La 49 de ani, acest român a făcut ceva unic de care beneficiază toţi cei două milioane de locuitori ai Bucureştiului. Cine este acest adevărat erou al zilelor noastre şi cine sunt rechinii pe care a reuşit să-i deranjeze:
“Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.
Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.
Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.
Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.
Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.
Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.
Această declaraţie intervine în contextul în care, potrivit presei americane, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat recent iritarea, acuzând Franţa şi alte ţări că finanţează grupări extremiste prin plata unor răscumpărări. Preşedintele american ar fi iritat de atitudinea lui Hollande, care dă asigurări că Franţa nu plăteşte răscumpărări teroriştilor, deşi o face, potrivit lui.
Preşedintele francez a insistat din nou joi: “Vă amintesc regulile pe care mi le-am impus din 2012: Franţa nu plăteşte răscumpărări, Franţa nu mai face schimburi de prizonieri”.
Şeful de stat francez a fost întrebat în legătură cu metodele folosite de Franţa pentru a obţine eliberarea unor ostatici, în contextul în care doi ostatici americani şi unul britanic au fost recent decapitaţi de răpitorii lor. În Statele Unite, aceste execuţii nu au determinat administraţia Obama să renunţe la principiul de a nu oferi bani pentru răscumpărarea ostaticilor.
Hollande a amintit că un francez, Serge Lazarevic, este în continuare reţinut “în Mali, sau în Sahel”, iar un altul a murit, Philippe Verdon.
El a evocat ulterior soarta a patru jurnalişti francezi eliberaţi în aprilie după zece luni de detenţie în Siria. “Pentru jurnaliştii din Siria, (…) am făcut tot ce am putut şi am reuşim pentru că unele ţări ne-au ajutat, ne-au dat informaţii, dar este foarte dificil”.
Una dintre cele mai mari lupte din istoria corporaţiilor se dă de ani buni între Samsung şi Apple, cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor de smartphone-uri. Totul a început atunci când Steve Jobs a prezentat lumii iPhone-ul, proiectul secret la care compania americană a lucrat mai bine de cinci ani. La scurt timp după, Samsung, la acea vreme o companie care producea piese pentru Apple, a lansat Galaxy S, un model de smartphone cu similar iPhone-ului.
Steve Jobs şi Tim Cook, atunci Chief Operating Officer al Apple, au acuzat compania coreeană că au furat planurile şi designul telefonului. Cei doi au acţionat în judecată Samsung, acela fiind începutul unei lungi şi costisitoare lupte.
După zeci de procese şi decizii, Samsung a fost obligată să achite despăgubiri de 1 miliard de dolari celor de la Apple. Pierderile suferite însă de americani au fost mult mai mari, iar modelul coreean a reuşit, în cei mai mulţi ani, să se apropie ca vânzări de iPhone.
Motivul pentru care Samsung este lider de piaţă, având o cotă aproape dublă decât Apple, este diversitatea modelelor produse. În vreme ce Tim Cook preferă să rămână adept viziunii lui Steve Jobs, bazându-se pe un singur model, coreenii se pot lăuda cu zeci de telefoane lansate anual.
Indiferent de modul în care piaţa de telefoane va evolua, este greu de crezut că Samsung ar putea pierde poziţia pe care o ocupă, cel puţin în următorii ani. Chiar dacă branduri din a doua linie, precum Huawei, LG sau Lenovo încep să producă modele de o calitate superioară, iar Nokia şi Blackberry încearcă să revină pe piaţă, Samsung şi Apple par a fi companiile spre care cumpărătorii se îndreaptă mai întâi.
“Am ordonat: pe o rază de 40 de kilometri de la locul tragediei, militarii ucraineni să-şi întrerupă imediat operaţiunile şi să se abţină de la a deschide focul”, a declarat Poroşenko, care l-a vizitat luni pe ambasadorul Malaysiei la Kiev.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Irina şi soţul ei, John, au acceptat o înţelegere prin care Guvernul renunţă la acuzaţiile de utilizare a cocoşlor în lupte şi de conspiraţie în vederea încălcării legii cu privire la bunăstarea animalelor.
Sentinţa va fi pronunţată pe data de 22 octombrie. Guvernul intenţionează să ceară o perioadă de probă şi o confiscarea sumei de 200.000 de dolari.
Familia Regală: Regele Mihai a luat cunoştinţă cu tristeţe de situaţia privitoare la principesa Irina
Regele Mihai I a luat cunoştinţă cu profundă tristeţe de situaţia creată privitor la principesa Irina, fiica sa, şi are încredere că instanţele statului Oregon vor soluţiona în cel mai just şi mai rapid mod cu putinţă acest caz, se arată într-un comunicat al Familiei Regale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Statul Major al operaţiunii antiteroriste i-a raportat preşedintelui Petro Poroşenko faptul că militariii ucraineni au sosit, în urma unor lupte, pe aeroportul de la Lugansk”, a anunţat preşedinţia pe pagina de Facebook.
Un purtător de cuvânt militar, Oleksii Dmitraşkivskii a declarat ulterior că aviaţia ucraineană a efectuat atacuri în apropierea aeroportului, dar şi în apropierea altor două localităţi din regiunea Lugansk, şi anume Izvarine şi Lisiceansk, asupra unor trupe şi material aparţinând insurgenţilor.
Avariat şi închis de mai multe săptămâni, aeroportul de la Lugansk se afla sub controlul loialiştilor, dar a devenit aproape inaccesibil din cauza prezenţei forţelor separatiste în jur. El era prezentat ca unul dintre punctele importante ale apărării separatiştilor pe drumul către Lugansk.
“Ministrul apărării” rebel Igor Strelkov a declarat duminică seara agenţiei publice ruseşti RIA Novosti că “lupte intense” erau în curs la periferia Luganskului, unde forţele ucrainene au mobilizat, potrivit acestuia, zeci de tancuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Autorităţile afirmă că Irina Walker şi soţul ei au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland. Cocoşii aveau ataşate cuţite de picioare, iar spectatorilor li se cereau bani pentru intrare şi li se vindea mâncare şi băutură, potrivit rechizitoriului. Luptele ar fi adus profituri de 2.000 de dolari pe zi.
Soţii Walkers sunt acuzaţi de lupte ilegale cu animale, complot pentru încălcarea actului privind bunăstarea animalelor şi administrarea ilegală a unor jocuri de noroc. Ambii şi-au schimbat modul de a pleda la audierea ce va avea loc la 16 iulie în Portland. Procesul lor urmează să înceapă la 14 iulie, scrie ABC News.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un combatant prorus, care a refuzat să îşi spună numele din motive de securitate, a declarat că în faţa spitalului din Doneţk au fost aduse 30 de cadavre ale insurgenţilor.
Lupte intense au avut loc, luni, în apropiere de aeroportul internaţional din Doneţk. Acesta a fost ocupat în cursul dimineţii de insurgenţi înarmaţi proruşi, iar armata ucraineană a intervenit pentru a-l elibera.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit site-ului de ştiri ucrainean Insider, opt militanţi proruşi au fost ucişi în cursul unui schimb de focuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro