BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Bombardiere ruse,interceptate în apropierea Marii Britanii/Moscova ironizează politicienii britanici

    Două avioane de vânătoare Typhoon, de la Baza aeriană Lossiemouth (Moray), şi o aeronavă de alimentare Voyager au participat la misiunea de interceptare a două bombardiere ruse de tip Tupolev Tu-95 F, care erau însoţite de două aeronave antinavă Tupolev Tu-142 F, deasupra Mării Nordului, informează BBC.

    “Avioanele se apropiau de zona de interes a Marii Britanii. Au fost interceptate şi escortate patru avioane militare ruse”, au comunicat Forţele Aeriene Regale britanice, subliniind că aeronavele nu au pătruns în spaţiul aerian britanic.

    Incidentul intervine în contextul tensiunilor dintre NATO şi Rusia. Kremlinul l-a ironizat pe premierul britanic, Boris Johnson, care marţi a efectuat o vizită în Ucraina şi care a anulat o convorbire cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Întrebat dacă mai poate avea loc convorbirea telefonică, anulată de Boris Johnson pentru că a fost nevoit să răspundă în Parlament despre problema petrecerilor din pandemie, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a răspuns, potrivit Reuters: “Rusia şi preşedintele Putin sunt deschişi comunicării cu toată lumea. Chiar şi cu cineva total confuz; noi suntem pregătiţi să îi oferim explicaţii totale”.

    La rândul său, Ministerul de Externe de la Moscova a ironizat-o pe Lizz Truss, ministrul britanic de Externe, după ce aceasta a declarat că Marea Britanie este pregătită să ofere susţinere logistică “aliaţilor baltici de la Marea Neagră”. “Doamnă Truss, cunoştinţele dumneavoastră de istorie nu sunt nimic în comparaţie cu cele de geografie. Dacă cineva are nevoie să fie salvat, este vorba de lume, salvată de stupiditatea şi ignoranţa politicienilor britanici”, a comentat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, citată de agenţia Reuters.

    Boris Johnson a denunţat marţi, la Kiev, presiunile militare exercitate de Rusia asupra Ucrainei. “Sunt unii care spun că noi exagerăm ameninţările, că Statele Unite şi Marea Britanie amplifică lucrurile. Dar rapoartele serviciilor arată altceva. Există un pericol clar şi prezent. Vladimir Putin încearcă să impună o nouă Ialta şi o zonă de influenţă. Nu va fi doar Ucraina, trebuie să ne gândim la Georgia, R.Moldova şi alte ţări”, a atras atenţia Boris Johnson. Liderul de la Londra a subliniat că Marea Britanie şi Statele Unite vor impune imediat sancţiuni masive împotriva Rusiei în cazul unui atac militar asupra Ucrainei.

  • Senatul SUA, aproape de a aproba „mama tuturor sancţiunilor” împotriva Rusiei

    Statele Unite şi Marea Britanie pregătesc sancţiuni de o amploare fără precedent împotriva Rusiei, în situaţia unui atac militar împotriva Ucrainei, printre opţiuni figurând inclusiv impunerea de măsuri contra oligarhilor ruşi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin.

    “Cred că am fost foarte clari cu domnul Putin în privinţa consecinţelor economice care l-ar viza pe el şi poporul rus dacă va invada Ucraina”, a afirmat duminică John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, citat de Fox News.

    Liderii Partidului Democrat şi ai Partidului Republican se apropie de un acord în Congresul SUA privind un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei. “Cred că vom reuşi să adoptăm acest set de măsuri. Am lucrat în mod sincer, am analizat o serie de opţiuni diverse şi ne angajăm, la nivelul ambelor partide, să protejăm Ucraina şi să îi transmitem preşedintelui Vladimir Putin următorul mesaj: vor fi consecinţe devastatoare”, a declarat senatorul democrat Bob Menendez, preşedintele Comisiei senatoriale pentru Afaceri Externe, citat de CNN. Potrivit unor surse citate de site-ul Axios.com, noul proiect ar oferi Administraţiei Joseph Biden posibilitatea de a impune sancţiuni masive fără prea multe limite procedurale.

    FT: Marea Britanie pregăteşte sancţiuni împotriva oligarhilor ruşi

    La rândul său, Guvernul Marii Britanii a anunţat că pregăteşte sancţiuni împotriva oligarhilor ruşi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, potrivit cotidianului Financial Times.

    “În prezent, sancţiunile economice sunt aplicate destul de limitat, putem viza doar companii implicate direct în destabilizarea Ucrainei. Încercăm să extindem acest cadru legal, astfel încât orice companie care are legături cu Kremlinul şi cu regimul din Rusia va fi putea fi vizată, astfel încât să nu se poată ascunde nicăieri oligarhii lui Putin sau companiile implicate în susţinerea statului rus. Vrem să impunem costuri economice severe”, a declarat duminică Liz Truss, ministrul britanic de Externe.

    Marea Britanie a anunţat că va trimite 900 de militari suplimentari în Estonia şi analizează posibilitatea de a mobiliza avioane militare în România şi Bulgaria, precum şi nave militare în Marea Neagră.

    Statele Unite şi Marea Britanie avertizează că Rusia pregăteşte un atac asupra Ucrainei, în condiţiile în care armata rusă a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierei ucrainene.

    Însă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului să nu genereze “panică” privind riscurile unui conflict militar, argumentând că, deşi probabilitatea unui atac militar rus există, nu este mai mare decât a fost în 2021.

    Preşedinţia Rusiei a respins ameninţările Statelor Unite privind impunerea de sancţiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin. “Sancţiunile individuale nu vor fi dureroase, ci vor fi distructive din punct de vedere politic” pentru relaţiile bilaterale, a afirmat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Preşedintele SUA, Joseph Biden, a afirmat că nu exclude posibilitatea de a impune sancţiuni care să îl vizeze personal pe Vladimir Putin în cazul unui atac rus asupra Ucrainei.

    Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

    Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

  • Boris Johnson anunţă noi restricţii antiepidemice

    Boris Johnson a anunţat activarea “Planului B”, care prevede o serie de măsuri în contextul răspândirii noii tulpini a virusului SARS-CoV-2.

    Începând de luni, toţi angajaţii sunt sfătuiţi să lucreze de acasă dacă pot face acest lucru, iar măştile medicale sunt obligatorii în spaţiile interioare, conform postului Sky News. Permisul COVID-19 va fi necesar pentru accesul în cluburi de noapte şi în alte spaţii interioare aglomerate. O altă măsură vizează efectuarea de teste zilnice de către persoanele care au avut contacte cu oameni infectaţi.

    Boris Johnson a reiterat apelul în sensul vaccinării, argumentând că “restricţiile nu vor putea fi aplicate pe termen nedeterminat”.

    Boris Johnson a respins criticile privind organizarea unor petreceri de Crăciun, anul trecut, la Biroul său, subliniind că “nu au fost încălcate regulile epidemice”, dar precizând că vor exista investigaţii.

    “Actualele măsuri nu sunt o carantină generală”, a subliniat Boris Johnson, explicând că lumea se va putea bucura de sărbătorile de Crăciun, dar cu respectarea regulilor generale.

    Noile măsuri urmează să fie supuse aprobării Camerei Comunelor şi se vor aplica doar în Anglia. Guvernele din celelalte regiuni britanice – Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord – adoptă propriile măsuri pentru combaterea pandemiei.

  • Marea Britanie modifică nivelul de alertă teroristă, după atacul din Liverpool

    Decizia de creştere a gradului de alertă teroristă a fost luată de Centrul comun pentru evaluarea riscurilor teroriste (JTAC), după două incidente produse în ultima lună. Duminică, în faţa unui spital din Liverpool a avut loc un incident de tip terorist. O explozie s-a produs la bordul unui taxi. Presupusul autor al atacului a murit în explozie, iar şoferul taxiului a fost rănit.

    În urmă cu o lună, deputatul conservator sir David Amess a fost înjunghiat mortal în circumscripţia sa electorală, în Essex, incidentul fiind considerat tot act terorist.

    “Premierul a coordonat în această după-amiază o reuniune de tip COBRA, la care am participat şi eu. Incidentul de la Liverpool a fost declarat act terorist. În al doilea rând, Centrul pentru evaluarea riscurilor teroriste a crescut nivelul de alertă teroristă de la «substanţial» la «sever»”, a declarat Priti Patel, ministrul britanic de Interne.

  • Documente secrete oferă date despre averile liderilor a numeroase ţări

    Averile secrete şi afacerile unor lideri politici cunoscuţi la nivel internaţional au fost dezvăluite printr-o serie de documente secrete denumite “Dosarele Pandora”, conform postului BBC News şi cotidianului The Guardian.

    Aproximativ 35 de actuali sau foşti lideri politici şi peste 300 de funcţionari publici figurează în documente obţinute de la companii offshore.

    Conform documentelor, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei are proprietăţi secrete în valoare de aproape 100 de milioane de dolari în Malibu, Washington şi Londra.

    Fostul premier britanic Tony Blair şi soţia acestuia au beneficiat de reduceri notariale în valoare de 312.000 de lire sterline (422.600 de dolari) la achiziţionarea unui imobil în Londra.

    Documentele relevă legături între preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi active secrete din Monaco, deşi numele liderului de la Kremlin nu apare în documente. De asemenea, premierul Cehiei, Andrej Babis, care va candida într-un scrutin săptămâna viitoare, pare să fi ascuns investiţii prin companii offshore pentru cumpărarea a două vile în sudul Franţei, cu o valoare estimată între 16 şi 22 de milioane de dolari.

    “Dosarele Pandora” (“Pandora Papers”) sunt cele mai recente dezvăluiri dintr-o serie a ultimilor şapte ani, incluzând “LuxLeaks”, “FinCen Files”, “Paradise Papers” şi “Panama Papers”. Aceasta este cea mai amplă examinare de documente realizată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ). Pentru această anchetă au fost verificate 12 milioane de documente obţinute de la 14 companii de servicii financiare cu sedii în Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Republica Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore şi Elveţia.

    Preşedintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, şi şase membri ai familiei sale deţin în secret companii offshore. Una dintre firme are active de circa 30 de milioane de dolari.

    Membri ai anturajului premierului Pakistanului, Imran Khan, au companii în valoare de milioane de dolari.

    Firma de avocatură înfiinţată de preşedintele Republicii Cipru, Nicos Anastasiades, pare să fi ascuns numele proprietarului real, un fost politician rus acuzat de fraudă.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a transferat activele deţinute într-o companie secretă cu puţin timp înainte de a fi ales în funcţie, în 2019.

    Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, fost bancher, a înlocuit o fundaţie din Panama care efectua lunar plăţi către rudele sale cu un trust din statul american Dakota de Sud.

    Familia preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, pare să deţină în secret proprietăţi în Marea Britanie prin intermediul unei firme offshore.

  • Marea Britanie cere Uniunii Europene suspendarea Acordului Brexit în provincia Irlanda de Nord

    Guvernul Boris Johnson a cerut, miercuri, Uniunii Europene suspendarea dispoziţiilor vamale prevăzute în Acordul Brexit în provincia Irlanda de Nord, întrucât vrea renegocierea condiţiilor pentru tranzitul mărfurilor.

    “Credem că trebuie să ajungem rapid la un acord privind un moratoriu”, a declarat David Frost, ministrul responsabil de Politicile Cabinetului, în cursul unei audieri în Camera Lorzilor, Camera superioară a Parlamentului britanic.

    “Observăm o oportunitate de a proceda diferit, de a găsi o nouă direcţie pentru a încerca să ne înţelegem cu Uniunea Europeană prin negocieri, pentru un nou echilibru în aranjamentele din Irlanda de Nord, în avantajul tuturor”, a argumentat David Frost, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Ouest France.

    Retragerea Marii Britanii din UE a generat o stare generală de nemulţumire şi violenţe în provincia britanică Irlanda de Nord. Provincia britanică Irlanda de Nord menţine unele reglementări UE, în virtutea Acordului Brexit, pentru a fi evitate controalele vamale la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. În ultimele luni au apărut probleme privind transportul mărfurilor între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. Unele puncte vamale portuare au fost închise, după ce angajaţii responsabili de verificări au primit ameninţări.

    În contextul retragerii din Uniunea Europeană, Marea Britanie a fost nevoită să acorde un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord în relaţia cu UE pentru a evita apariţia controalelor vamale la frontiera cu Irlanda, ceea ce ar fi afectat semnificativ Acordul de Pace din Vinerea Mare (1998), care a pus capăt conflictului militar nord-irlandez. Însă menţinerea reglementărilor UE în Irlanda de Nord generează probleme privind tranzitul mărfurilor spre şi dinspre restul Marii Britanii.

  • Tensiuni la summitul G7 între liderii UE şi Boris Johnson, din cauza crizei nord-irlandeze

    Liderii Uniunii Europene au insistat, sâmbătă, la summitul G7, ca Marea Britanie să implementeze în totalitate Protocolul nord-irlandez al Acordului Brexit, iar premierul britanic, Boris Johnson, susţine că Bruxellesul nu înţelege situaţia din Irlanda de Nord.

    “Acordul din Vinerea Mare şi pacea din Irlanda au o importanţă majoră. Am negociat un Protocol în acest sens, semnat şi ratificat de Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Noi vrem cele mai bune relaţii cu Marea Britanie. Ambele părţi trebuie să implementeze ceea ce am stabilit. Există o unitate completă în UE asupra acestui subiect”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, potrivit Sky News.

    Însă Boris Johnson susţine că Uniunea Europeană înţelege greşit situaţia din Irlanda de Nord. “Ca să fiu sincer, cred că în UE există un grad mare de neînţelegere privind situaţia din Irlanda de Nord, privind echilibrul Acordului din Vinerea Mare şi procesul de pace. Eu am fost politicos asupra acestor lucruri şi cred că vom avea unele soluţii practice. Iar dacă nu se va întâmpla aşa, cred că prietenii noştri trebuie să înţeleagă că prima îndatorire a Guvernului britanic este să susţină integritatea teritorială a Marii Britanii, iar noi vom face orice trebuie pentru a asigura acest lucru”, a declarat Boris Johnson, potrivit BBC News.

    La summitul G7, care se derulează în localitatea britanică St Ives (Cornwall), participă liderii din Statele Unite, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. De asemenea, sunt prezenţi Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi Ursula von der Leyen, preşedintele Comisia Europene.

    Boris Johnson s-a întâlnit joi cu preşedintele american, Joseph Biden, dar susţine că acesta nu i-a cerut nimic special în legătură cu situaţia din Irlanda de Nord. După discuţiile cu Joseph Biden, premierul britanic s-a declarat favorabil continuării eforturilor pentru aplicarea Protocolului nord-irlandez al Acordului Brexit, pe fondul tensiunilor cu Uniunea Europeană. “Există armonie completă asupra necesităţii de a continua eforturile pentru a găsi soluţii în scopul de a garanta susţinerea Acordului de Pace de la Belfast”, a declarat Boris Johnson. Întrebat dacă Joseph Biden l-a îndemnat să rezolve problemele apărute în Irlanda de Nord după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Boris Johnson a afirmat: “Nu, nu a cerut, dar ceea ce pot spune este că SUA, Marea Britanie şi UE au un lucru pe care vor în mod absolut să îl facă, acela de susţinere a Acordului de Pace din Vinerea Mare şi de a ne asigura că este menţinut echilibrul procesului de pace”. Washingtonul insistă ca Guvernul de la Londra să respecte statutul special al provinciei britanice Irlanda de Nord în relaţia cu Uniunea Europeană pentru garantarea Acordului de Pace din Vinerea Mare.

    Emmanuel Macron a avertizat, înaintea summitului G7, că reluarea discuţiilor pe tema Acordului Brexit “nu ar fi un lucru serios”. “Aceasta nu este o problemă între Marea Britanie şi Franţa, este o problemă între europeni şi Marea Britanie”, a atras atenţia preşedintele Franţei.

    Uniunea Europeană a avertizat că va reacţiona “ferm” dacă Marea Britanie nu va aplica în totalitate Protocolul Acordului Brexit în provincia Irlanda de Nord.

    Retragerea Marii Britanii din UE a generat o stare generală de nemulţumire şi violenţe în provincia britanică Irlanda de Nord. Premierul nord-irlandez, Arlene Foster, a anunţat recent că va demisiona, în contextul crizei politice care a culminat cu violenţe din cauza apariţiei controalelor la limita administrativă cu restul Marii Britanii după Brexit.

    Provincia britanică Irlanda de Nord menţine unele reglementări UE, în virtutea Acordului Brexit, pentru a fi evitate controalele vamale la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. În ultimele luni au apărut probleme privind transportul mărfurilor între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii. Unele puncte vamale portuare au fost închise, după ce angajaţii responsabili de verificări au primit ameninţări. În contextul retragerii din Uniunea Europeană, Marea Britanie a fost nevoită să acorde un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord în relaţia cu UE pentru a evita apariţia controalelor vamale la frontiera cu Irlanda, ceea ce ar fi afectat semnificativ Acordul de Pace din Vinerea Mare (1998), care a pus capăt conflictului militar nord-irlandez. Însă menţinerea reglementărilor UE în Irlanda de Nord generează probleme privind tranzitul mărfurilor spre şi dinspre restul Marii Britanii.

  • Compania Facebook, vizată de investigaţii în Uniunea Europeană şi Marea Britanie

    Uniunea Europeană a anunţat o investigaţie pentru a stabili dacă Facebook a încălcat reglementările comunitare “prin utilizarea datelor colectate de companii de publicitate pentru a concura cu acestea pe pieţe de genul reclamelor punctuale”. În plus, autorităţile europene verifică serviciul de publicitate “Facebook Marketplace”, utilizat pe reţeaua de socializare online.

    La rândul său, Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe din Marea Britanie verifică dacă Facebook exercită “poziţie dominantă pe platformele de socializare online sau pe pieţe digitale de publicitate prin colectarea şi utilizarea datelor”.

    Uniunea Europeană şi Marea Britanie au adoptat în ultimele luni abordări similare în contracararea dominaţiei marilor companii din domeniul tehnologiilor digitale. Autoritatea britanică pentru Concurenţă şi Pieţe a lansat în ianuarie investigaţii împotriva companiilor Google, Apple şi Facebook. La rândul său, Comisia Europeană investighează companiile Google, Microsoft, Amazon şi Apple.

    Andrea Coscelli, directorul Autorităţii britanice pentru Concurenţă şi Pieţe, a anunţat că Londra va coopera cu Uniunea Europeană în investigaţii.

  • Boris Johnson, vizat de o nouă investigaţie privind fonduri cheltuite în scopuri personale

    Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, este vizat de o nouă investigaţie parlamentară referitoare la fondurile alocate pentru o vacanţă de lux în Insulele Caraibe, anunţă oficiali politici de la Londra.

    Comisia pentru Standarde Etice din Camera Comunelor verifică sursele de finanţare a vacanţei pe care Boris Johnson a petrecut-o cu logodnica sa, Carrie Symonds, în intervalul 26 decembrie 2019 – 5 ianuarie 2020 în Insula Mustique din Caraibe. Vacanţa ar fi costat 15.000 de lire sterline (aproximativ 17.400 de euro), conform publicaţiei The Evening Standard.

    Kathryn Stone, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Standarde Etice, a confirmat că a fost lansată o investigaţie în acest caz. Nu este clar de unde au provenit fondurile. Boris Johnson va trebui să explice dacă a cheltuit fonduri din surse publice ori private şi să dezvăluie eventualele surse private.

    Aceasta este a doua investigaţie care îl vizează pe Boris Johnson în ultimele săptămâni. La sfârşitul lunii aprilie, Comisia Electorală din Marea Britanie a anunţat lansarea unei investigaţii privind modul în care au fost finanţate lucrările de renovare pentru apartamentul oficial în care locuieşte premierul Boris Johnson, după dezvăluirile fostului consilier Dominic Cummings. Comisia Electorală a transmis că există “motive rezonabile pentru suspectarea producerii unui delict sau a unor delicte”.

    Premierul Boris Johnson, liderul Partidului Conservator, este supus presiunilor politice pentru a declara din ce fonduri au fost plătite lucrările de renovare a apartamentului oficial, situat la adresa Downing Street 11, după ce Dominic Cummings, fostul său consilier pentru Afaceri Politice, a declarat că a existat un plan prin care donatori electorali au suportat “în secret” cheltuielile.

  • Marea Britanie ar putea lansa o monedă digitală oficială, care s-ar putea numi “Britcoin”

    Banca Angliei şi Ministerul britanic de Finanţe au anunţat luni că analizează avantajele unei monede digitale emisă de la nivel central, în contextul în care plăţile în numerar sunt în declin, în principal din cauza pandemiei.

    Banca centrală de la Londra a explicat că noua monedă digitală, dacă va fi creată, va putea fi folosită de persoane fizice şi companii în paralel cu moneda clasică.

    “Viziunea noastră este în sensul unui sector al serviciilor financiare mai transparent, mai ecologic şi mai avansat din punct de vedere tehnologic. Şi, dacă vom putea capta potenţialul extraordinar al tehnologiei, vom cimenta poziţia Marii Britanii de centru financiar internaţional. Britcoin?”, a declarat luni ministrul britanic de Finanţe, Rishi Sunak.