Tag: magazin online

  • Black Friday 2019: Preţuri mai mici cu până la 81% şi creştere cu 40% a vânzărilor faţă de 2018 pentru magazinul online BottegaVerde.ro

    Un studiu realizat de Bottega Verde România arată că peste 90% dintre cei care fac cumpărături de Black Friday includ pe lista de shopping produse cosmetice (îngrijire & makeup), cu toate că în 2011, la lansarea conceptului în România,focusul cădea pe electronice şi electrocasnice.

    Magazinul online de cosmetice naturale produse în Italia de 40 ani şi prezent în România de 4 ani a înregistrat anul acesta creşteri de 25% a vânzărilor înainte de Black Friday, eveniment care se va desfăşura în perioada 15-17 noiembrie 2019. Reprezentanţii companiei se aşteaptă să încheie anul acesta cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane euro. În weekend-ul de Black Friday, compania înregistrează un volum de comenzi de 15 ori mai mare decât într-un weekend obişnuit.

    Un studiu realizat de Bottega Verde în 2018 arată că printre cele mai aşteptate categorii cu reduceri masive de Black Friday se numără produsele de make-up (35%), urmate de creme şi loţiuni de corp (18.5%), parfumuri (18.1%) şi produse care tratează sau ameliorează probleme specifice ale pielii (10.1%). Gama de produse Mela e Spezie, lansată în luna Octombrie a acestui an, va avea discounturi de până la 76%.
     

  • Black Friday 2019: Atu Tech oferă reduceri de până la 55% la peste 60.000 de produse

    Cel mai mare magazin online de sisteme de securitate dă startul reducerilor de Black Friday pe 15 noiembrie, la miezul nopţii, şi timp de 72 de ore, le oferă clienţilor produse cu discount-uri de până la 55%.
     
    Printre produsele cu preţ redus se vor număra kituri complete de supraveghere video, camere IP wireless sau sisteme de automatizare.
     
    În ceea ce priveşte partea de servicii, de Black Friday, Atu Tech oferă consiliere telefonică gratuită înainte de achiziţie, suport tehnic gratuit după achiziţie, drept de retur 30 de zile şi oferă acces la o reţea naţională de peste 600 de instalatori autorizaţi, în cea mai extinsă reţea de instalatori parteneri din România, care pot asigura partea de montaj.
     
    Pentru anul acesta, de Black Friday, Atu Tech (a2t.ro) estimează o creştere a vânzărilor cu aproximativ 20% comparativ cu campania de Black Friday de anul trecut, care a generat peste 6% din vânzările totale ale companiei din 2018.
  • Dispută între retailerii online: Cel.ro susţine că eMag ar fi folosit marca înregistrată CEL.ro. Reacţia eMag: Este vorba de un conţinut generat de utilizatori, care este indexat de Google

    Platforma eMAG, cel mai mare magazin online din România, deţinut de grupul Dante Internaţional, ar fi fost sancţionată de catre ANAF pentru că a folosit între ianuarie 2018 şi iunie 2019 marca înregistrata CEL.ro, încălcând astfel prevederile articolului 6) litera a), litera f) si litera h) din legea nr. 158/2008, potrivit unui comunicat de presă al CEL.ro. 

    Potrivit sursei citate, „Emag a folosit în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019 marca înregistrata CEL.ro pentru a face publicitate înşelătoare şi a-şi promova magazinul online concurent prin intermediul motorului de căutare Google. Prin metode SEO şi profitând de autoritatea pe care o are în motoarele de căutare a reuşit să aducă o pagina din site-ul sau fără nici o legătura cu marca CEL.ro în prima pagina din motorul de căutare Google pentru a deturna vizitatorii în căutarea mărcii concurente. Emag a folosit următorul anunţ publicitar”:

    Cauti www cel ro? Descopera Oferta-eMag.ro/ https://www.emag.ro/search/www+cel+ro/ Cumpara www cel ro online pe eMAG.ro. ⭐ Profita acum de preţuri avantajoase. Gasesti mai mult decat crezi! Comanda şi ai livrare şi retur simplu!

    CEL.ro spune că utilizarea textului mai sus menţionat a dus la distorsionarea realităţii şi a creat în mintea consumatorului mediu percepţia falsa ca www.cel.ro poate fi accesat şi de pe site-ul www.emag.ro. Unui consumator mediu, aşa cum acesta este definit de Legea 363/2007, i-a fost afectată opţiunea de a alege în cunoştinţă de cauză.

    Mai mult, magazinul online CEL.ro apreciază că Emag a profitat de reputaţia mărcii concurente pentru a crea confuzie în rândul consumatorilor şi între comercianţi şi pentru a obţine foloase necuvenite..

     

  • Cum transformi un business de nişă într-o afacere de peste 2,5 mil. euro

    Comercializarea de produse bio, vegane şi naturiste nu este un business tradiţional, mai ales în mediul online, însă în ultimii ani acesta a prins avânt, în condiţiile în care noile generaţii se preocupă tot mai mult de sănătate, românii îndreptându-şi astfel din ce în ce mai mult atenţia către produse mai puţin procesate şi cu cât mai puţine substanţe chimice.

    Circa 87% din români consideră că produsele naturiste contribuie la o stare mai bună de sănătate, iar aproape jumătate apelează la magazinele online de produse naturiste, bio şi vegane, potrivit unui studiu realizat de Vegis.ro, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de suplimente alimentare şi produse naturiste.

    Ce presupune însă a vinde astfel de produse? Sunt destul de multe lucruri diferite faţă de a vinde alte produse. Cel mai important cred că este responsabilitatea faţă de client, care este mult mai mare faţă de alte domenii. Pentru că dezvolţi un business cu produse naturiste, clientul are încredere în tine atunci când face o alegere sănătoasă pentru stilul său de viaţă”, a explicat Mihai Bucuroiu, 38 de ani, director de dezvoltare şi cofondator al Vegis.ro. De profesie economist, el a înfiinţat magazinul online alături de alţi patru parteneri – Laura Ţeposu, Traian Heroiu Ionescu, Ioan Călin Popa şi Vasile Virgil Oniţă – şi gestionează businessul împreună cu soţia sa, Cătălina Bucuroiu.

    Povestea Vegis.ro a început în urmă cu şapte ani, când piaţa online de profil era abia la început. Astfel, businessul Vegis.ro a crescut odată cu piaţa de profil, mai bine zis cu educarea consumatorilor, ajungând anul trecut la afaceri de 2,6 milioane de euro, plus 40% faţă de 2017.

    Evoluţia pozitivă s-a datorat fidelizării clienţilor, dar şi creşterii în ansamblu a pieţei produselor naturiste din România cu aproximativ 20%.
    Faţă de acum şapte ani, clienţii sunt mult mai educaţi, cumpără mai mult şi cumpără produse mai scumpe şi mai calitative. În plus, au migrat mulţi pe mobil, tehnologia îi ajută să aibă acces uşor la produse”, a punctat Mihai Bucuroiu. Mai exact, comenzile realizate de pe mobil generează 52% din totalul vânzărilor Vegis.ro, traficul de pe dispozitive mobile reprezentând 65% din totalul vizitelor primite. Majoritatea clienţilor care comandă preponderent de pe mobil au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani.

    Vegis.ro oferă informaţii detaliate despre produse, astfel încât clienţii să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Din această perspectivă, eforturile de documentare extinsă a produselor se dovedesc a fi un avantaj competitiv, alături de livrarea rapidă din stoc, în 24-48 ore”, a subliniat el. Este important ca ei să se cunoască, să îşi ştie corpul, preferinţele, iar noi să le oferim cât mai multe variante şi informaţii referitoare la ingrediente, utilizare, mod de administrare. Echipa noastră de suport este alături de client în deciziile de cumpărare. Conform strategiei noastre, nu încercăm să vindem un produs sau altul clienţilor, ci să îi ghidăm pe aceştia către diferite opţiuni ce ar putea fi utile, provocându-i să fie curioşi, să descopere produsele, să citească descrierile amănunţite şi recenziile şi să îşi bazeze decizia pe aceşti factori”, a precizat antreprenorul, adăugând că dacă comercializezi orice altceva în afară de medicamentele din farmacii, nu există această responsabilitate.

    Vegis.ro are listate peste 7.000 produse pe site, acestea aflându-se în stoc permanent în depozitul din Braşov. Acesta a fost inaugurat anul trecut, după o investiţie de 600.000 euro în construcţia şi dotarea spaţiului. Depozitul este amplasat într-o zonă premium din municipiul Braşov, poziţionarea având un impact direct asupra indicatorilor de productivitate şi eficientizare a proceselor de lucru; capacitatea de procesare a comenzilor, spre exemplu, a crescut cu 25-30%. De asemenea, acesta permite extinderea portofoliului de produse cu game noi ce necesită condiţii speciale de stocare.

    Tot mai mulţi români renuntă la mâncărurile procesate sau cu ingrediente chimice în favoarea celor vegane sau bio, însă pentru a-i convinge să cumpere este nevoie de mai mult decât simpla listare a produsului pe site. Vegis.ro oferă suport în plasarea comenzilor şi descrieri complete în privinţa ingredientelor, valorilor nutriţionale şi calităţilor produselor. Contează enorm, mai ales pentru un client aflat la primele contacte cu varietatea produselor naturiste”, a punctat Mihai Bucuroiu.

    În primele trei luni ale acestui an, vânzările Vegis.ro au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la 3,8 milioane lei.
    Am observat o creştere a numărului de produse din coş. Românii cumpără mult mai variat, au dispărut destul de mult produsele vedetă. Diversificarea produselor alese în 2018 de către clienţi semnalează o mai mare deschidere către testarea mai multor produse naturiste şi a noutăţilor disponibile pe piaţa din România.”

    În primele trei luni ale anului, valoarea medie a unei comenzi plasate pe Vegis.ro a fost de aproximativ 140 de lei, în scădere uşoară faţă de anul trecut, când aceasta se situa la 150 de lei. Cele mai vândute produse în primele trei luni au fost uleiul de cocos, scorţişoara, produsele pe bază de bicarbonat, mierea de Manuka şi lăptişorul de matcă. În ceea ce priveşte topul judeţelor în care se plasează cele mai multe comenzi, acesta este dominat de Bucureşti (care reprezintă 38% din total), urmat de Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov.

    Cele mai căutate categorii de produse rămân în continuare cele din 2018 – suplimentele naturale, alimentele şi cosmeticele naturiste. Categoria cosmeticelor se bucură de o dinamică remarcabilă, atât prin creşterea interesului din partea publicului, cât şi datorită dezvoltării ofertei, în special din partea producătorilor români. De asemenea, produsele bio food şi detergenţii bio au înregistrat o dinamică pozitivă deosebită.”

    De ce să cumperi însă produse bio/organice? Produsul bio are un conţinut redus de substanţe chimice. Substanţele chimice pot da peste cap organismul şi pe termen lung pot favoriza apariţia bolilor”, a explicat Bucuroiu, menţionând totodată că produsele organice se află în vârful piramidei. La bază este însă faptul că ne face bine să consumăm mai multe produse naturiste, cu ingrediente naturale. Indiferent că vorbim despre alimente, despre cosmetice, suplimente, superalimente sau chiar detergenţi, faptul că au ingrediente naturale reprezintă un lucru extrem de important când ne gândim la toate substanţele procesate la care ne expunem zi de zi.”

    Magazinul online Vegis.ro are circa 120 furnizori, dintre care 95% sunt din România. În ceea ce priveşte producătorii, doar 30% sunt români.
    Chiar şi după şapte ani de funcţionare, în 2019 sunt încă puţini producători care înţeleg că trebuie să acorde o atenţie diferită mediului online şi să sprijine magazinele online care alocă bugete importante de marketing pentru a le face conoscute produsele. Unii ne consideră chiar şi competitori, nu au departamente specializate pentru online, nu oferă detalii suficiente despre produse şi nu oferă un suport magazinelor online”, a atras atenţia antreprenorul. „Există însă şi mulţi care au înţeles cât de important este online-ul şi investesc în acest canal de distribuţie şi vânzare. Din partea noastră beneficiază de o promovare sporită şi, astfel, de vânzări mai mari şi o notorietate crescută a produselor”, a completat el.

    Pentru anul acesta, magazinul online Vegis.ro mizează pe venituri cu 20-25% mai mare faţă de 2018, urmând să depăşească astfel pragul de 3 milioane de euro cifră de afaceri.

    „Vrem ca 2019 să fie axat mai mult pe consolidarea creşterii de 42% de anul trecut şi mai puţin pe dezvoltare. Dezvoltările permanente care le avem în fiecare an sunt legate de îmbunătăţirea experienţei clienţilor pe site şi portofoliul de produse, dar pe acestea le facem în fiecare an. Este o muncă care nu se termină niciodată, deci nu o considerăm «dezvoltare».”

    Munca „interminabilă” pentru Vegis.ro a început cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, un spaţiu închiriat de 80 mp, două calculatoare şi un stoc de 1.000 de produse.

    „Bineînţeles că în primul an a fost nevoie de o finanţare permanentă în stocuri şi reclamă, însă în total nu am depăşit 25.000 de euro. Ulterior, afacerea a început să se susţină de la sine şi nu ne-am mai oprit din trendul ascendant”, îşi aminteşte Mihai Bucuroiu. El a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice şi a urmat un master în geopolitică tot în cadrul ASE, iar apoi a lucrat timp de trei ani în cadrul companiei de outsourcing Conectys. Înainte de a fonda Vegis.ro, Mihai Bucuroiu a fost manager de operaţiuni online în cadrul Libris.ro, cea mai mare librărie online din România.

  • Magazinul online pentru companii

    “Continuăm să ne transformăm dintr-un business clasic într-o afacere extrem de actuală”, descrie Dan Popa obiectivul principal al DPAP.RO, afacere înfiinţată de el şi fratele său, Adrian Popa, în urmă cu două decenii. Dacă iniţial aceasta se concentra pe distribuţia produselor de papetărie, compania a intrat, din 2013, şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering, devenind, în 2014, un integrator de soluţii complete pentru companii. DPAP.RO a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de puţin peste 17,5 milioane de lei (cca 3,7 mil. euro), iar pentru anul în curs reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 mili­oane de lei (peste 5 mil. euro). Compania are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit  de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Reprezentanţii companiei au anunţat recent o investiţie de 300.000 de euro pe care o vor direcţiona înspre dezvoltarea magazinului online al companiei, dublu faţă de suma alocată anul trecut, digitalizarea afacerii fiind prioritatea lor şi în următorii ani.

    Înfiinţată în 1998, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005, au lansat, potrivit reprezentanţilor companiei, primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii.

    În anul 2017, DPAP.RO a renunţat la vânzarea de produse către intermediari (revânzători), categoria de clienţi cu care şi-au început activitatea; potrivit reprezentanţilor companiei, aceştia generau jumătate din cifra de afaceri a companiei (4,2 milioane de euro în 2016).

    Astfel, în ultimii doi ani, DPAP.RO şi-a bazat strategia pe eficientizarea timpului şi a costurilor prin intermediul platformei online. Aceasta permite clienţilor ca toate achiziţiile să fie făcute dintr-un singur loc, integrând 5-7 furnizori într-unul singur, totul fiind inclus pe o singură factură, cu un singur termen de plată. Procesul de vânzare este automatizat şi transparent pe baza datelor financiare ale companiei. Acest lucru scade costurile operaţionale DPAP.RO şi, implicit, preţul plătit de client.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, 2018 a fost anul în care compania şi-a definit noul model de afacere şi, deşi cifra de afaceri de 3,7 mil. de euro a fost cu 9 procente mai mică decât în anul precedent, când valoarea acesteia era de aproximativ 4 milioane de euro, conducerea companiei consideră că prin operarea noilor schimbări a creat un model sustenabil pentru piaţa românească. De altfel, potrivit reprezentanţilor companiei, anul trecut platforma lor a devenit mai accesat site de profil din România pentru achiziţiile firmelor. DPAP.RO a încheiat anul trecut cu 22 de angajaţi şi avea peste 50.000 de clienţi în februarie 2019.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, strategia de creştere a vânzărilor pe platformă urmează trei paşi: creşterea comenzii medie per client prin vânzarea de categorii noi – de la 5 produse la 10 produse; un program de loialitate menit să fidelizeze şi să îmbunătăţească rata de retenţie actuală, trecerea în online a companiilor mari prin conturile corporate, menite să eficientizeze procesul de achiziţie pentru companiile cu mai multe agenţii, sucursale sau departamente.Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma lor este singura cu activităţi integrate de achiziţie din România.

    Afacerea DPAP este condusă de fraţii Angelo-Dan (34 de ani) şi Adrian Popa (31 de ani). Adrian Popa spune că de la 16 ani a avut diverse roluri în dezvoltarea afacerii DPAP, începând cu vânzarea de produse de papetărie într-o librărie din cartierul Dristor şi chiar şi aranjarea produselor în rafturile hipermarketurilor prin care compania obişnuia să îşi vândă produsele. „Şofer şi livrator. Consultant de vânzări şi om care a stat la baza dezvoltării ERP-ului actual şi parte componentă a creării brandului actual DPAP”, enumeră el celelalte roluri avute.

    Primul dintre fraţi a renunţat în 2004 la studiile din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări. Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţie completă pentru companii. În 2014, a devenit director general în cadrul DPAP.

    Responsabilităţile între cei doi fraţi sunt clar definite, aceasta fiind, potrivit lor, singura modalitate prin care compania poate funcţiona în parametri optimi. Astfel, Dan Popa are rolul de general manager şi se ocupă de aspectele administrative şi comerciale. Adrian este development şi marketing manager, ocupându-se de dezvoltarea platformei, de comunicare şi de imaginea companiei. „Lucrăm atât de mult timp împreună încât nu îmi dau seama cum ar fi o relaţie între doi fraţi care nu sunt implicaţi în acelaşi business”, descrie relaţia dintre ei Adrian Popa.

    Cei doi spun că este greu de estimat valoarea pieţei pe care activează – în contextul multiplelor categorii de produse pe care le comercializează în prezent; totuşi, ei estimează piaţa de papetărie (împreună cu cea de hârtie A4) la aproximativ 90 de milioane de euro, a produselor de ambalare (doar bandă adezivă şi folie stretch) la alte 100 de milioane de euro, în
    timp ce piaţa produselor de curăţenie depăşeşte valoarea de 1 miliard de euro. În ceea ce priveşte provocările, ei spun că cea mai mare se referă la atragerea clienţilor din offline în online. 


    CONTEXT:
    Transformarea digitală în mediul de business din România este un proces continuu de adoptare şi adaptare, 66% dintre managerii şi specialiştii care lucrează în companiile locale considerând-o un demers cu un impact pozitiv, potrivit raportului de digitalizare a pieţei de business din România (2018, 2017) realizat de Ipos. Digitalizarea a devenit nelipsită nu doar din vocabularul companiilor, ci şi din strategiile lor de afaceri.

    DECIZIE:
    În anul 2017, DPAP.RO a renunţat la vânzarea de produse către intermediari (revânzători), care reprezentau 50% din cifra de afaceri şi s-a concentrat pe dezvoltarea magazinului online pentru companii; recent, compania a investit 300.000 de euro în prima platformă online integrată de achiziţie de pe piaţa românească (lansată în 2016).

    CONSECINŢE:
    Scăderea costurilor operaţionale ale DPAP.RO şi, implicit, a preţului plătit de client.

  • Cum a reuşit o tânără să transforme un blog într-o afacere de succes

    Antreprenoarea Elena Oglindă a lansat platforma Wineful şi abonamentul la vin în toamna lui 2017, alături de reprezentanţii fondului local de investiţii în start-up-uri V7 Capital, după ce, cu un an înainte, pornise un magazin de cadouri cu vin în online. În noiembrie 2018, businessul s-a extins şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în urma unei investiţii de 150.000 de euro. Anul trecut, Wineful a înregistrat o cifră de afaceri de 190.000 de lei (cca 40.000 de euro), iar pentru 2019 antreprenoarea prevede că aceasta va ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Cât despre winebar, în numai două luni de activitate acesta a avut venituri de 35.000 de euro, iar pentru 2019 aşteptările reprezentanţilor businessului vizează o creştere de până la 300.000 euro. Care este însă povestea Elenei Oglindă şi a „primului şi singurului abonament la vin din România”, după cum spune chiar ea?

    Elena Oglindă a terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a început să lucreze în media încă din primul an de facultate, ca editor video la o televiziune, apoi ca digital marketer şi copywriter în câteva agenţii de publicitate. Atrasă fiind de lumea publicităţii, s-a angajat ca marketing manager într-o companie românească de dezvoltare de software, poziţie pe care a ocupat-o mai bine de cinci ani. În paralel, a avut o serie de proiecte antreprenoriale sau de voluntariat: la 18 ani a creat o casă de producţie video în urma unei investiţii primite printr-un program de tip business school; apoi, de la vârsta de 16 ani, timp de peste un deceniu, povesteşte că a fost DJ „prin toate cluburile şi festivalurile din ţară”. S-a implicat şi în organizarea de evenimente muzicale şi a fondat o asociaţie ce se doarea a fi un hub/spaţiu de coworking adresat muzicienilor sau celor interesaţi să înveţe să facă business în domeniul muzical, care nu a atras însă suficiente investiţii pentru susţinerea lui. Printre hobbyurile sale se numără muzica, tehnologia „şi recunosc că şi start-up-urile – îmi place să aduc idei la viaţă”.

    Pasionată dintotdeauna de vin şi interesată să descopere şi să exploreze soiuri şi crame noi, s-a decis să urmeze şi un curs de somelier. Apoi, pentru că i se cereau mereu recomandări de vin, a început un blog în care publica sfaturi despre vinurile pe care să le alegi sau de care să te fereşti. „Astfel am descoperit că exista un public destul de mare interesat de vin, ce nu se regăsea în stilul şi imaginea magazinelor de vin existente în online, şi am reuşit să-l strâng în jurul blogului pe care ulterior l-am transformat într-un magazin online.”

    Magazinul online a fost lansat în toamna lui 2016, cu o investiţie iniţială de aproximativ 8.000 de euro, la care se mai adaugă şi costul cursurilor de specializare, dar şi „timpul investit în crearea businessului”, spune ea. Aceşti bani au fost direcţionaţi în crearea unui website, a accesoriilor personalizate (pahare, suporturi de pahare şi de sticle), în stocul de vinuri şi consumabile şi în marketing.

    Iniţial, oferta cuprindea doar câteva pachete cu sticle de vin, care se încadrau mai mult în zona de cadouri. Antreprenoarea spune că elementul diferenţiator a fost prezenţa ghidurilor, în care erau cuprinse „notele de degustare a vinului, recomandări culinare, recomandări de servire şi povestea cramei de la care vine”. La doar câteva luni distanţă, Elena Oglindă a primit o propunere de parteneriat şi investiţie din partea V7 Capital, companie românească de venture capital. „Am început să lucrăm împreună la ideile comune pe care le aveam şi astfel, pe 1 noiembrie 2017, am lansat un site nou şi serviciul de abonament la vin.” Acesta, explică ea, a apărut din dorinţa de a încuraja clienţii să încerce crame şi vinuri noi şi astfel să îşi educe gustul, dar şi să afle mai multe despre acestea prin ghidurile cu care vine fiecare vin. V7 Capital a venit astfel nu doar cu idei, ci şi cu un aport de 50.000 de euro, investiţi într-un website mai complex, în crearea de produse, accesorii şi consumabile personalizate realizate în număr foarte mare, în dotarea unui studio foto in-house pentru a putea fotografia vinurile noi listate pe site, în stocuri şi în marketing.

    Abonamentul conţine doar vinuri surpriză livrate lunar şi are patru planuri: o cutie cu două vinuri de culoare albă, un pachet cu două vinuri mixte, o cutie cu două vinuri roşii şi una cu patru sticle, care conţine toate sortimentele din celelalte pachete. Vinurile din abonament sunt mereu noi şi ulterior sunt listate pe site la preţ întreg, faţă de cel din abonament, care este redus şi include şi livrare şi materiale gratuite. Preţurile abonamentelor la vin diferă în funcţie de numărul de sticle incluse. Astfel, cutiile cu două sticle costă 100 de lei, iar cele cu patru sticle, 200 de lei. Cel mai des incluse în abonament sunt vinurile liniştite roşii şi albe, seci, pe lângă cupaje, iar soiul cel mai căutat anul trecut a fost Feteasca Neagră, urmat de Sauvignon Blanc; uneori, sunt cereri şi pentru vinuri roze sau spumante. Anul trecut, prin intermediul platformei Wineful s-au vândut peste 15.000 de sticle, iar pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă ca numărul să se tripleze. „Avem vinuri de la peste 30 de crame din România – cu 30% dintre ele lucrăm direct, dar şi de la aproximativ zece crame internaţionale, vinuri luate prin importatori locali”, descrie antreprenoarea oferta de vinuri.

    La începutul lunii noiembrie 2018, la un an distanţă de la lansarea abonamentului la vinuri, Elena Oglindă a decis, alături de Andrei Creţu şi Iulian Cârciumaru, reprezentanţii V7 Capital (şi fondatori 7card), dar şi împreună cu alţi doi parteneri care s-au alăturat pe parcurs – Cătălin Ivaşcu, cofondator 7card şi Dan Moraru, marketing manager 7card, să extindă conceptul şi în offline, prin deschiderea winebarului Wineful Tapas & Wine, în care au fost investiţi 150.000 de euro. În bar, antreprenoarea spune că cel mai mult sunt consumate vinurile româneşti, roşii, corpolente şi vinurile albe şi roze aromate, cu note fructate, cele mai vândute branduri fiind 1000 de Chipuri, Gramofon şi Catleya. Alături de vinuri, meniul conţine produse şi preparate tradiţionale realizate în România şi în străinătate de micii producători de alimente bio.

    Potrivit descrierii Elenei Oglindă, atât clienţii platformei cât şi cei ai winebarului sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 65% femei, cu studii universitare şi job în mediul corporate sau domenii creative, atraşi de locaţiile moderne. În prezent, pe platforma Wineful sunt peste 150 de abonaţi – persoane fizice, precum şi doi clienţi corporate, care asigură 20% din procentul total al abonaţilor. Pe lângă aceştia, există o serie de clienţi care nu sunt abonaţi, dar cumpără frecvent produse din magazinul online. În primele trei luni ale anului, antreprenoarea se aşteaptă la o dublare a numărului de abonaţi, iar pe termen lung, planurile de dezvoltare pentru 2019 includ deschiderea mai multor locaţii fizice în alte oraşe din ţară, dar şi extinderea conceptului de abonament la vin pe plan extern. Cei mai mulţi abonaţi sunt din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj, dar şi de un număr mic de abonamente răspândite în aproape fiecare oraş al ţării. Valoarea bonului mediu în winebarul Tapas & Wine este de 180 de lei. În prezent, procentul clienţilor străini care vizitează winebarul este de aproximativ 10%, „dar cred că asta se datorează şi timpului scurt în care am fost prezenţi pe piaţă”, spune antreprenoarea. Ea crede că după ce businessul va avea o vizibilitate mai mare atât la stradă cât şi în online şi în urma implementării unei campanii de marketing care va avea ca ţintă turiştii şi expaţii, procentul clienţilor străini va ajunge cu siguranţă la 30-35%.

    La nivel de investiţii, anul trecut s-au plasat în dezvoltarea platformei peste 50.000 de euro, iar anul acesta reprezentanţii businessului au bugetată o investiţie similară pentru dezvoltări suplimentare în website şi produse, dar şi pentru a implementa o campanie complexă de marketing. „De asemenea, suntem deschişi în a atrage noi parteneri în business”, spune Elena Oglindă. În prezent, platforma are doi angajaţi, iar winebarul, cinci angajaţi.

    În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor români în materie de vin, antreprenoarea remarcă faptul că în ultimii 3-4 ani a crescut foarte mult curiozitatea consumatorilor de vin, cea de a descoperi crame şi vinuri noi, dar şi de a afla mai multe despre producţia sau degustarea de vin. Astfel, a crescut şi consumul vinurilor premium şi au apărut foarte multe evenimente cu rol educativ sau târguri în care sunt prezentate crame boutique. „Încă nu am ajuns la nivelul în care putem spune că avem un public educat, însă putem spune cu convingere că avem un public curios şi dornic să înveţe, ceea ce ne face să privim pozitiv următorii ani”, crede ea.

    În comparaţie cu pieţele din vestul Europei, Elena Oglindă spune că industria HoReCa ocupă în România un loc „destul de jos, din cauza situaţiei economice şi a incertitudinilor politice care au destabilizat sectorul privat”. Totuşi, vede cu optimism creşterea din ultimii ani a puterii de cumpărare a românilor şi faptul că aceştia au început să îşi dorească locaţii la nivelul celor din Europa de Vest, ceea ce a condus la dezvoltarea şi apariţia de localuri „tot mai diverse, cu designuri moderne, meniuri creative şi, în primul rând, servicii din ce în ce mai bune. Oamenii îşi doresc produse de bună calitate şi să fie serviţi cât mai prompt. De asemenea, creşterea importanţei tehnologiei în influenţarea comportamentului consumatorului a dus la îmbunătăţirea tuturor serviciilor”. Totodată, crede că şi accesul la informaţie sau la exemple de businessuri de succes din afară, dar şi intrarea pe piaţa românească a diferitelor programe de accelerare, finanţare sau specializare destinate start-up-urilor din industria HoReCa sau apariţia unui număr tot mai mare de localuri premium sau cea a ghidului Gault Millau au dus la îmbunătăţirea şi creşterea industriei şi ne poziţionează peste piaţa din sud-estul Europei. 

    Somelier de meserie, Elena Oglindă spune că această meserie a devenit cunoscută în România abia în ultimii ani „şi nu este încă pe deplin înţeleasă nici de către client, nici de către angajator”. Ea adaugă că, în ciuda faptului că au apărut şcoli de somelieri care au dat peste 250 de absolvenţi, „observăm că rolul somelierului în majoritatea restaurantelor încă este ocupat de furnizorul de vinuri, care creează meniul de vinuri în funcţie de ce se vin se vinde mai bine şi nu de meniul sau specificul locaţiei, iar cei care au diploma de somelieri aleg să se orienteze către businessuri proprii sau proiecte ce nu ţin neapărat de HoReCa”. Spre comparaţie, antreprenoarea spune că în vestul Europei somelierul are un rol bine poziţionat în fundaţia unui restaurant, în plan local somelierii fiind întâlniţi doar la evenimentele de degustare de vin, nefiind înţelese încă beneficiile unui somelier în activitatea de zi cu zi a unui local, iar asta „şi pentru că încă mai avem de lucrat la partea de educare atât a proprietarilor de restaurante, pentru a putea înţelege care este rolul acestuia în locaţie, cât şi a clienţilor locaţiilor pentru a avea încredere să se lase pe mâna somelierului”. Crede însă că vina este şi a somelierilor: „Un motiv pentru care aceştia nu sunt încă foarte populari în localuri este faptul că folosesc un limbaj de lemn, prin care nu se fac extrem de clari”, încheie antreprenoarea.

  • Creştere de patru ori în 2018 pentru un magazin online de cadouri

    Datorită experienţelor pentru companii, valoarea medie a comenzii s-a dublat, ajungând la 370 de euro. Cel mai scump pachet de experienţe a fost de 2.000 de euro, iar media comenzilor pe segmentul individual este de 207 euro. Pe segmentul corporate, comanda medie a ajuns la 1.200 de euro. Vânzările de experienţe către companii, utilizate în general pentru organizarea unor evenimente de impact, pentru fidelizarea clienţilor, a partenerilor de business, dar şi pentru campaniile de premiere şi de recunoaştere a performanţei angajaţilor, au generat 48% din cifra de afaceri a platformei online Complice.

     

    44% dintre comenzile de experienţe corporate făcute de clienţi anul trecut au fost destinate iniţiativelor interne, pentru proprii angajaţi, în timp ce restul de 56% au fost destinate partenerilor de afaceri şi colaboratorilor.

    Numărul de parteneri ai platformei a crescut pe parcursul anului trecut cu 40%, în portofoliul de experienţe disponibile adaugându-se sesiuni de raliu pe circuit sau cu motocicleta în poligon, experienţe pentru viitoare mirese sau proaspeţi părinţi, dar şi experienţe pentru conectarea părinte – copil. Cele mai căutate categorii de experienţe au fost cele din zona gourmet (degustări, ateliere de gătit), experienţele romantice (cine în locaţii speciale, experienţe de cuplu), dar şi cele cu adrenalină (survol cu elicopterul, salt cu parapanta, cursă pe un circuit de raliu etc).

    Clienţii care care aleg cadourile – experienţă sunt în general persoane cu venituri medii şi mari, manageri sau antreprenori, în mare parte concentraţi geografic în zona Bucureşti-Ilfov. Pentru acest an, compania are însă în plan un focus crescut pe extinderea portofoliului de experienţe şi în alte zone ale ţării, începând cu zona de centru-nord. 

  • Antreprenoarea care îi îmbracă la birou pe corporatiştii pasionaţi de Vama Veche

    Decizia de a deschide un magazin cu haine de inspiraţie boho-chic a fost una spontană, pe care Magda Cojanu a luat-o după ce a vizitat Nepalul, ţara de origine a soţului său: „Atunci am descoperit bogăţia şi culoarea produselor handcraft şi a hainelor realizate acolo şi am dorit să încercăm şi în România, unde am crezut că există o audienţă pentru tipul acesta de produse”. Astfel, în 2007, cu o investiţie iniţială de 6.000 de euro, a deschis la Bucureşti magazinul Maya Shop, cu îmbrăcăminte şi accesorii handmade din Nepal realizate din materiale naturale, cu accente etnice, care se adresau „persoanelor boeme, hippie, cărora le plăceau hainele colorate, cu personalitate”. Ulterior, pe lângă produsele importate din Nepal, au adăugat în portofoliu obiecte de decor şi design din India şi Thailanda. „Am avut şi o încercare în China, dar nu s-a potrivit profilului nostru şi puterii de cumpărare a clienţilor”, spune antreprenoarea.
    În 2018, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2 mili­oane de lei, în creştere cu circa 20% faţă de anul anterior. Anual, investiţiile în business se ridică la 70.000 de euro şi sunt direcţionate către stocurile de marfă. Pentru anul acesta, planurile Magdei Cojanu vizează atragerea de noi furnizori şi extinderea într-o piaţă vecină, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Cât despre numărul de angajaţi, dacă în 2007, când a pornit afacerea, avea un singur angajat, echipa s-a mărit între timp până la zece angajaţi în 2018.   
    Înainte să intre în domeniul retailului vestimentar, Magda Cojanu a avut de parcurs un drum lung în mai multe domenii. Antreprenoarea a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul State University of New York, Plattsburgh, unde avea să-l cunoască şi pe viitorul său soţ şi partener de business. După absolvire, a lucrat un an într-o cafenea, timp în care şi-a căutat un job în domeniul în care îşi dorea să activeze, şi anume cercetarea economică în fiscalitate sau bugetul public. „Acest început a reprezentat pentru mine, cred, cel mai bine petrecut an din viaţa mea – un an în care am învăţat enorm de multe lucruri”, povesteşte ea. Ulterior a lucrat un an şi jumătate la un ONG din Washington, care activa în domeniul cercetării politicilor fiscale şi bugetare. În 2004, s-a întors în România şi s-a angajat ca research assistant pentru misiunea US Treasury Department pe lângă ministrul de finanţe, unde a lucrat până în decembrie 2006. „Misiunea US Treasury s-a terminat în momentul aderării României în UE, aşa că la începutul lui 2007 eram între joburi.”
    Succesul de care s-a bucurat primul magazin Maya Shop a determinat-o să deschidă în 2009 o a doua unitate în Bucureşti, iar trei ani mai târziu, după ce colaborase „în regim de consignaţie sau plata pe măsura vânzării” cu un magazin din Vama Veche, a deschis un butic şi pe litoral. Ulterior, în perioada 2015-2016, au urmat alte două unităţi în Bucureşti, „pe care le-am închis în momentul în care ne-am concentrat activitatea în online”.
    Intrarea în online a venit în urma unei întâmplări pe care, la vremea respectivă, a considerat-o „nefavorabilă: un târg de cadouri de Crăciun, care reprezenta un procent semnificativ din vânzările noastre în sezonul toamnă-iarnă, a fost anulat în ultimul moment. Acesta a fost momentul în care am decis să începem activitatea în online. Fiind un domeniu în care nici eu şi nici soţul meu nu aveam cunoştinţe, a trebuit să luăm totul pas cu pas şi să învăţăm făcând”. Aşa că în decembrie 2015 a deschis magazinul online, cu produse proprii şi ale încă unui furnizor, brandul Hippie Hippie Shake. „A fost o soluţie de magazin online la cheie. La scurt timp de la deschiderea magazinului online, am început să înţeleg ce presupune un magazin online ca investiţii în software, marketing, cunoştinţe, PR, dar în acelaşi timp să-mi dau seama de potenţialul prezenţei online pentru orice brand.” Investiţia iniţială în platforma marketplace a fost de 30.000 de euro, din surse proprii, apoi ca parte a unui proiect cu fonduri nerambursabile de la guvernul României a mai investit aproximativ 50.000 de euro. „Această investiţie se referă doar la dezvoltarea platformei din punct de vedere tehnic, funcţional”, subliniază Magda Cojanu.
    Antreprenoarea spune că de aici şi până la ideea de marketplace care să reunească furnizori care să se adreseze aceleiaşi nişe a fost doar un mic pas. „În toamna lui 2016 am testat această idee cu şapte furnizori. A fost ori norocul începătorului, ori chiar am descoperit o nouă nişă. Cert este că toamna lui 2016 a fost suficient de bună pentru a-mi da încredere să investesc într-o platformă e-commerce custom made. În septembrie 2017 am lansat noua platformă Boem Urban, cu furnizorii iniţiali şi brandurile proprii. În 2018 am crescut numărul de furnizori la 25, precum şi oferta de produse, am mers un pic şi către zona office, elegantă, nu numai către zona casual, boho-chic.”
    Cum funcţionează însă platforma Boem Urban? „Fiecare furnizor are acces în platformă la propriul  «magazin», unde îşi administrează singur produsele şi comenzile. De asemenea, comercianţii au acces la rapoartele de vânzare ale produselor proprii, iar pe site, pe platforma produselor sunt listate în boutique-uri proprii, exceptând listarea generală de produse”, explică antreprenoarea mecanismul de funcţionare a platformei Boem Urban. „Produsele comandate sunt livrate către noi, iar noi mai departe livrăm clienţilor finali. Printre avantajele acestui mod de lucru se numără controlul calităţii produselor vândute, timpul de livrare şi faptul că se poate comanda de la mai mulţi furnizori cu acelaşi cost de transport”, adaugă ea.
    În prezent, în portofoliul Boem Urban se regăsesc 28 de branduri, dintre care trei proprii: Orient Maya, Maya Shop şi Boem Urban, care acoperă circa 30% din cifra de afaceri, restul fiind dat de celelalte branduri. „Credem însă că anul acesta brandurile din marketplace vor creşte ca procent din vânzări pentru că acolo ne vom şi concentra eforturile de promovare odată cu creşterea numărului de magazine de pe platformă”, spune antreprenoarea. Anul trecut, pe platformă s-au înregistrat 12 furnizori noi, iar anul acesta Magda Cojanu se aşteaptă să atingă un număr de 40-50 de furnizori. În ceea ce priveşte magazinele fizice, sub brandul Maya Shop mai funcţionează o singură unitate în Bucureşti şi un magazin sezonier în Vama Veche. Pe viitor, antreprenoarea spune că nu intenţionează să dezvolte reţeaua de magazine fizice, planurile sale fiind axate pe extinderea numărului de clienţi ai platformei la nivel naţional.
    Ea spune că investiţia pe care trebuie să o facă vânzătorii care vor să intre pe platformă este una minimă: „Sunt necesare poze profesionale ale produselor şi un setup iniţial al propriului boutique, în jur de 10 – 15 minute. Ulterior, funcţionalităţile platformei asigură un mers uşor în ceea ce priveşte gestionarea comenzilor şi adăugarea de produse noi”. Principalele avantaje oferite de platformă sunt, potrivit Magdei Cojanu, „nişa de clienţi, administrarea uşoară a produselor şi comenzilor contra unui procent din vânzările realizate pe platforma noastră, care include transportul produselor către depozit şi către clientul final, returul şi cheltuielile de marketing.”
    În ceea ce priveşte competiţia, fondatoarea BoemUrban spune că „este destul de dificil să descriem principalii competitori, fiind un marketplace de nişă. Pe nişa noastră noastră – boho, urban chic – nu mai există alt marketplace, poate doar Breslo, dar Breslo se adresează strict celor care realizează produse handmade sau designerilor locali. Există în schimb alte magazine, pe care în timp sperăm să le cooptăm ca şi furnizori”.
    Categoriile de clienţi cărora platforma li se adresează sunt persoanele cu vârste de 25 până la 45 de ani, cu venituri medii. Procentul de cumpărători din online este format 90% din femei şi 10% din bărbaţi. Totuşi, în magazinele fizice, „unde este mai greu de cuantificat, mergem pe un procent de 70% – 30%”, spune Cojanu. „Businessul a fost gândit iniţial pentru acelaşi gen de cliente sau clienţi ca şi mine: oameni cărora le place să se îmbrace colorat, creativ, cu o pasiune pentru călătorii şi descoperit lucruri noi, foste sau actuale vamaioate, ecologişti, oameni care preferă materiale naturale, adepţi ai unui stil vestimentar casual şi vesel.” Produsele comercializate pe platforma Boem Urban au preţuri medii. Astfel, bluzele şi cămăşile ajung la 75 – 85 lei, rochiile de zi au preţuri cuprinse între 75 şi 350 lei, iar rochiile elegante sau office costă între 175 şi 350 lei.
    Magda Cojanu spune că în România segmentul de piaţă pe care activează nu este foarte dezvoltat, deoarece consumatorul român de fashion este destul de conservator, cei care se îmbracă mai extravagant, de obicei mai mult vara, la mare, în Vama Veche, fiind relativ puţini. Spre comparaţie, „în alte ţări, piaţa şi consumatorii de fashion sunt mult mai eterogeni, iar segmentul boho-chic sau hippie este mult mai mare. În Germania, Spania sau Portugalia poţi vedea pe stradă oameni îmbrăcaţi colorat, mai viu, extravagant, cu haine care în România sunt purtate ori numai în Vama Veche, ori de o nişă foarte mică în afara Vămii Vechi”. Ea exemplifică spunând că sunt oameni care „au uniforma de Vama Veche păstrată deoparte, în afara garderobei de zi cu zi. Noi vindem în Vama Veche din 2008 şalvari, dar în fiecare an numărul celor cărora nu li se pare foarte ciudată această ţinută este constant sau în uşoară creştere. Tocmai din această cauză, ne-am mărit şi noi un pic gama de produse şi stiluri oferite. Cumva am vrut să ne extindem către ce ar purta vamaioţii toamna sau iarna în oraş sau la job”.
    Antreprenoarea spune că provocările cu care se confruntă, „ca toate businessurile româneşti”, sunt lipsa forţei de muncă calificată, nesiguranţa în domeniul legislaţiei şi cel fiscal şi lipsa unei politici coerente de dezvoltare a businessurilor locale, mici şi mijlocii. „În plus, strict pe partea de online, cea mai mare provocare pentru mine a fost găsirea unor parteneri sau furnizori de servicii cu care să lucrăm la standarde profesioniste. Nu vreau să spun că nu există parteneri, firme sau agenţii de încredere, ci că este foarte greu să le găseşti pe acelea care lucrează la standarde profesioniste şi care livrează serviciile prompt şi constant.”
    În opinia Magdei Cojanu, „nu este greu deloc să deschizi o afacere în România, partea grea vine după deschidere”, şi asta pentru că „în domeniul de fashion, în care activăm şi noi, concurenţa este foarte mare, sunt jucători foarte mari pe piaţă, cu bugete de marketing şi PR enorme, consumatorii au foarte multe oportunităţi de cumpărare, de la foarte multe firme de aici şi din afară, şi preferă de multe ori branduri mari străine, deşi este în creştere şi curentul acesta de apreciere a produselor made in Romania”.

  • Robert Berza, country manager / Fashion Days: “Cel mai important pentru industrie este să crească procentul vânzărilor online”

    Carte de vizită
    ¶ Înainte de a conduce operaţiunile locale ale Fashion Days, a lucrat ca director de marketing la eMAG România
    ¶ A construit, de la zero, subsidiara locală a retailerului polonez de modă Zoot
    ¶ Businessul Fashion Days este integrat din 2017 în Dante International, compania care gestionează şi eMAG

  • Moldoveanul de 24 de ani care a transformat un magazin de 32 de mp într-o afacere de un milion de euro

    La 16 ani, Vlad Tofan devenea deja antreprenor prin deschiderea unui magazin pentru bărbaţi în oraşul natal, Huşi. A continuat să dezvolte afacerea în paralel cu studiile. Fără să cocheteze vreodată cu stabilitatea unui loc de muncă într-o multinaţională, a transformat micul magazin de 32 de metri pătraţi într-o afacere formată din atelier de producţie, showroom şi magazin online, care aduc venituri anuale de 1 milion de euro.

    Afacerea BMan este condusă însă în prezent de Vlad Tofan şi de colaboratorul său, Vlad Mustiaţă, care a ajutat la extinderea businessului cu haine dedicat exclusiv bărbaţilor în mediul online. Vânzările magazinului BMan, care au ajuns anul trecut la circa 1 milion de euro (în creştere cu aproximativ 60% faţă de anul anterior), se împart între online şi offline: 70% sunt generate de cei peste 1.500 de clienţi care vizitează magazinul lunar online, iar restul vânzărilor provin din showroom, unde ajung în fiecare lună aproximativ 700 de persoane.

    Vlad Tofan povesteşte că a fost atras de antreprenoriat încă de la 16 ani, când tatăl său l-a încurajat să îşi deschidă propriul business. Astfel a apărut magazinul de haine bărbăteşti pe care l-a deschis în Huşi. Magazinul de fashion pentru bărbaţi al tânărului a reuşit în scurt timp să depăşească nivelul altor spaţii comerciale locale şi astfel a considerat că este oportun să se concentreze doar pe dezvoltarea acestui business, fără să îşi caute alte locuri de muncă. |n paralel cu afacerea, a urmat însă şi cursurile unei facultăţi cu profil economic din Iaşi.

    Businessul lor este unul atipic, în condiţiile în care dacă majoritatea afacerilor se extind din online, în spaţii fizice, la ei traiectoria a fost inversă: au dezvoltat businessul în online după ce au crescut în offline. Au început în 2010, cu un magazin de 32 de metri pătraţi, iar în 2014 s-au mutat într-un spaţiu central mai mare, de 183 de metri pătraţi. |n online, lucrurile au evoluat mai rapid: în 2015 au lansat BMan.ro, iar cu primii bani câştigaţi au înfiinţat un atelier de croitorie şi au investit în dezvoltarea produsului finit. |n prezent, deţin şi o fabrică în care fac designul produselor comercializate.

    Pe Vlad Mustiaţă, cofondatorul BMan, l-a cunoscut încă din copilărie. ”Suntem de aceeaşi vârstă, din acelaşi oraş, suntem prieteni de 16 ani, însă traiectoria lui profesională a fost diferită“, descrie Tofan colaborarea cu asociatul său de afaceri.

    Mustiaţă s-a specializat pe zona de e-commerce şi a urmat o facultate de profil în Bucureşti, portofoliul său de clienţi în acest domeniu trecând de 10.000. |n prezent, se ocupă de dezvoltarea zonei digitale a businessului BMan. Vlad Mustiaţă a lansat această divizie în urmă cu trei ani cu ideea de a vinde produsele din magazinul de haine din Huşi pentru bărbaţi pe care Vlad Tofan îl avea pe o platformă specializată.

    ”Provocarea a constat în faptul că ne-am propus că dacă vom vinde un singur produs într-o oră, vom crea unul dintre cele mai bune site-uri de fashion pentru bărbaţi din România. |n 20 de minute, am primit prima comandă. Am început să vând zilnic pe acea platformă, iar în urmă cu doi ani am pus împreună pe picioare BMan.ro“, descrie Tofan extinderea în online. Pe platforma online se găsesc peste 1.000 de obiecte vestimentare din mai multe categorii de îmbrăcăminte (casual, smart casual, elegant, clasic, urban sau sport).

    Investiţia iniţială în afacere a ajuns la 80.000 de euro, din surse proprii, bani pe care i-au investit într-un stoc nou de produse şi în închirierea a două spaţii, unul dedicat departamentului de marketing şi un altul depozitării produselor. Potrivit lui Vlad Tofan, investiţia s-a amortizat într-un an.

    Clienţii cărora li se adresează au între 19 şi 48 de ani, adoptă un stil elegant sau smart casual şi lucrează în corporaţii. ”Vor să iasă în evidenţă într-un mod plăcut, vor să-şi definească stilul vestimentar şi să poarte ţinuta potrivită, indiferent de momentul zilei şi de locul în care merg. |n general, bărbaţii nu alocă destul de mult timp atunci când îşi aleg vestimentaţia şi preferă să aibă o ţinută gata gândită de către specialiştii în domeniu. Este motivul pentru care noi oferim clienţilor noştri consiliere vestimentară gratuită, tocmai pentru a veni în ajutorul lor“, descrie Tofan profilul clienţilor cărora se adresează.

    Vlad Tofan spune că şi-au impus, încă de la lansarea afacerii, să ofere consiliere clienţilor – spre exemplu, prin oferirea ţinutei zilei, precum şi printr-un serviciu de call center. Preţurile produselor variază în funcţie de categoria acestora: pentru cămăşi, de pildă, sunt cuprinse între 125 şi 175 lei, pentru sacouri între 295 şi 455 lei, pentru costume între 595 la 895 lei, pentru paltoane preţurile sunt cuprinse între 495 şi 655 lei.

    Din rândul provocărilor, tânărul antreprenor menţionează necesitatea diversificării gamei de produse. ”O provocare care se repetă este diversificarea gamei de produse. |n fiecare sezon, vrem să le oferim clienţilor produse diferite faţă de tot ceea ce găsesc pe piaţa de profil. Participăm mereu la târgurile internaţionale de modă pentru a fi în pas cu tendinţele şi pentru a crea produse în nuanţe diferite, cu un design diferit, adaptat tendinţelor europene.“

    Planurile de dezvoltare a businessului constau în extinderea cu showroomuri în Cluj, Bucureşti şi Iaşi, iar în ceea ce priveşte partea de online, vor să extindă site-ul la nivel internaţional.

    Pe piaţa hainelor dedicate exclusiv pentru bărbaţi activează firme precum Sarto, Sir Ludovic, Marsay, Tudor Personal Tailor – formate în general din magazine fizice sau ateliere made to measure în Capitală; acestea se poziţionează pe segmentul luxury, cu preţuri medii pentru un costum, de pildă, care depăşesc 1.000 de euro.