşti, ocupând de-a lungul timpului mai multe funcţii de conducere în cadrul Ministerul Transporturilor. De asemenea, în perioada 2002-2004, Traian Panait a fost secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, pe probleme de transporturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro