Tag: mancare

  • Antreprenoriat cu picanterii. Un român produce sosuri iuţi într-un mic atelier din Sighişoara

    În Sighişoara, într-un atelier special amenajat, trei sortimente de sosuri de ardei iuţi condimentează fiecare zi de business din viaţa lui Adrian Ştefănescu. Cocheta cu ideea de a pune pe piaţă un astfel de produs încă din 2016, dar a avut nevoie de timp şi practică până când a găsit formula perfectă.

    Pe atunci (în 2016 – n. red.), produsul era altul şi totodată pentru altă arie de clienţi. Pentru că ne place mâncarea picantă, am vrut să vedem dacă reuşim să ne facem, iniţial pentru noi, sosuri picante dintr-o plantaţie mică de ardei iuţi. Rezultatele, sincer, ne-au uimit, am zis că e musai să le împărtăşim şi cu alţi iubitori de iute. Am început cu trei soiuri de ardei iuţi, iar azi avem peste 30. Din aceste soiuri de ardei iute pe care le-am îmbogăţit cu elemente autohtone şi exotice au ieşit 3 sosuri”, povesteşte Adrian Ştefănescu. Printre cele 30 de soiuri de sucit minţile şi papilele gustative, se numără Trinidad Scorpion, Habanero, Jalapeno, Scorpion, Fatali, Thai, Aji, Big Black Mamba şi Carolina Reaper. În atelierul din inima Transilvaniei, ele prind viaţă sub numele Dip into Trouble (Jalapeno, Cayenne şi Thai, împreună cu ardei kapia verde, ceapă, usturoi şi suc natural de mere), The Exotic Affair (Trinidad, Scorpion Yellow şi Habanero Orange, alături de mango şi ghimbir) şi Scare the Bear (Carolina Reaper cu ardei kapia şi suc de mere). Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate. În Onza Flavours, numele pe care l-a căpătat businessul său, pe Adrian Ştefănescu l-au ajutat foarte mult experienţa în vânzări pe care a dobândit-o în timp, dar şi studiile urmate la Facultatea de Management Financiar. Evident, pasiunea pentru „picanterii” a avut şi ea un cuvânt de spus. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro. Profitul şi cifra de afaceri, în momentul de faţă, nu sunt relevante şi asta pentru că businessul a fost lansat în luna decembrie 2020. Ce putem spune este că începutul a fost foarte promiţător şi îmbucurător. Suntem mulţumiţi de rezultate şi de impactul avut.”

    Clienţii Onza Flavours sunt diverşi, începând de la persoane casnice şi ajungând până la oameni de specialitate, chefi şi personalul din restaurante. Sosurile picante Onza Flavours sunt produse la Sighişoara, iar vânzarea lor momentan se face în mediul online. În perioada următoare însă, antreprenorul vrea să ducă brandul şi în câteva puncte de vânzare fixe. „În acest an, ne-am propus multe lucruri şi suntem aproape siguri că le vom atinge pe toate încetul cu încetul. Ne dorim bineînţeles să ajungem la cât mai mulţi oameni, ne dorim ca tot mai mulţi oameni să guste din nebuniile astea de sosuri. Totodată ne dorim ca anul acesta să venim cu produse noi pentru toţi iubitorii de picant. Momentan suntem în curs de semnare a unor contracte cu băcănii, unde produsele noastre vor fi prezente.”

    Pe lista de „to-do” a Onza Flavours în 2021 se mai regăseşte şi deschiderea unui punct de procesare cu ajutorul accesării de fonduri europene. În plus, antreprenorul are în vedere organizarea, în luna august, a primului festival de tip street food în Cetatea Sighişoara. Atunci şi acolo ar urma să aibă loc şi un concurs mai aparte: o competiţie de mâncat ardei iuţi. Totul depinde însă de contextul economic şi sanitar în care se va afla România în următoarele luni, anul trecut nefiind unul fericit din aceste puncte de vedere. „Businessul nostru a fost lansat la finalul anului 2020, în luna decembrie, în plină pandemie, aşadar nu putem vorbi despre un an întreg (de activitate – n. red.). Ce putem să spunem este că pandemia pentru noi a fost o oportunitate. Totul se întâmplă în online acum, ne doream o schimbare, aşa a apărut shopul nostru online unde comercializăm sosurile noastre picante «cu personalitate», cum ne place să le numim.”

    Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Valea celor Doisprezece – sat de vacanţă (jud. Neamţ)

    Fondatori: Mihaela şi Ionuţ Buta

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: jud. Neamţ


    Florile Cezarei – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cezara Negoescu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Artisan Gourmet – brand de preparate din carne fără aditivi (Buftea)

    Fondator: Titi Aur

    Investiţie iniţială: 1 mil. euro

    Prezenţă: online şi două carmangerii în Bucureşti


    MagiCake – atelier de torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ţepelin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Capitală


    GomboClub – activităţi educative pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Nabulssi şi Alina Arvinte

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere

    Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.

  • Ce a primit la micul dejun o tânără însărcinată la spitalul din Baia Mare: De ce plătim mii de lei?

    „Oare de ce plătim mii de lei lunar pentru CAS? Un mic dejun pentru o mămică internată în spital care are încă o viaţă în ea (este în 5 luni). Acasă mănâncă des, nu pentru că vrea ea (nu a fost o mâncăcioasă de când o ştiu), ci pentru că organismul ei şi sufleţelul ăla mic cer. Revin cu întrebarea – de ce plătim atâţia bani la CAS?”, îşi exprimă indignarea femeia.

    Ea a postat două fotografii. Într-una apare o farfurie în care se află două felii de pâine, o felie de parizer, unt şi o cană de ceai, iar în cea de-a doua o farfurie cu mămăligă şi brânză.

    „Mâncarea de prânz la fel de toată jena… Poate îmi răspunde cineva? Eu aş pune directorul spitalului să manance meniul ăla. Poate aşa va schimba ceva”, conchide femeia.

    Ulterior a postat la comentarii o altă fotografie cu ce a primit miercuri tânăra însărcinată la mic dejun: două felii de pâină, margarină şi puţină dulceaţă.

    Postarea a fost redistribuită de sute de persoane şi a stârnit un val de critici la adresa sistemului de sănătate.

  • Cum face în realitate cel mai mare lanţ de restaurante din lume majoritatea banilor

    Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este genrată de vânzările de mâncare, scrie Reader’s Digest. Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă.

    Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald’s este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii.

    Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald’s în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald’s pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă.

    Francizatul este responsabil de toate costurile operării unui restaurant, în timp ce plăteşte chirie către McDonald’s. Plăteşte de asemenea o taxă de francizat de 45.000 de dolari şi o taxă de serviciu de 4% din vânzările brute, scrie Business Insider.

    „Nu suntem de fapt parte din businessul cu mâncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. „Suntem de fapt în businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cenţi este că sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiriaşii noştri ne pot plăti chiria.”

    Potrivit Wall Street Survivor, compania a generat venituri de 27,4 miliarde de dolari, iar 9,2 miliarde de dolari au venit de la locaţii francizate, iar 18,2 miliarde de dolari de la locaţii deţinute de companie (în 2014). McDonald’s a păstrat doar 16% din venituri în cazul unităţilor proprii şi 82% în unităţile francizate.

    Pe piaţa locală, americanii de la Americanii de la McDonald’s operează businessul din România în sistem de franciză începând cu anul 2016, cele 87 de restaurante McDonald’s din România fiind deţinute integral de grupul maltez Premier Capital (100%). Premier Capital este partenerul americanilor şi în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, scrie ZF. McDonald’s este liderul pieţei locale de restau­rante cu afaceri de circa 765 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.
     

     

  • Suntem prea ocupaţi să mai gătim acasă? Piaţa produselor ready-meals s-a dublat în ultimii cinci ani şi va depăşi pragul de 400 milioane de lei în 2021

    Închiderea sectorului HoReCa a menţinut pe plus vânzările de pizza congelată, salate gata preparate sau alte mâncăruri ce pot fi servite imediat sau după ce au fost încălzite deşi pandemia a condus la o creştere a interesului pentru gătit.

    Vânzările de produse ready-meals vor sări de 400 de milioane de lei în 2021, după o creştere de 13% faţă de anul anterior, arată estimările companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Această piaţă a cunoscut un avânt puternic în ultimii ani în contextul în care românii au fost tot mai ocupaţi pentru a găti acasă şi oricum au preferat să aloce timpul necesar unei astfel de activităţi pentru altceva.

    În acest context, piaţa s-a dublat în cinci ani şi este de trei ori mai mare în 2021 faţă de 2015. Produse precum pizza congelată, salate gata preparate sau alte mâncăruri ce pot fi servite rapid au avut priză la public chiar şi în pandemie în contextul în care  românii nu au mai putut ieşi la restaurante şi nu au vrut să gătească acasă constant.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.

    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România o afacere altfel in care a crezut doar tatăl său

    Are 21 de ani, s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România un business pentru care materia prima vine din Italia. Acesta este parcursul lui David Marius, un foarte tânăr antreprenor care spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poţi adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

    Ideea mea a fost susţinută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi aminteşte de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranţa că aceste puncte se vor uni”, spune David Marius.

    Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care îşi are rădăcinile într-o lungă tradiţie de familie, întinsă de-a lungul a trei generaţii. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood. Comercializarea are loc online, iar produsele se livrează momentan în Bucureşti.

    „Clienţii noştri sunt oamenii care pun tot mai mult accent pe modul sănătos de viaţă şi devin tot mai selectivi cu produsele pe care aleg să le consume. Este un aliment pentru toate categoriile de vârstă, însă consumatorii de bază sunt oamenii cu un grad de responsabilitate sporit faţă de propria stare de bine.”

    Investiţia iniţială a lui David Marius pentru a face businessul funcţional în România a fost de 40.000 de euro, bani proveniţi din vânzările pe care le înregistrase deja în Republica Moldova. Anul 2020 este primul în care spirulina Spacefood a ajuns în România, iar în primul trimestru cifra de afaceri a fost de 100.000 de lei (21.000 de euro), cu un număr de cinci angajaţi.

    „Scopul nostru este să schimbăm cultura de consum a superalimentelor, de la sintetic şi praf spre organic şi viu. Pentru anul 2021, planificăm o extindere la nivel european. Certificată ecologic în Europa şi crescută la standardele de calitate ale fermei noastre din Italia, spirulina Spacefood este extrem de solicitată, iar Danemarca este următoarea ţară în care intenţionăm să continuăm această aventură”, spune David Marius.

    Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei. Fiecare doză are 20-25 de grame de spirulină şi constituie porţia zilnică pentru un adult.

    Anul 2020 a pus afacerile mici sub o presiune enormă, iar David Marius spune că a resimţit acest lucru. Cum însă oamenii îşi apleacă atenţia tot mai mult asupra întăririi imunităţii, el rămâne optimist pentru viitorul businessului său.

    Spirulina Spacefood se vinde în trei variante: cutia „Starter”, cu 16 doze, costă 200 de lei, cutia „Curioşi” conţine 30 de doze şi costă 350 de lei, iar cutia „Curajoşi” are în total 60 de doze şi costă 680 de lei.



    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Delicium – brand de sirop şi dulceţuri (Borşa, jud. Cluj)

    Fondator: Paul Căpuşan

    Investiţii: 350.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 101.000 lei (peste 21.000 de euro)

    Prezenţă: naţională


    Maximilian Chocolat – ciocolaterie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Laura Hizo-Miloş

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca şi alte oraşe din ţară


     

    The Outfit – servicii de personal styling (Bucureşti)

    Fondatori: Ciprian Dudulea, Horia Stupu, Şerban Buliga

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi offline


    Cloaşterf Haus – pensiune (Cloaşterf, jud. Mureş)

    Fondatori: Aurelia şi Ionel Bejan

    Investiţii: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: Cloaşterf


    YOU – program de formare profesională pentru tineri (Bucureşti)

    Fondator: Alex Tudose împreună cu doi prieteni

    Investiţii: 10.000 de euro lunar



    ZF şi Banca Transilvania  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Sondaj: Românii au pentru Crăciun un buget de 1059 lei, din care jumătate se duce pe mâncare şi 395 lei pe cadouri

    Bugetul mediu pentru Crăciun al unei familii este în acest an de 1059 lei, mai mult de jumătate din sumă, 540 lei, fiind rezervată pentru mâncare, iar restul pentru cadouri şi decoraţiuni, arată un sondaj realizat de Reveal Marketing Research.

    Sumele disponibile diferă însă în funcţie de tipul de consummator, cei mai cheltuitoare segmente fiind familiile moderne (1284 lei) şi tinerii profesonişti (1116 lei). În schimb, pensionarii pun deoparte doar 765 lei pentru Crăciun, iar milenialli fără partener 987 lei.

    Din totalul mediu de 1059 lei pe care românii declară că îl alocă pentru cumpărăturile de sărbători, 395 lei sunt destinaţi cadourilor, în uşoară scădere faţă de 2019, când era de 403 lei.

    Interesant este că bărbaţii alocă mai mult pe cadouri decât femeile. În cazul bărbaţilor cheltuielile pentru cadouri ocupă un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce alocă 364 lei.

    Spre deosebire de anii trecuţi, mai mult de o treime dintre respondenţi (31%) declară că preferă acum să comande cadouri online, comparativ cu doar 5% în 2016.

    Totuşi, cea mai mare parte dintre români (69%) continuă chiar şi în prezent să cumpere cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, piaţă). Procentul este totuşi în scădere faţă de 2016, când se situa la 88%.

    În 2020, dintre cei care preferă mersul la magazine, tinerii profesionişti sunt cei care au optat în cea mai mare măsură pentru această variant (81%).

    ”Fenomenul poate fi explicat de faptul că, la nivel general, tinerii au un risc mai scăzut în ceea ce priveşte dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. Aşadar, este posibil că ei să fie mai puţin îngrijoraţi de intrarea în colectivitate în interiorul magazinelor”, spun reprezentanţii Reveal Marketing Research.

    La polul opus, seniorii pensionari se împart 50-50 când vine vorba de unde cumpără cadourile pentru cei dragi. Jumătate dintre aceştia declară că preferă să se deplaseze fizic, iar cealaltă jumătate afirmă că în 2020 comandă online.

    ” Acest procent este încurajator şi observăm o tendinţă a seniorilor către digitalizare şi utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora şi încadrării lor în categoria de risc, astfel încât, sunt nevoiţi să găsească alternative mai sigure pentru sănătate şi plasează comenzi online”.

    Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent arată o creştere semnificativă a celor care utilizează Internetul pentru a cumpăra cadouri.

    Dacă în 2016, doar 5% dintre români au declarat că îşi fac cumpărăturile online şi doar 7% cumpără şi fizic, dar şi online, în 2020 o treime (31%) dintre respondenţi optează pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri.

    În 2019, acelaşi studiu arăta că 40% din totalul eşantionului comandă online cadouri. Faţă de anul trecut, este o uşoară scădere a procentului, însă trendul se menţine constant, iar românii se arată tot mai deschişi spre varianta online.

    Românii declară că peste jumătate din bugetul acestora de sărbători este ocupat de cheltuielile pe mâncare (51%), respodenţii afirmând că alocă 539 lei pe mâncare. Dintre aceştia, familiile tradiţionale urmate de maturii fără partener cheltuie cel mai mult aici, alocând 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradiţionale alocă, aşadar, semnificativ mai mult decât restul eşantionului pentru cumpărarea de alimente – 56%.

    Doar 12% din bugetul de sărbători este destinat decoraţiunilor, aşa cum afirmă respondenţii. În 2019, această categorie ocupă 137 lei din bugetul românilor, iar în prezent, respondenţii sunt dispuşi să aloce mai puţin: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decoraţiuni se pot datora faptului că mulţi dintre români au deja în casă ornanemente din anii trecuţi şi preferă să le păstreze pe cele vechi.

     

  • Curierul care aduce oala de mâncare

    Că porţia de paste, de tocăniţă sau ciorbă poate să bată la uşă la ora prânzului, o ştim deja toţi. Aplicaţiile de livrare de mâncare au făcut deja posibil confortul de a „salva” o masă fără să fi întors bucătăria cu fundul în sus. Pandemia care ne-a „închis” – într-o măsură mai mare sau mică – în case a mai accelerat însă o tendinţă: comenzile de mâncare la kilogram. În cantităţi care să asigure prânzul şi cina pentru câteva zile la rând, pentru toată familia. Şi deodată bucătăria nu mai e decât un pop-up restaurant în care intrăm ocazional, cât să luăm masa.

    Afaceri mici, născute chiar din confortul de a primi oala cu mâncare cu uşile deschise, dar şi nişe exploatate de businessuri cu tradiţie în HoReCa. Aşa s-a format o tendinţă care vrea să mai economisească un pic de timp din zilele tot mai agitate. Food Evolution este un astfel de exemplu, un business care a luat naştere pe 15 iunie 2020, în plină pandemie. Chiar în ziua lansării, echipa a primit şi a livrat prima comandă.

    „Trendul nu este o noutate, însă, în contextul pandemiei, conceptul într-adevăr s-a accentuat. Dacă, până destul de recent, cateringul era văzut ca un serviciu destinat strict evenimentelor, în prezent a început să câştige teren şi utilitatea sa în viaţa de zi cu zi a unui segment larg de populaţie. În condiţiile în care timpul se dovedeşte a fi în continuare cea mai importantă resursă de care dispunem ca oameni, livrarea de mâncare gătită în cantităţi mari ajută la economisirea acestuia”, spune Valentin, proprietarul Food Evolution.

    El şi Mihaela Chiriloaia au sesizat că, pentru mulţi, orele petrecute în bucătărie, la cratiţă, nu mai reprezintă o prioritate, şi nu neapărat din lipsă de interes, ci pur şi simplu pentru că zilele au altă dinamică. Aşa că a fost doar o chestiune de timp până când au decis să ducă la un nou nivel conceptul de livrare de mâncare.

    „În meniul nostru, veţi putea găsi mâncare românească tradiţională, mâncare internaţională cu specific divers, mâncare de post şi chiar mâncare vegetariană. Cei 16 ani de activitate în HoReCa ne-au învăţat cât este de importantă diversitatea în încercarea de a fi pe gustul oamenilor.”

    Valentin şi Mihaela au administrat, de-a lungul anilor, prin firma American Food Catering, mai multe branduri din domeniul alimentar, indiferent că a fost vorba despre cafenele, restaurante, saloane de evenimente sau activităţi tip catering.

    La Food Evolution, preţurile variază între 17,4 lei pentru jumătate de kilogram de fasole la cuptor şi 104,9 lei pentru două kilograme de musaca.

    „Cel mai solicitate preparate sunt supele, ciorbele, tocăniţele, umpluturile şi deserturile home-made. Ne bucurăm de deschidere din partea clienţilor, care revin pentru a încerca aproape din toate preparatele”, spune Valentin.

    Obiceiul de a comanda mâncare gata făcută îi mai scuteşte pe clienţi de o „pacoste”: aceea a cumpărăturilor, dar mai ales a tentaţiei de a lua de pe raft lucruri care, acasă, se dovedesc a nu fi fost necesare.

    Pentru trickSHOT, livrările de mâncare la kilogram au fost forma de adaptare a unui business care funcţionase, până în primăvară, cu trei restaurante fizice. Însă starea de urgenţă a făcut imposibilă funcţionarea lor pentru câteva luni, începând cu mijlocul lunii martie.

    „În acel moment, am deschis o divizie nouă, de mâncare gătită pentru familie, aşa-numita mâncare la oală. În doar două săptămâni, eram gata cu un meniu, cu reţetare, cu un modul e-commerce pe site, cu servicii de logistică şi cu o nouă comunicare”, spun reprezentanţi trickSHOT.

    Pe lângă mâncarea gătită, businessul deţinut de antreprenorul Ion Tănăsescu a ales să lanseze şi o linie de produse de măcelărie gastronomică, ready-to-cook, cu livrare acasă. Vita maturată, un trademark al trickSHOT, procesată după metode proprii, a ajuns astfel la clienţii care pofteau, dar nu o puteau savura în restaurant. Grupul trickSHOT include acum două localuri – unul în Promenada şi unul în Mega Mall, ambele centre comerciale din Bucureşti aflate în portofoliul sud-africanilor de la NEPI Rockcastle, dar şi unul în clădirea de birouri Iride Business Park, sub conceptul trickSHOT Food Market. Afacerea mai cuprinde o unitate de producţie de mari dimensiuni şi o firmă de import-export ingrediente şi produse specializate pentru HoReCa. În 2019, grupul a realizat afaceri de 7,5 milioane de euro,
    cu 250 de angajaţi şi
    550.000 de oaspeţi.

    „Oarecum obiceiul de consum s-a schimbat odată cu noul context de viaţă, un procent foarte mare de angajaţi ai companiilor din Bucureşti a renunţat la stilul tradiţional de a munci, acela de la birou, şi a optat pentru remote work, astfel că ne-am adaptat. Scopul nostru a fost să venim cu o alternativă a gătitului acasă, livrând mâncare proaspătă, care să ajungă pentru toată familia.”

    În meniul de mâncare la oală, la trickSHOT şi-au făcut loc preparatele clasice, de la supe şi ciorbe tradiţional româneşti, la mâncăruri din carne de pui sau de porc, dar şi preparate de post, deserturi şi, ocazional, noutăţi. Pentru o oală de ciorbă, care înseamnă aproximativ opt porţii, un client poate plăti între 45 şi 60 de lei, iar pentru un fel principal – între 48 şi 80 de lei, în funcţie de opţiuni. Ciorbele şi produsele de măcelărie ready-to-cook sunt însă bestseller, aşa că cei care comandă optează frecvent pentru preparate care trebuie doar scoase din ambalaj şi puse pe grătar.

    „Motivul pentru care oamenii comandă astfel este acela că doresc să câştige timp şi să aibă o alimentaţie echilibrată. Majoritatea clienţilor noştri, care sunt, cu precădere, angajaţi în corporaţii, lucrează în această perioadă de acasă, o mare parte dintre ei au copii care fac şcoală online, prin urmare zilele sunt destul de pline şi de aglomerate, deşi la prima vedere nu ar părea.”

     

    1. Gustos, dar şi de dietă

    Pentru cei care, chiar şi în condiţii de pandemie, ţin nu doar la confort, ci şi la siluetă, există opţiunea mâncării dietetice la kilogram. Laura Ene a pariat pe preparatele cu puţine calorii înainte de pandemie, fără să anticipeze cât de popular urma să devină acest trend odată cu izolarea la domiciliu.

    „Oferta noastră cuprinde mâncare tradiţională românească, dar gătită corect nutriţional, fără prăjeli, sosuri sau rântaşuri, cu sare puţină şi doar cu ingrediente naturale, fără conservanţi şi potenţiatori de gust sau aromă. Avem supe-creme (de ciuperci, de legume, de dovleac, de broccoli, de roşii), dar şi supă de pui cu găluşti sau cu tăiţei, ciorbă de perişoare, ciorbă de văcuţă, ciorbă de pui à la grec şi ciorbă de legume”, spune Laura Ene, de profesie medic nutriţionist, dar şi antreprenorul din spatele Ela Bistro.

    Meniul este mult mai lung şi mai cuprinde de la salate de tot felul la peşte, varză, fasole, sărmăluţe, ostropel, paste şi chiar deserturi. Preţurile nu depăşesc 55 de lei per kilogram, în funcţie de preparat.

    „Pare că oamenilor le este mult mai simplu să comande mâncare gătită pentru mai multe persoane sau pentru mai multe zile, având în vedere riscul la care se expun dacă merg zilnic la cumpărături şi timpul liber din ce în ce mai redus pentru îndeletnicirile casnice de tipul gătitului. Vizitele la bunici sau părinţi s-au redus considerabil, restaurantele s-au închis şi multe familii au rămas fără sprijin de bază în gospodărie, adică în bucătărie.”

    Laura Ene, de profesie medic diabetolog şi nutriţionist, şi soţul ei George Pătrulescu au fondat la începutul acestui an Ela Bistro, un concept de mâncare gătită special pentru persoanele care ţin diete sau care vor să mănânce sănătos, fiind atente la calorii. Businessul s-a axat până acum doar pe livrări, însă cei doi antreprenori spuneau, în primăvară, că vor să-l extindă şi cu un restaurant fizic în Bucureşti, după ce pandemia de Covid-19 va trece. Până atunci însă, s-au adaptat la cerinţele clienţilor şi livrează mai mult meniuri pentru familie. Dacă până la instituirea stării de urgenţă, clienţii erau corporatiştii din birouri, care comandau meniuri pentru masa de prânz şi le aşteptau la serviciu, în ultima vreme livrările ajung la domiciliul celor care lucrează de acasă.

    „Avem clienţi care deja comandă săptămânal pentru toată familia. Chifteluţele la cuptor şi chifteluţele marinate sunt de departe cel mai iubite, mai ales de copii. Pe locul doi avem supa de pui cu găluşti, iar pe locul trei – desertul favorit, plăcinta cu mere şi scorţişoară, un adevărat deliciu”, spune Laura Ene.

    Pentru că nu au timp nici de cumpărături, nici de curăţat, tăiat, tocat, amestecat în oale şi spălat vase, cumpărătorii se plâng că nu le mai ajunge timpul şi aşa ajung pe site-urile unde, din câteva
    click-uri, au rezolvat problema mâncării pentru câteva zile.

     

    2. „Timpul, cea mai preţioasă resursă”

    Afacerea Pomello este unul din pionierii modelului de business care presupune mâncare gătită la oală, tavă sau cratiţă. A luat naştere în 2008 şi este deţinută acum de grupul Bucate pe roate, un concept achiziţionat în 2016 de Adrian Ungureanu şi Daniel Nagardu. Pasionaţi de domeniul cateringului, ei au început ca o afacere de familie care s-a tot dezvoltat pe parcurs, ajungând la o cifră de afaceri de peste 7,5 milioane de lei în 2019 şi mii de clienţi la activ.

    „Livrarea de mâncare a crescut foarte mult în ultimii ani. Raţiunile sunt diverse pentru fiecare familie în parte. Lipsa timpului pentru unii, costurile pentru alţii, confortul pentru cei mai comozi, food waste-ul, lipsa mobilităţii pentru vârstnici şi aşa mai departe. În ultima perioadă, cea a pandemiei, posibilităţile de a lua masa oricând şi oriunde s-au restrâns şi a fost o oarecare creştere datorată nu numai timpului redus, ci şi faptului că procesul gătitului zilnic oboseşte”, spune Adrian Ungureanu, acţionar al Pomello.

    Oalele cu ciorbă, tăvile cu salată boeuf, cu pui shanghai sau sărmăluţe sunt preparatele care au făcut furori în luna septembrie în bucătăria Pomello, unde meniul se schimbă şi se adaptează după preferinţele clienţilor.

    „Timpul petrecut la birou, timpul petrecut pe drum, de cele mai multe ori în trafic, şi timpul petrecut în familie – toate acestea îi suprasolicită pe clienţii noştri şi, în final, preferă să comande la domiciliu şi să se aşeze direct la masă”, mai spune Adrian Ungureanu.

     

    3. „Nu mai am timp să gătesc!”

    Principiul este acelaşi şi la YoRA, o afacere deţinută de Nicoleta Samoilă şi fondată acum trei ani.

    „O pondere de 40% din investiţia iniţială provine din programul StartUp Nation 2017, iar 60% a fost aport propriu. Ideea businessului s-a născut dintr-o glumă a unei prietene la care urma să merg în vizită şi care, la întrebarea mea «Ce să-ţi aduc?», a răspund «O oală cu mâncare, pentru că nu mai am timp să gătesc»”, îşi aminteşte Nicoleta Samoilă.

    Ea avea deja în minte şi în suflet dorinţa de a deschide un restaurant cu hrană sănătoasă, aşa că l-a adaptat la noua realitate. A observat că a devenit un trend în adevăratul sens al cuvântului atunci când a văzut pe Facebook reclama unor competitori, care însă se promovau cu fotografii cu mâncarea făcută de ea.

    „M-am prins că e un trend în martie 2020. În perioada stării de urgenţă, când grădiniţele şi şcolile unde noi asiguram hrana copiilor s-au închis, numărul comenzilor a crescut simţitor. Copiii refuzau mâncarea de acasă pe motiv că nu e ca la grădiniţă. Au fost părinţi care m-au rugat să le scriu reţetele diverselor preparate, pentru că, indiferent de cum au gătit pilaful sau mazărea, nu au avut succes în faţa copilului”, povesteşte fondatoarea YoRA.

    Ciorbe, sarmale, iahnie cu ciolan, tocăniţă cu costiţă, şniţele, crispy cu piure de cartofi – toate sunt „vedete” în bucătăria Nicoletei Samoilă. Clienţii aleg să le comande pentru că preferă ca timpul şi energia pe care le-ar consuma cu aprovizionarea, gătitul şi curăţenia de după să fie canalizate către activităţi cu copiii sau, pur şi simplu, către ei înşişi. Beneficiari sunt oameni de toate vârstele, de la nici un an până la vârstnici de peste 80 de ani.

    Dincolo de aceste afaceri, există şi lanţuri mari, deja celebre, de restaurante, care au pariat pe varianta mâncării în cantităţi mari. City Grill şi La Mama sunt doar două astfel de exemple, reţele care au dezvoltat departamente unde mâncarea la oală, pentru familia întreagă, încearcă să compenseze clienţii lipsă din restaurantele închise.

     

    4. Portret-robot de cumpărător

    Cine sunt clienţii tuturor acestor afaceri, cum arată zilele lor şi ce ritm de viaţă au? Antreprenorii care le livrează mâncarea la oală le-au făcut deja un profil.

    „Vorbim de oameni educaţi, antreprenori sau corporatişti, un tip de client «umblat», atent la ceea ce mănâncă chiar şi atunci când nu optează pentru mâncare de dietă”, spun cei de la trickSHOT.

    Cu toate acestea, deşi mâncarea vine în cantităţi mari, nu înseamnă că nişa aceasta nu se potriveşte şi celor single sau cuplurilor fără copii, la fel cum publicul-ţintă nu îl constituie doar angajaţii din corporaţii sau oamenii de afaceri, ci şi cei care lucrează în construcţii, fabrici sau centre comerciale. Sau cei atenţi la cât de departe merge acul cântarului când se urcă pe el.

    „Clienţii noştri sunt de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, însă cel mai frecvent apelează la noi familii de trei-patru persoane, adulţi şi copii. Avem şi persoane care au nevoie să mănânce o mâncare dietetică, fără multă sare din cauza problemelor de sănătate sau cu un număr de calorii calculat precis, pentru scădere în greutate”, spune Laura Ene de la Ela Bistro.

    Verificaţi dacă nu a sunat cineva la sonerie. Poate a venit oala cu mâncare.

  • Cum face în realitate cel mai mare lanţ de restaurante din lume majoritatea banilor. „De fapt, businessul de bază nu este cel cu mâncare”

    Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este genrată de vânzările de mâncare, scrie Reader’s Digest. Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă.

    Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald’s este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii.

    Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald’s în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald’s pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă.

    Francizatul este responsabil de toate costurile operării unui restaurant, în timp ce plăteşte chirie către McDonald’s. Plăteşte de asemenea o taxă de francizat de 45.000 de dolari şi o taxă de serviciu de 4% din vânzările brute, scrie Business Insider.

    „Nu suntem de fapt parte din businessul cu mâncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. „Suntem de fapt în businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cenţi este că sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiriaşii noştri ne pot plăti chiria.”

    Potrivit Wall Street Survivor, compania a generat venituri de 27,4 miliarde de dolari, iar 9,2 miliarde de dolari au venit de la locaţii francizate, iar 18,2 miliarde de dolari de la locaţii deţinute de companie (în 2014). McDonald’s a păstrat doar 16% din venituri în cazul unităţilor proprii şi 82% în unităţile francizate.

    Pe piaţa locală, americanii de la Americanii de la McDonald’s operează businessul din România în sistem de franciză începând cu anul 2016, cele peste 80 de restaurante fiind deţinute de grupul maltez Premier Capital (90%) şi de Daniel Boaje (10%). Premier Capital este partenerul americanilor şi în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, scrie ZF. McDonald’s este liderul pieţei locale de restau­rante cu afaceri de circa 765 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.