BusinessMagazin

Tag: mall

  • Unirea care dezbină. De ce stau goale magazinele-emblemă din centrul Capitalei

    Ar fi putut să ia faţa oricărui alt mall din Bucureşti, cu o poziţie râvnită de oricine, cu o conexiune de invidiat la transportul în comun şi cu o suprafaţă generoasă. La doi paşi, un alt exemplu de business îi ţine companie, tot sub potenţialul pe care l-ar fi putut exploata. Unirea Shopping Center şi Cocor, două nume-emblemă pentru centrul Capitalei, se văd astăzi lipsite de popularitate, în vreme ce bucureştenii preferă să meargă în zone mult depărtate de centru pentru shopping. De ce?

    La Piaţa Unirii, vizavi de magazinul H&M devenit loc de întâlnire, miroase a gogoşi şi răsună nervi din claxoane. E miercuri, 8 dimineaţa, e septembrie şi nu de mult a început şcoala, aşa că aglomeraţia şi-a intrat în drepturi, cel puţin până când sălilor de clasă nu le va lua locul, din nou, sufrageria de acasă.

    Prin faţa magazinelor de la parterul Unirii Shopping Center se perindă oameni de tot felul: corporatişti pregătiţi de o nouă zi de muncă, adolescenţi cu mic-dejunul de la McDonald’s în mâini, angajaţi responsabili de curăţenie cu tomberoanele la purtător, oameni ai străzii care vorbesc nedesluşit de sub straturi peste straturi de haine menite să-i ferească de cele mai puţin de zece grade. Lumea e pestriţă, la fel şi peisajul de la parterul magazinului Unirea, unde spaţiile goale alternează cu vitrinele luminoase.

    Câţiva paşi mai departe, în plimbare către Universitate, magazinul Cocor – celebru pentru reclamele care încă rulează pe ecranele montate pe faţadă – oferă aceeaşi privelişte. Un spot anunţă cu surle şi trâmbiţe că Uncle John s-a ancorat la parter şi nu peste multă vreme o reclamă Dior vine să-i ia locul. De la burgeri la parfumuri scumpe e o distanţă de doar câteva secunde. Cumpărători însă? Număraţi pe degete.

    În miezul Capitalei, fix acolo unde, în alte oraşe mari europene, clocoteşte efervescenţa unei ţări întregi, Bucureştiul îşi numără clădirile abandonate, goale, pe punctul de a se destrăma, bucată cu bucată. Cum am ajuns aici? Ce se mai poate face?

    Furnicar de oameni

    Zilnic, pe la staţiile de metrou care deservesc Piaţa Unirii – 1 şi 2 – trec sute de mii de călători. În contextul pandemiei, numărul este încă la jumătate faţă de cel anterior lui martie 2020, dar cele două staţii se menţin în topul celor mai aglomerate din Bucureşti. În iunie 2021, de pildă, aproape 500.000 de oameni validaseră cartele la intrarea în cele două guri de metrou, potrivit datelor Metrorex. Mai mult, în 2016 a fost inaugurat şi un pasaj care face direct legătura între metrou şi magazinul de la Unirii, facilitând astfel accesul cumpărătorilor.

    De trafic şi conectivitate nu duce aşadar lipsă Piaţa Unirii, însă i-ar mai trebui câteva elemente de atracţie pentru ca o parte importantă din cei care tranzitează zona să se gândească să meargă şi la cumpărături în Unirea Shopping Center sau în Cocor.

    „Refacerea infrastructurii cu parcări noi şi o politică de circulaţie în centrul oraşului, îmbunătăţirea curăţeniei şi investiţia în acţiuni comunitare de tipul evenimentelor pe zone de trafic închis pot ajuta la atragerea dezvoltatorilor şi a retailerilor în egală măsură. În plus, construcţia de spaţii de mari dimensiuni autorizate ISU şi modernizarea celor existente va atrage şi retailerii cu concepte noi”, este de părere Cristina Toroş, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Magazinul Cocor, operat prin firma listată la Bursă Cocor Bucureşti (simbol COCR), a încheiat un an 2020 dificil, cu un profit care s-a prăbuşit cu 74%, până la 1,4 milioane de lei şi afaceri de 10,4 milioane de lei, în scădere cu 26% faţă de 2019, arată datele din raportul publicat la BVB. La finalul primului semestru din 2021, magazinul Cocor avea datorii de peste 34 de milioane de lei.

    Cocor Bucureşti este deţinută în proporţie de 14,8% de Liviu Ursan, în proporţie de 14,6% de Daniel Stoica, în timp ce fondul de investiţii Broadhurst Investments Limited are o participaţie de 13,3%, SIF Transilvania (SIF3) are un pachet de 10,2% din acţiuni, iar SIF Muntenia (SIF4) are 10% din capitalul social, arată aceeaşi sursă.

    La parterul Cocor şi-au găsit loc, printre alţii, brandul de centre de fitness Stay Fit, reţeaua de suplimente nutritive Herbalife Nutrition, marca locală de cosmetice Gerovital, dar şi localul specializat în burgeri Uncle John. De altfel, Stay Fit şi Uncle John împart acelaşi acţionariat, format din Marius George Preodişteanu, Alexandru şi George Lascăr.

    Cocor este unul dintre centrele comerciale reprezentative pentru Bucureşti, încercând în ultimii ani să-şi (re)găsească locul în piaţă.

    La parterul Cocor, şi-au găsit loc, printre alţii, brandul de centre de fitness Stay Fit, reţeaua de suplimente nutritive Herbalife Nutrition, marca locală de cosmetice Gerovital, dar şi localul specializat în burgeri, Uncle John.

    Lanţul de restaurante Uncle John a deschis unitatea de la parterul magazinului Cocor la sfârşitul anului 2019, acesta fiind primul local considerat stradal din cadrul companiei. Restaurantul măsoară aproape 100 de metri pătraţi şi ocupă jumătate din spaţiul unde funcţiona anterior Subway, lanţul american de restaurante fast-food, şi jumătate din cel unde trebuia să se deschidă un magazin de modă Mango. Acesta din urmă nu s-a mai deschis, iar Subway s-a relocat tot la parterul Cocor, însă doar într-o mai mică parte a aceluiaşi spaţiu.

    Magazinul Cocor are o istorie de peste patru decenii, iar de la 1 decembrie 2008 s-a diferenţiat prin serviciul de Media Channel, care a venit cu o mediafaţadă disponibilă celor care vor să fie vizibili aproape de kilometrul zero al Capitalei.

    Cocor este unul dintre centrele comerciale reprezentative pentru Bucureşti, încercând în ultimii ani să-şi (re)găsească locul în piaţă. Înainte de a intra în renovare în 2009, proprietarii au vrut să-l repoziţioneze ca magazin de lux. Măsura nu a reuşit însă, deoarece aceştia nu au găsit chiriaşi de profil.

    O poveste interesantă are şi Unirea Shopping Center, un proiect de peste 80.000 de metri pătraţi, înfrăţit cu Unirea Shopping Center din Braşov, deţinut de aceiaşi acţionari majoritari: Nova Group Investments România, societate controlată la rândul ei de un offshore cu acelaşi nume din Olanda, şi SIF Muntenia (SIF4). Inaugurat în 1976, proiectul din centrul Bucureştiului a fost extins în anii ’80. Mai puţin de 57 de milioane de lei a fost cifra de afaceri raportată de Unirea Shopping Center în 2020, rezultatul fiind aferent ambelor centre comerciale – din Bucureşti şi din Braşov – şi continuând trendul descrescător. În 2008 de pildă, afacerile se apropiau de 100 de milioane de lei. Valoarea de piaţă a companiei a ajuns la 196,5 milioane de lei, potrivit BVB.

    Compania a fost deţinută de omul de afaceri Dan Adamescu, iar după decesul acestuia în 2017, Unirea Shopping Center a fost implicată într-un conflict între fosta soţie, Carmen Palade, şi fiul omului de afaceri – Alexander Adamescu.

    „Vom dedica resurse importante în următoarea perioadă în reamenajarea centrelor comerciale din Bucureşti şi Braşov. Dorim să creştem atractivitatea locaţiilor şi să atragem retailerii cei mai inovatori din România şi străinătate”, spunea, în 2019, Bogdan Alexander Adamescu, preşedintele Consiliului de Administraţie.

    Bogdan Alexander Adamescu, preşedintele consiliului de administraţie (2019) al Unirea Shopping Center: „Vom dedica resurse importante în următoarea perioadă în reamenajarea centrelor comerciale din Bucureşti şi Braşov. Dorim să creştem atractivitatea locaţiilor şi să atragem retailerii cei mai inovatori din România şi străinătate”.

    Octavian Radu, proprietarul Diverta: „E nevoie de o politică şi de un management coerent. Întregul proiect ar fi avut un mare succes dacă ar fi fost bine gestionat.”

    Reprezentanţii McDonald’s România: „Restaurantul McDonald’s Unirii este primul nostru restaurant din România şi, în cei peste 26 de ani de la înfiinţare, traficul său a fost peste media restaurantelor similare din portofoliul nostru. Pentru noi, zona Unirii va fi mereu un punct de referinţă şi sperăm ca ea să continue să se dezvolte şi să rămână un punct de interes pe harta Bucureştiului.”

    Andrei Pogonaru, proprietarul Veranda Mall, cel mai nou centru comercial de mari dimensiuni apărut pe scena de retail din Bucureşti, fiind deschis în toamna anului 2016: „Zona Unirii are potenţial, fiind foarte bine branşată la staţiile de metrou şi poziţionată central. E o zonă cu trafic pietonal foarte mare, care ar putea deveni echivalentă cu marile capitale ale lumii. Predictibilitatea pieţei este însă o problemă atunci când vine vorba de investiţii.”

    În 2016, el fusese acuzat de dare de mită împreună cu tatăl său, aflându-se, la acel moment, la Londra. La finalul lunii aprilie 2017, Tribunalul din Londra a decis suspendarea extrădării lui Alexander Adamescu, odată cu această decizie revocându-se şi măsura controlului judiciar faţă de acesta.

    În ţară, Dan Adamescu, tatăl lui Alexander, şi-a găsit sfârşitul în detenţie la începutul anului 2017. Pe lângă magazinul Unirea, Dan Adamescu deţinea mai multe afaceri, printre care Astra Asigurări şi Medien Holding, trustul care include ziarul România Liberă. De asemenea, era proprietarul hotelului Intercontinental din Bucureşti. Magazinul Unirea îl cumpărase după venirea la putere a lui Emil Constantinescu, în 1996.

    Nici reprezentanţii Unirea Shopping Center, nici cei ai Cocor nu au răspuns solicitării Business Magazin referitoare la planurile lor de dezvoltare şi viitorul zonei centrale a Capitalei din punct de vedere comercial.

    Un centru comercial are nevoie de o strategie de dezvoltare şi de o ofertă atractivă pentru retaileri, aşa că un proiect major de refurbishment şi recondiţionare ar putea repoziţiona şi repune pe harta comercială cele două ancore majore din Piaţa Unirii – Unirea Shopping Center şi Cocor. Retailerii şi comercianţii importanţi sunt foarte interesaţi să fie prezenţi într-un complex comercial din zona centrală a Bucureştiului.

    Aşa se explică deschiderea recentă a magazinului Sephora, controlat de gigantul LVMH, care este şi proprietarul Louis Vuitton, la parterul Unirea Shopping Center, în locul spaţiului lăsat liber la final de 2020 de Pull & Bear, un brand din portofoliul gigantului spaniol Inditex, proprietarul mai multor branduri, printre care şi Zara.

    Unirea Shopping Center fusese cândva kilometrul zero al imperiului Inditex şi al modei româneşti. La finalul anului trecut însă, la capătul mai multor luni marcate de pandemie, spaniolii au închis două dintre magazine – Bershka şi Pull & Bear. Au rămas deschise Zara şi Stradivarius, alte două mărci ale Inditex. Pe faţada complexului, se mai vede astăzi doar în umbră numele fostului magazin Bershka.

    Parterul Unirea Shopping City era, înainte de pandemie, una dintre cele mai râvnite zone pentru comercianţii de modă şi cosmetice care aveau astfel un spaţiu în centru comercial, dar cu intrare din stradă. Aşa se explică cum, de-a lungul anilor, aici s-au aşezat nume mari din modă, în frunte cu Zara sau H&M. Pe segmentul de parfumerie, tot aici se găseşte şi Douglas, în coasta căruia a venit acum Sephora, principalul său competitor.

    Astazi, prin magazinul Unirea bate vântul, mai ales la etajele superioare. La parter, mai supravieuiesc nume precum Chopstix sau Koton, dar insuficient cât sa resusciteze potenialul i renumele de altadata.

    Un nume cu tradiţie, devenit reper şi punct de întâlnire atât pentru bucureşteni, cât şi pentru cei veniţi din provincie, este McDonald’s Unirii, restaurantul-emblemă din Piaţa Unirii. Spre deosebire de alţi chiriaşi din zonă, acesta încă rezistă.

    „Restaurantul McDonald’s Unirii este primul nostru restaurant din România şi, în cei peste 26 de ani de la înfiinţare, traficul său a fost peste media restaurantelor similare din portofoliul nostru. Pentru noi, zona Unirii va fi mereu un punct de referinţă şi sperăm ca ea să continue să se dezvolte şi să rămână un punct de interes pe harta Bucureştiului”, spun reprezentanţii reţelei de restaurante.

    Dezvoltarea pieţei de retail a adus aşadar în România şi retailerii internaţionali, care au evaluat atent toate centrele comerciale din Bucureşti, alegând ceea ce li se potriveşte din punct de vedere comercial, al nivelului investiţional şi al potenţialului de vânzare. Numele noi care au apărut în piaţa mallurilor s-au transformat într-o concurenţă pentru cele două proiecte din centru, dar nu beneficiază de poziţia atât de favorabilă a acestora.

    „Zona Unirii are potenţial, fiind foarte bine branşată la staţiile de metrou şi poziţionată central. E o zonă cu trafic pietonal foarte mare, care ar putea deveni echivalentă cu marile capitale ale lumii. Predictibilitatea pieţei este însă o problemă atunci când vine vorba de investiţii”, spune Andrei Pogonaru, proprietarul Veranda Mall, cel mai nou centru comercial de mari dimensiuni apărut pe scena de retail din Bucureşti, fiind deschis în toamna anului 2016.

    În ceea ce priveşte costurile de închiriere, zona centrală a Capitalei, care, dincolo de zona Unirii, se extinde şi către Universitate şi Calea Victoriei, vine cu chirii de 70 de euro pe metru pătrat pentru centrele comerciale şi de 45 de euro pe metru pătrat pentru spaţii stradale, care suportă diferenţe în funcţie de suprafaţă şi de poziţionare, spun consultanţii imobiliari.

    Reţeaua de librării Diverta era unul dintre chiriaşii cunoscuţi din Unirea Shopping Center, însă şi-a închis spaţiul în 2020.

    „E nevoie de o politică şi de un management coerent. Întregul proiect ar fi avut un mare succes dacă ar fi fost bine gestionat”, este de părere Octavian Radu, proprietarul Diverta.

    Astăzi, prin magazinul Unirea bate vântul, mai ales la etajele superioare. La parter, mai supravieţuiesc nume precum Chopstix sau Koton, dar insuficient cât să resusciteze potenţialul şi renumele de altădată.

    Poziţia nu este singurul element de care depinde succesul unor proiecte. Pentru ca spaţiile centrale stradale – foarte importante, de altfel, pentru bucureşteni, pentru turişti şi chiar şi pentru primării – să devină atractive, este nevoie de investiţii.

    „Trebuie să existe un interes foarte mare al autorităţilor pentru a dezvolta aceste zone şi pentru a colecta taxe la bugetul local. Trebuie gândit un mix de chiriaşi adecvat, asemănător cu cele din centrele comerciale, cu o dispunere în funcţie de zonă şi de categorie a retailerului. În alte ţări sunt proprietari unici care gândesc un mix de chiriaşi astfel încât să atragă cumpărătorii, cu suportul autorităţilor care pot controla procesul”, mai spune Cristina Toroş de la CBRE România.

    Toate acestea explică de ce Bucureştiul nu are în centru un punct de atracţie, la fel cum se întâmplă cu zonele centrale ale altor mari capitale europene.

    „Calea Victoriei devine, încet-încet, un punct de atracţie al Capitalei, însă nu este suficient. Este clar că se doreşte o dezvoltare şi că se poate. De ce nu şi pe Bulevardul Magheru sau pe Calea Dorobanţilor? Un refurbishment general al acestor bulevarde închide un triunghi comercial în centrul Bucureştiului, cu Piaţa Victoriei – Magheru/Dorobanţi – Unirii, şi deschide oraşul către o experienţă comercială adecvată, ce va aduce beneficii generale”, adaugă Cristina Toroş.

  • Raed Arafat: Oamenii ar putea intra la restaurant, mall şi nunţi cu certificatul verde acolo unde rata de infectare depăşeşte 3 la mie

    Oamenii ar putea intra la restaurant, mall şi nunţi cu certificatul verde, acolo unde rata de infectare depăşeşte 3 la mie, spune şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat. 

    Întrebat, miercuri seara, dacă va fi nevoie de certificatul verde la restaurant sau în mall-uri, Raed Arafat a spus că cel puţin în localităţile unde incidenţa e peste 3 la mie ar putea să se ia această măsură.

    „În loc să închidem anumite localuri, ideea e să se intre în aceste localuri pe baza acestui certificat. Este o măsură pentru a limita impactul economic al pandemiei. Bineînţeles, mai sunt şi alte condiţii: organizarea de conferinţe, congrese, dacă te duci în anumite locaţii în spaţii închise, dacă este incidenţa mai mare sau în anumite situaţii să foloseşti această modalitate de verificare”, a spus Raed Arafat, la Digi 24.

    Arafat a precizat că e simplu de verificat dacă persoana este vaccinată, testată sau a trecut prin boală, pentru că există deja o aplicaţie care poate citi codul QR.

    „Există aplicaţie (…) şi permite prin telefon să verifici certificatul unei persoane fără să stochezi datele. Aceasta este soluţia pe care o folosesc mai multe ţări europene şi este una dintre soluţiile care pot sprijini limitarea închiderii totale a unor activităţi economice. Nu va fi diferenţă (faţă de aplicaţia folosită în Franţa – n.r.). A fost o discuţie cu colegii de la STS şi au explicat că aplicaţia este valabilă, poate să fie folosită. Mi se pare că e aceeaşi aplicaţie care o folosesc şi francezii, pentru că e acelaşi concept al certificatului verde şi poate citi orice certificat verde european, nu numai pe cel românesc”, a mai spus Arafat.

    Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de norme legale care să permită folosirea certificatului verde în România.

    În privinţa nunţilor la care să se poată participa cu certificat verde, Arafat a spus că în zonele unde rata e de 3 la mie cel puţin este „foarte probabil” să se poată intra pe baza certificatului verde.

  • Impactul pandemiei în rezultatele parcurilor de retail şi mallurilor: afacerile companiilor care deţin parcuri de retail au scăzut anul trecut cu 9,5%, şi cu 20,6% în cazul mallurilor

    Afacerile companiilor care deţin parcurile de retail din România au scăzut anul trecut cu 9,5% faţă de căderea de 20,6% înregistrată în cazul mallurilor, indică o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, care a luat în calcul rezultatele financiare a peste 60 de proiecte de retail modern.

    Rezultatele arată o scădere medie a cifrei de afaceri de 18,5% comparativ cu anul 2019, ultimul an fără restricţii de funcţionare, de la 607 mil. euro la 495 mil. euro, astfel că proprietarii de centre comerciale – malluri şi parcuri de retail – din România au avut un impact de circa 112 milioane de euro în venituri, ca urmare a situaţiei pandemice.

    „Analiza noastră confirmă sentimentul pieţei în ceea ce priveşte performanţele proiectelor de retail modern, în special a parcurilor de retail ce au reuşit să diminueze considerabil pierderile generate de pandemie şi de restricţiile adoptate pentru combaterea acesteia”, spune Vlad Săftoiu, Research Analyst, Cushman & Wakefield Echinox.

    Impactul mai puternic al pandemiei asupra mallurilor este explicat prin închiderea pe perioade destul de lungi de timp a magazinelor neesenţiale cu acces din interior, precum şi a cinematografelor şi restaurantelor, două categorii de chiriaşi care au de regulă o prezenţă mult mai ridicată în cadrul mallurilor.

    Datele preliminare de la Ministerul de Finanţe arată o scădere de circa 35% a cifrei de afaceri a operatorilor de restaurante, în vreme ce numărul total al spectatorilor în cinematografe a scăzut anul trecut cu 75%, conform Centrului Naţional al Cinematografiei. Cele două segmente au fost aşadar printre cele mai afectate de restricţiile guvernamentale, fapt ce s-a translatat în mod direct şi asupra rezultatelor centrelor comerciale, menţionează analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox.

    „Dacă ne uităm la proiectele aflate în acest moment în construcţie sau în diverse stadii de planificare, observăm că tot parcurile de retail vor predomina, acest tip de dezvoltare fiind preferat datorită unor costuri mai mici de construcţie şi a unei tipologii de chiriaşi mai puţin afectată de situaţii economice sau sanitare speciale”, concluzionează Vlad Săftoiu.

  • După ce au suferit pierderi uriaşe din cauza pandemiei, mallurile au descoperit un nou tip de chiriaşi pe care până acum nu îi aveau

    Rămase fără unele magazine din cauza scăderii numărului de persoane care veneau la cumpărături, unele centre comerciale se văd nevoite să caute alte tipuri de chiriaşi, cum ar fi cei din sistemul de învăţământ.

    Aceşti noi chiriaşi sunt în special aşa-numitele şcoli-charter, finanţate de la bugetul public, dar care funcţionează independent de sistemul de învăţământ de stat. Asemenea instituţii educaţionale au nevoie de spaţiu, care poate fi greu de găsit în oraşele aglomerate, iar în contextul actual s-au orientat către foste magazine din cadrul mallurilor sau din proiecte imobiliare mixte cu spaţii comerciale şi locuinţe.

    Pe lângă şcolile care reuşesc să se extindă conform planurilor, şi mallurile au de câştigat, deoarece, după ore, nu de puţine ori elevii şi părinţii lor merg la cumpărături şi iau masa în centrul comercial în care se află şcoala, scrie Wall Street Journal.


     

  • Primul bilanţ financiar al unui mall după un an de pandemie: Veniturile mallului Băneasa au scăzut cu 30% în 2020, până la 161 mil. lei, iar profitul s-a înjumătăţit. Marja rămâne sus, la 45%

    Rezultatele vin după un an dificil pentru retailul din România şi din lume, în condiţiile pandemiei de COVID-19, care, în prima fază, a închis centrele comerciale, pentru ca apoi să restricţioneze funcţionarea lor prin diferite măsuri.

    Băneasa Developments, com­pania care administrează mal­lul Băneasa Shopping City din zona de nord a Capitalei, şi-a redus cifra de afaceri cu 31% în 2020, rezultatul ajungând la 160,7 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Fi­nan­ţe. Profitul a scăzut şi el aproape la jumătate, situându-se la 73,2 mil. lei. Prin urmare, marja pro­fi­tului a scăzut la 45%, faţă de 56%, cât fusese în anul anterior.

    Rezultatele vin după un an dificil pentru retailul din Româ­nia şi din lume, în condiţiile pan­de­miei de COVID-19, care, în pri­ma fază, a închis centrele co­mer­ciale, pentru ca apoi să re­stric­ţioneze funcţionarea lor prin di­ferite măsuri. Băneasa Shop­ping City a fost primul mall din Ro­mânia care şi-a întrerupt vo­lun­tar activitatea pe 23 mar­tie, în con­textul pan­demiei de COVID-19, înainte ca acest lucru să fie impus, iar activitatea a fost relua­tă în data de 15 iunie 2020.

    Totuşi, la începutul acestui an, Arthur Popa, CEO al Bănea­sa Shopping City, preciza că scă­de­rea cifrei de afaceri vine şi din vân­zarea cinemato­gra­fu­lui Grand Cinema & More către gi­gan­tul austriac Cineplexx. Astfel, ci­fra de afaceri din 2019 includea şi încasările din vân­zările de bile­te de cinema, care nu s-au mai re­găsit în 2020.

    Cifra de afaceri raportată la Mi­nisterul de Finanţe de com­pa­niile care operează cen­trele co­merciale se referă la veni­tu­ri­le ob­ţinute din chirii de pro­prietarii pro­iectelor. Astfel, ve­niturile com­paniei Băneasa De­velop­ments reprezintă valoa­rea chiri­ilor plătite de retailerii din zona co­mer­cială Băneasa, care cuprin­de atât mallul, cât şi ga­leria co­mercială Feeria.

    Valoarea nu include însă şi vânzările realizate de hipermarketul Carrefour din galeria Feeria, acesta fiind, conform datelor ZF, cel mai bun magazin al reţelei.

    În condiţiile în care s-au impus măsuri de distanţare pe fondul pandemiei, iar traficul din malluri şi centre comerciale a fost afectat de acestea, compania a decis reducerea chiriilor pentru a nu impacta businessurile prezente în mall.

    Băneasa Shopping City face parte din Zona Comercială Băneasa, alături de Carrefour, IKEA, Metro, Mobexpert şi Brico Dépôt. Potrivit datelor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Confidas, Băneasa Developments este deţinută integral de Spesso Trading Limited, o companie din Cipru.

     

  • Shoppingul viitorului: online vs. offline, mall vs. stradal. Cine câştigă? Mallurile vor rămâne principala destinaţie de cumpărături a românilor, iar comerţul viitorului va fi un mix de online şi offline

    Centrele comerciale şi mallurile vor rămâne în viitor principala destinaţie de cumpărături a românilor, deşi pandemia a dus la o scădere importantă a traficului acestora în 2020 şi la început de 2021. Totuşi, analiştii sunt de părere că România nu are dezvoltat conceptul de comerţ stradal şi nu e pregătită încă să facă asta, procesul fiind mult mai îndelungat şi complex şi necesitând o colaborare între mediul privat şi stat. Pentru acest lucru stau dovadă zecile sau sutele de spaţii stradale goale care îşi caută chiriaşi.

    „Am parcurs deja un an sub semnul pandemiei, un an solicitant, care şi-a pus amprenta asupra vieţii noastre de zi cu zi. Au alternat însă perioadele în care traficul de vizitatori în ansamblurile mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara şi în reţeaua Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava – a fost mai scăzut cu cele în care a fost la nivelul unui an obişnuit, fluctuaţie care a fost dictată de evoluţia pandemiei în fiecare oraş în parte şi de restricţiile impuse“, spun repre­zentanţii dezvoltatorului imobiliar Iulius Group, deţinut de Iulian Dascălu.

    La nivelul anului trecut, scăderea traficului de vizitatori indoor a fost între 10 şi 30%, însă ea a fost compensată parţial de creşterea interesului pentru funcţiunile outdoor, care reprezintă o componentă solidă a proiectelor.

    „O parte dintre chiriaşii noştri din zona HoReCa, ale căror restaurante, cafenele, bistro-uri au deschidere către grădini, şi-au adaptat spaţiile outdoor pentru a atrage publicul pentru o perioadă cât mai lungă, chiar şi în anotimpul rece. A fost o gură de oxigen pentru o industrie pe care o considerăm cea mai afectată şi pentru care restricţiile continuă, ameninţând puternic business-urile, mai ales cele locale, în lipsa unui sprijin real.“

    Gianluca Martora, CEO-ul Winmarkt România, grup prezent pe piaţa imobiliară locală cu 14 centre comerciale şi o clădire de birouri, spunea recent că retailul de proximitate, comerţul stradal şi centrele comerciale amplasate în inima oraşelor au fost mai puţin afectate de restricţiile impuse şi astfel au suferit scăderi mai mici ale traficului.

    El adaugă că centrele comerciale amplasate în oraş, cum e cazul Winmarkt, au permis cumpărătorilor să ajungă repede la shopping.

    “Desigur, am văzut că oamenii care au vizitat centrele noastre comerciale au făcut cumpărături mai ţintit şi au fost mai atenţi la buget. Lunile în care au fost promoţii în magazine au fost cele mai bune în termeni de trafic şi vânzări pentru chiriaşii noştri. De asemenea, clienţii vin în grupuri mai mici, cumpărăturile fiind realizate de un singur membru al familiei sau de mai puţini ca înainte.“

    Reprezentanţii Iulius precizează că în ceea ce priveşte comportamentul „consumatorului de mall“, reducerea vizitelor a fost compensată de creşterea bugetului pentru cumpărături, mai ales pentru anumite segmente al căror nivel de atracţie a crescut în pandemie, cum sunt home&deco, sport, electronice, bijuterii etc. Experienţa de shopping continuă să fie determinantă, pentru că publicul preferă să testeze, să probeze, să simtă materialul. Iar atunci când vine la shopping, clientul ştie ce îşi doreşte şi are un buget definit.

    Şi Gianluca Martora crede că experienţa offline nu va dispărea nici pe viitor şi nu va putea fi 100% înlocuită de shoppingul online, în special în oraşele medii unde mediul virtual nu a câştigat atât de mult teren, dar nu numai. De altfel, şi retailerii – fie ei de modă, mobilă, electroIT sau cosmetice – spun că viitorul este omnichannel, chair dacă online-ul a câştigat rapid teren în pandemie.

     

  • Noi restricţii anti-COVID într-un sector din Bucureşti, pentru evitarea carantinei. Măsurile afectează mall-urile, marile magazine, dar şi terasele

    Primăria Sectorului 5 reduce programul mall-urilor, al magazinelor şi al teraselor. Modificările vor intra în vigoare joi şi vor fi luate pentru a preveni intrarea în carantină a oraşului.

    Primăria Sectorului 5 a dispus mai multe măsuri, pentru a limita răspândirea COVID-19 şi pentru a preveni impunerea carantinei totale în Capitală. Noul program a fost anunţat de reprezentanţii Primăriei.

    „Începând de mâine, 25 martie 2021 şi până în 11 aprilie 2021 să se reducă programul agenţilor economici de pe raza sectorului, după cum urmează: LUNI – VINERI – mall-urile, hypermarketurile, supermarketurile, terasele, service-urile auto, spălătoriile etc. vor fi deschise între orele 07.00 – 19.00. SÂMBĂTĂ – DUMINICĂ – mall-urile, hypermarketurile, supermarketurile, terasele, service-urile auto, spălătoriile etc. vor fi deschise între orele 07.00 – 15.00”, a anunţat, pe Facebook, primarul Cristian Popescu Piedone.

    Programul farmaciilor nu va fi afectat. Acestea vor funcţiona după programul normal, iar farmaciile non-stop vor avea în continuare program 24 din 24. Pieţele, însă, vor avea şi ele program modificat.

    „Programul pieţelor agroalimentare de pe raza Sectorului 5 se va modifica după cum urmează: LUNI – VINERI – 07.00 – 17.00. SÂMBĂTĂ – DUMINICĂ – 07.00 – 15.00. Locurile de joacă vor rămâne deschise zilnic până la ora 19.00”, a mai spus primarul Popescu Piedone.

    Poliţia Locală a Sectorului 5 va efectua verificări pe raza sectorului pentru a se asigura că agenţii economici respectă măsurile incluse în dispoziţia emisă de primar. Cei care nu vor duce la îndeplinire normele impuse prin această dispoziţie vor avea autorizaţie de funcţionare suspendată şi vor fi sancţionaţi conform legii.

  • ​Undă verde la programări pentru vaccinul anti COVID-19 produs de AstraZeneca. Sunt 180 de centre la nivel naţional, în Capitală sunt două centre de vaccinare în malluri

    La nivel naţional au fost activate 180 de centre de vaccinare împotriva COVID-19 cu dozele produse de britanicii de la AstraZeneca, cara apar în mod separat în platformă astfel încât persoanele eligibile primelor două categorii să se poată programa pentru a primi vaccinul.

    În total, se vor putea vaccina peste 10.000 de persoane zilnic cu noul vaccin aprobat în Uniunea Europeană, iar programările pentru AstraZeneca se va realiza pentru următoarele 20 de zile, perioadă pentru care există la acest moment dozele necesare, după cum au anunţat autorităţile. Pe măsură ce vor fi alocate noi doze de vaccin, se vor permite programări până la 11 aprilie.

    Cele mai multe centre de vaccinare cu AstraZeneca sunt deschise în Bucureşti – 22 de centre, Cluj şi Timiş, cu câte zece centre. În Capitală, două centre sunt deschise în mall, în Grand Arena şi Liberty Mall, aşa cum arată harta publicată în platforma de vaccinare.

    În total, 1,3 mil. doze de vaccin AstraZeneca urmează să ajungă în România până în aprilie. Intervalul de administrare al celor două doze din vaccinul britanicilor este de 8 săptămâni, iar persoanele care se pot vaccina sunt cele cuprinse în intervalul de vârstă 18-55 de ani.

    Vaccinul britanicilor de la AstraZeneca, inventat în colaborare cu Vaccitech, centrul de vaccinare al Universitaţii Oxford din Marea Britanie, a primit unda verde pentru comercializare în Uniunea Europeană la 29 ianuarie 2021. Vaccinul AstraZeneca foloseşte metoda clasică de creare a acestor produse utilizând un alt virus care nu se poate replica, dar care învaţă sistemul imunitar să creeze anticorpi pentru a se proteja.

    Cele 180 de cabinete destinate vaccinării cu AstraZeneca sunt distribuite astfel: Bucureşti (22), Alba (3), Arad (4), Argeş (5), Bacău (5), Bihor (5), Bistriţa Năsăud (2), Botoşani (3), Brăila (2), Braşov (5), Buzău (3), Călăraşi (2), Caraş-Severin (2), Cluj (10), Constanţa (6), Covasna (2), Dâmboviţa (4), Dolj (6), Galaţi (4), Giurgiu (2), Gorj (3), Harghita (3), Hunedoara (3), Ialomiţa (2), Iaşi (8), Ilfov (2), Maramureş (4), Mehedinţi (2), Mureş (5), Neamţ (4), Olt (3), Prahova (6), Sălaj (2), Satu Mare (3), Sibiu (4), Suceava (5), Teleorman (3), Timiş (10), Tulcea (2), Vâlcea (3), Vaslui (3), Vrancea (3).

     

  • Primul semnal pozitiv: NEPI-Rockcastle demarează extinderea de la Promenada Mall din Floreasca

    Fondul de investiţii NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, a demarat lucrările la extinderea mallului Promenada şi la viitoarea clădire de birouri care va fi integrată în centrul comercial din nordul Capitalei. Fondul primise anterior la început de 2019 autorizaţia de a demara lucrările la subsolul viitorului proiect.

    Decizia NEPI-Rockcastle de a demara lucrările vine în contextul în care mulţi dezvoltatori de birouri au amânat decizia de începere a lucrărilor, iar doar cei care investesc în centre comerciale au continuat expansiunea. În 2020 chiar dacă retailul a fost afectat pe timpul lockdownului din primăvară, clienţii au revenit la cumpăraturi în a doua jumătate a anului.

    Lucrările demarează astfel la aproape şapte ani de când NEPI-Rockastle a cumpărat mallul de la Raiffeisen Evolution. Tot în toamna anului 2014 NEPI cumpăra un teren de 1,2 hectare lângă Promenada pentru o viitoare clădire de birouri.

    Noua componentă a Promenada va avea în premieră şapte niveluri subterane pentru parcare, iar potrivit documentaţiei viitorul centru şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.

    În cadrul unui interviu acordat ZF în decembrie 2018, Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle spunea că la acea vreme erau aproape de obţinerea autorizaţiei pentru subsol şi aşteptau Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona de retail şi ce va fi construit la suprafaţă, iar extinderea mallului va copia structura actuală, cu parcare subterană, retail şi mai sus birouri. Mai mult, acesta este în prezent singurul proiect de birouri la care lucrează în prezent fondul de investiţii sud-african. Potrivit datelor anterioare, investiţia se va ridica la cel puţin 165 mil. euro. Odată cu demararea lucrărilor, NEPI va reveni în cursa birourilor din zona Floreasca-Barbu Văcărescu, unde Skanska dezvoltă în prezent proiectul Equilibrium, iar Globalworth de asemenea lucrează la două noi clădiri de birouri – Globalworth Square lângă Globalworth Plaza şi Green Court D. Extinderea va adăuga 34.000 mp închiriabili pentru retail celor 40.400 mp existenţi, iar clădirea de birouri integrată va avea o suprafaţă maximă de 30.000 mp închiriabili.

    Promenada Mall va ajunge astfel la o suprafaţă de peste 70.000 mp, iar în spaţiul suplimentar vor intra retaileri de modă, un cinematograf şi zone de divertisment, precum şi aproape 2.000 de locuri de parcare pentru rezidenţi şi pentru angajaţi. NEPI Rockcastle a achiziţionat Promenada Mall în 2014 de la Raiffeisen Evolution, cu 40.300 mp suprafaţă închiriabilă, în zona Floreasca-Barbu Văcărescu din Bucureşti, unde deţine şi două clădiri de birouri. Valoarea tranzacţiei a fost de 148 de milioane de euro.

    Centrul comercial a fost deschis în 2013 şi este amplasat într-o zonă care s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, inclusiv cu birouri de clasa A şi infrastructură.

    Segmentul de birouri este o parte secundară din portofoliul NEPI Rockcastle, care anul trecut a vândut componenta de office către AFI Europe, într-o tranzacţie de peste 300 mil. euro.

    În mallurile NEPI din regiune sunt înregistrate anual peste 300 de milioane de vizite. În România fondul de investiţii înregistrează aproximativ 40% dintre acestea.

    Din portofoliul NEPI Rockcastle fac parte mai multe malluri, printre care Mega Mall, Promenada Mall Bucureşti, Promenada Sibiu, Shopping City Timişoara, City Park Constanţa, Ploieşti Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Shopping City Deva.

  • Cum e la vecini: Bulgaria ţine liceele, restaurantele, cafenelele, mall-urile şi sălile de sport închise până la finalul lunii ianuarie

    Bulgaria a decis să ţină liceele, mall-urile, cafenelele, sălile de spot şi restaurantele închise până la finalul lunii ianuarie, în încercarea de a opri răspândirea virusului în interiorul ţării cu unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate din Europa, a anunţat guvernul bulgar, citat de Reuters.

    Restricţiile ar fi trebuit să se ridice în data de 21 decembrie, însă ţara cu 7 milioane de locuitori înregistrează una dintre cele mai mari rate de decese în raport cu populaţia din UE.

    Bulgaria a raportat joi 1.959 de cazuri noi, ajungând la un total de peste 186.000 de cazuri, cu 6.196 de decese cauzate de Covid-19. Peste 7.000 de persoane sunt spitalizate, în timp ce peste 18.900 de oameni s-au vindecat în ultima săptămână. Cu toate acestea, mai mult de jumătate din paturile de spital sunt ocupate, arată datele ministerului sănătăţii din Bulgaria.

    „Nu vrem ca bulgarii să fie trataţi, vrem ca ei să fie sănătoşi, iar aceasta este ţinta restricţiilor. (…) Preţul pe care nu suntem pregătiţi să îl plătim este cel măsurat în vieţi omeneşti”, a spus Kostadin Angelov, ministrul sănătăţii din Bulgaria, într-o conferinţă de presă.

    Cluburile de noapte şi cazinourile vor rămâne închise până pe 31 ianuarie, cel puţin, în timp ce grupurile organizate de turişti rămân interzise.

    Într-o încercare de a ajuta sectorul de turism, restaurantele din hoteluri vor fi redeschise pentru oaspeţii hotelurilor în data de 22 decembrie, însă pot funcţiona doar la 50% din capacitate şi trebuie să se închidă la ora 22.

    Grădiniţele şi şcolile se vor redeschide la începutul anului viitor, după vacanţa de sărbători.

    La fel ca alte ţări, economia Bulgariei a fost grav afectată de pandemie. Guvernul de centru-dreapta a declarat că a pregătit în total măsuri de peste 560 de milioane de euro pentru a ajuta businessurile mici şi mijlocii şi pentru a proteja locurile de muncă.