BusinessMagazin

Tag: locuinta

  • Cum îţi poţi cumpăra sau vinde instant o locuinţă in Bucuresti chiar şi acum in condiţii de pandemie

    Ne adresăm proprietarilor care au la vânzare un apartament în Bucureşti şi vor să îl vândă cât mai rapid, la un preţ corect în raport cu piaţa. Apartamentele spre care ne îndreptăm deocamdată atenţia sunt din Bucureşti, situate în zone tradiţionale de locuit, cu o valoare medie de aproximativ 75.000 de euro, cu o situaţie juridică clară şi în principal din clădiri finalizate înainte de 2019”, descrie Horea Crăciun, directorul general al Casta.ro, profilul clienţilor cărora se adresează prin serviciul nou lansat.

    Platforma Casta este o agenţie imobiliară online care a lansat serviciul Instabuy; acesta oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site. Pe lângă acest serviciu, Casta asigură şi servicii de brokeraj de credite ipotecare, asistându-i în identificarea celei mai bune oferte de creditare din piaţă.

    Prin intermediul Instabuy, reprezentanţii platformei garantează ca în termen de trei zile de la solicitarea vânzătorului, în condiţiile în care anunţul este complet, să trimită o ofertă de achiziţie.

    „Evaluarea o facem intern, cu ajutorul unei echipe experimentate în domeniu, cât şi cu ajutorul unui sistem integrat de evaluare a proprietăţilor care analizează atât aspecte care ţin de apartamentul evaluat, cât şi de condiţiile de piaţă şi ofertele similare. Ulterior, proprietatea este verificată şi în cadrul unei vizite, urmând ca juriştii noştri să efectueze şi o evaluare juridică pentru confirmarea tranzacţiei. Vânzarea efectivă se poate face, în condiţii normale, în trei zile de la obţinerea acordului juridic.”

    Platforma a fost lansată oficial pe 8 octombrie anul curent şi reprezentanţii platformei au primit deja undeva la peste 200 de apartamente în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy în interval de două săptămâni; circa 20 de oferte acceptate erau în curs de procesare pentru achiziţia lor directă de către Casta, prin serviciul InstaBuy, în acelaşi interval de timp. În ceea ce priveşte monetizarea, Horea Crăciun spune că şi-au propus o aliniere cu preţurile practicate de agenţiile imobiliare tradiţionale din piaţă şi percep un comision de achiziţie, calculat în funcţie de anumiţi factori, precum timpul mediu de vânzare a unui apartament, zona şi tipul de apartament achiziţionat.

    CONTEXT:
    Chiar şi în contextul actual, nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară nu dă semne de contractare.

    DECIZIE:
    Lansarea unui serviciu care oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site.

    CONSECINŢE:
    În interval de aproximativ două săptămâni de la data lansării, peste 200 de apartamente au fost introduse pe site în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy.

    „Suplimentar, ne bazăm pe o creştere graduală a pieţei cât şi pe achiziţii în zonele emergente ale Bucureştiului care aduc un plus de valoare imobilelor achiziţionate”, adaugă el.

    Chiar dacă trecem printr-un context de piaţă marcat de incertitudine, aşteptările directorului general al Casta sunt optimiste. „Am găsit o piaţă, cel puţin pe zona de  rezidenţial, foarte dinamică, iar în contextul epidemiologic actual, s-a menţinut încrederea în piaţa rezidenţială, pe fondul restrângerii tot mai mari a activităţilor sociale. Oamenii au conştientizat că locuinţa în care trăiesc a devenit foarte importantă pentru ei şi mulţi au decis să facă o achiziţie în ultimele luni. Dorinţa lor a fost susţinută, desigur, şi de un sistem bancar solid, foarte lichid, care a avut resurse mai mult decât suficiente să acorde credite”, spune el.

    De asemenea, notează avantajul avut în calitate de start-up, care în condiţiile actuale de piaţă se poate adapta foarte rapid. „Putem accelera achiziţiile sau putem reduce portofoliul în funcţie de evoluţia situaţiei economice în care ne aflăm. Până la finalul anului, avem în plan achiziţionarea unui număr de cel puţin 2 apartamente pe săptămână şi un capital de lucru de aproximativ
    1 milion de euro.”

    Tendinţele pe care le-au observat prin prisma activităţii platformei Casta pe piaţa imobiliară spun că piaţa va continua să crească: „La nivel macro,  nu vedem motive de îngrijorare în următoarele 6 luni pe segmentul rezidenţial. Dimpotrivă, există şanse mari să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţurilor la apartamentele noi din Bucureşti, cel puţin până în primăvara anului următor, deoarece costurile de dezvoltare au rămas neschimbate”.

    El citează statisticile care spun că 17% din populaţia Europei trăieşte în apartamente supraaglomerate, iar în România, procentul depăşeşte 46%, în timp ce mai mult de jumătate din locuinţe au o vechime mai mare de 34 de ani. „Lumea va dori să îşi achiziţioneze apartamente mai mari cu atât mai mult cu cât criza sanitară actuală pune presiune pe populaţie din perspectiva petrecerii timpului mai mult indoor decât outdoor.”

    Cât de prielnic este momentul actual pentru achiziţia unei locuinţe?

    „Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani, deşi au crescut, suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gândeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.”

  • Studiu Crosspoint: Numărul românilor care cred că preţurile apartamentelor vor creşte s-a redus faţă de anul trecut, în timp ce mai mult de jumătate dintre ei şi-ar dori să stea la curte

    Numărul românilor care cred că preţurile apartamentelor vor creşte s-a redus faţă de nivelul de anul trecut, în timp ce mai mult de jumătate dintre ei şi-ar dori o locuinţă cu curte, arată un sondaj realizat de Crosspoint Real Estate care încearcă să reflecte schimbările de atitudine survenite în contextul pandemiei.

    “Dacă anul trecut ideea flexibilizării sau îmbinării lucrului de acasă era doar un trend, acest lucru a devenit, astăzi, o stare de fapt, ca urmare a pandemiei. Un alt lucru interesant este legat de viziunea oamenilor asupra preţurilor locuinţelor. Anul trecut, aceştia credeau în proporţie de peste 63% că preţurile vor creşte, pe când, anul acesta, doar 44% dintre ei mai cred că preţurile vor înregistra majorări.”, explică Ilinca Timofte, Research Analyst, Crosspoint Real Estate.

    Unul dintre efectele crizei sanitare este că peste 62% dintre românii chestionaţi nu şi-ar achiziţiona o locuinţă în următoarele 6 luni, în timp ce aproape 10% dintre aceştia îşi caută o a doua locuinţă în afara oraşului în care trăiesc în prezent, iar peste 46% caută o zonă liniştită, indiferent de oraş.

    În acelaşi registru, 44% dintre respodendenţi consideră că preţurile locuinţelor vor creşte în următoarea perioadă, iar peste 55% şi-ar dori o curte şi peste 25% vor un spaţiu mai mare în locuinţele lor.

    “Cred că, în şfârşit, vom cunoaşte o creştere de suprafaţă a locuinţelor, un lucru dorit de mult timp, dar care acum a devenit prioritară cu adevărat. Dacă înainte, oamenii nu făceau compromisul zonei, preferând o zonă bună şi o suprafaţă mai mică, acum sunt tot mai disponibili să o facă pentru a avea o suprafaţă mai mare a locuinţei. De asemenea, s-a observat şi o creştere a cererilor de case, oamenii preferând să locuiască acum în ansambluri rezidenţiale mai departe de oraş, dar care să dispună, totuşi, de toate facilităţile urbane. Aşadar, orice ar alege oamenii, cert este că pandemia a făcut ca locuinţa să redevină unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa noastră.”, spune Oana Popescu, Associate Director, Residential Capital Markets.

    În ceea ce priveşte joburile, pandemia a avut ca efect creşterea flexibilităţii la locul de muncă a crescut, 46% dintre angajaţi lucrând flexibil, fie de acasă, fie combinând munca de acasă cu munca de la birou.

    În continuare, 54% dintre cei care au participat la studiu lucrează de la locul de muncă obişnuit.

    “Observăm din acest sondaj că o mare parte din angajaţi au abordat, în acest an, un nou mod de lucru, caracterizat prin flexibilitate – munca de acasă combinată cu cea de la birou. Indiferent de unde se lucrează, majoritatea angajaţilor sunt, mai degrabă, multumiţi de noua realitate şi consideră că cel mai important aspect în ceea ce priveşte biroul este asigurarea măsurilor de prevenire sanitară. Acest factor se observă şi pe componenta de transport, deoarece peste 50% dintre angajaţi merg la birou cu maşina.
    Totuşi, atunci când discutăm despre elementele de productivitate a muncii, respondenţii consideră, în continuare, că biroul este un loc mai eficient pentru a rezolva aspectele ce ţin de serviciu, iar acest lucru nu se va schimba.”, completează Cosmin Smighelschi, Associate, Office Agency, Crosspoint Real Estate.

    Acest raport se bazează pe un sondaj efectuat în luna octombrie 2020, pe un eşantion de 900 de angajaţi din Bucureşti şi oraşe regionale.

     

  • Cum alegem o locuinţă în scop investiţional?

    Câţi bani trebuie însă să avem pentru a face investiţii în real estate şi cum alegem un astfel de produs investiţional, a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro, Andrei Marinescu, broker în imobiliare, proprietarul a trei francize RE/MAX.

    Andrei Marinescu observă, referitor la contextul actual, că deşi piaţa imobiliară nu a scăzut, tendinţa generală a clienţilor a fost una de reţinere. Un impact financiar asupra băncilor, crede el, va fi vizibil în momentul în care se va termina scadenţa amânării platei ratelor (3-6-9 luni). „Cred că unele reacţii ale acestor amânări, care au însemnat bani neîncasaţi şi poate şi anumite pierderi ale băncilor vor fi înregistrate în perioada respectivă.

    Până în prezent, început de octombrie, discutăm despre o oarecare prudenţă a băncilor, care se manifestă, de pildă, în faptul că, deşi creditele au continuat să meargă – nu au avut o creştere – există o oarecare ponderaţie. Clienţii sunt puţin nesiguri, e posibil să existe mici stagnări sau descreşteri în anumite situaţii, dar apetitul oamenilor pentru locuinţe există, chiar dacă piaţa este sub semnul întrebării”, descrie specialistul în imobiliare situaţia curentă.

    Pe de altă parte, Andrei Marinescu este de părere că în perioade de genul acesta există şi persoane care vor să îşi plaseze banii acumulaţi până în acest moment, iar din punctul lui de vedere, chiar şi în real estate există un număr mare de oameni care ar avea acces la anumite tipuri de produse investiţionale. „Există un nivel de investiţii accesibil pentru marea masă – nu vorbim despre investiţii de 500.000 – 1 milion de euro – am avut în portofoliu produse de 60.000 – 80.000 de euro la nivel de investiţie şi am putut să facem investiţii şi de 50.000 – 60.000 de euro, dar nu neapărat plasate într-un produs, ci plasate ca promisiuni de cumpărare pentru 1-2 apartamente. Dacă ne raportăm la aceste sume, cred că mare parte din oameni pot să se gândească şi chiar să acţioneze în această direcţie. Nu ai nevoie de sute de mii de euro ca să fii investitor, ci ai nevoie de o educaţie financiară. Eu cred că este important pentru oricine, de la medic până la inginer, economist, jurnalist şi nu numai, să aibă noţiuni de bază referitoare la educaţia financiară.”

    El punctează că o investiţie se traduce în ceva ce îţi aduce bani şi nu ar trebui confundată cu o achiziţie. „Dacă ne luăm o casă mai mare, aceasta nu este o investiţie – chiar dacă noi putem considera undeva în subconştient că valoarea respectivei proprietăţi creşte. O investiţie trebuie să fie analizată din punctul de vedere al banilor pe care îi produce – dacă atunci când facem o achiziţie ies bani din buzunar şi ies în mod constant pentru întreţinerea bunului respectiv – cum ar fi, de pildă, o maşină mai mare – cheltuim mai mult pe întreţinerea acesteia, la fel şi în cazul unei case mai mari – acela este un pasiv – un element care ne generează costuri.”

    Pentru a face o bună investiţie în imobiliare, Andrei Marinescu este de părere că este bine să apelăm la un consultant în acest domeniu. „Randamentul pe care îl poţi obţine în cazul chiriei este cuprins undeva între 5% şi 7% – aceasta înseamnă că dacă randamentul este de 5%, ai nevoie de 20 de ani ca să recuperezi o sumă de 100.000 de euro, de exemplu (5.000 de euro X 20 de ani). Există şi posibilitatea unei promisiuni de cumpărare pentru un apartament, iar în acest moment sunt multe proiecte de acest tip – şantiere, proiecte noi, iar dezvoltatorii vor avea la momentul lansării unui produs – când avem doar autorizaţia de construcţie, un produs mult mai bun din punctul de vedere al preţului decât preţul la finalizare.” Oferă exemplul unei achiziţii făcute de el însuşi: „În urmă cu doi ani, am cumpărat un apartament care avea un preţ de 92.000 de euro, eu am plătit 15% avans din această sumă, iar pentru că preţurile la acest complex au avut o creştere de acum doi ani şi până în prezent, preţul acestor apartamente, de la 92.000, s-a dus spre 120.000 – 130.000 de euro”.

    Diferenţa este foarte mare – 40.000 de euro, la 15.000 investiţi, în exemplul menţionat de el, există însă şi posibilitatea de a face acest lucru fără să ne aşteptăm la un randament de peste 200%, ci chiar şi cu un 50% -60% ca randament. „Acest lucru înseamnă că dacă investim 15.000 de euro – ar trebui să avem un avantaj de 9.000 de euro.”  

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

    Andrei Marinescu mai atrage atenţia asupra acelor produse investiţionale, proiecte imobiliare în care agenţii imobiliari sunt implicaţi – ei fiind în măsură să ofere sfaturi în genul de investiţii axate pe cumpărare şi revânzare care pot fi făcute cu sume mici de bani.

    „Cu cât ai mai puţini bani, cu cât avansul este mai mic, cu atât randamentul la o creştere poate să fie mai mare – tocmai aici este paradoxul – nu ai nevoie de bani mulţi ca să fii investitor. 

    Ai nevoie să înţelegi puţin principiile, să citeşti câteva cărţi (aş recomanda Robert Kiyosaki, cu ajutorul căruia să înţelegi diferenţa între active şi pasive). Dacă ai foarte mulţi bani nu te duci să dai un milion de euro pe o maşină, ci dai un milion de euro pe o clădire care produce 20.000 de euro pe lună şi cu cei 20.000 de euro faci un leasing pentru un Ferrari, de exemplu.” 

    Specialistul în imobiliare indică şi că pot fi folosite anumite momente din dezvoltarea unui anumit proiect – iar piaţa oferă multiple oportunităţi, în contextul în care sunt şantiere de construcţii răspândite la nivel naţional: „Anul trecut discutam cu un arhitect şi mi-a spus că niciodată, din 2007 şi până anul trecut, nu s-a produs atât de mult ciment în România cât s-a produs în 2019, poate nici măcar în perioada 2007, a avântului imobiliar. Dacă în 2007, Bucureştiul mergea bine – acum ţara merge bine”. 

    Un alt element care poate ajuta o persoană dornică să facă investiţii este să împrumute bani:

    „Foarte mulţi români – pe care îi cunoaştem – nu vor să se împrumute la bancă – vine cumva din istoricul familiei şi din mentalitatea familiilor lor – eu vă spun că este bine să ne împrumutăm la bancă cu condiţia ca şi costul respectiv să fie acoperit de banii pe care îi aduce produsul pe care îl luăm – trebuie să fim realişti”.

    „Banca nu trebuie să fie împovărătoare – banca devine împovărătoare pentru că noi nu facem investiţii – noi ne cumpărăm case, ne asumăm credite mai mari fiindcă ne gândim că ne va creşte salariul, dar pot apărea situaţii neprevăzute şi să nu mai facem faţă la rata respectivă”, adaugă el.

    Andrei Marinescu atrage atenţia importanţei unui comportament orientat pe economisire, cât şi asupra posibilităţii de a face plasamente, în funcţie de bugetul disponibil. „Există imobile la care poţi să dai 5.000 de euro avans pe o rezervare – şi să renegociezi cu respectivul dezvoltator –  putem găsi produse la care o rezervare sau un antecontract pot fi 3.500 – 5.000 de euro – nu ne trebuie sute de mii de euro – putem să negociem  un termen şi apoi să revindem respectiva rezervare cu 1.000 de euro profit – adică un randament de 30%. Treptat putem ajunge să avem un comportament şi o gândire oarecum economică – bună, dar să ajungem să facem investiţii mai mari. Dacă ne preocupăm un pic de componenta aceasta economică – cred că putem să fim mai buni şi în momentul în care avem un insucces – să nu spunem că este vina economiei sau a altora.”

    În ceea ce priveşte ofertele existente pe piaţă în prezent, el observă că există pachete investiţionale cu randamente garantate, în care dezvoltatorul prestează anumite servicii pentru client – proiecte în care putem constata că va exista o creştere de preţ fiindcă preţul de lansare sau preţul momentului prezent este un preţ destul de aproape de costul de construcţie. De asemenea, el punctează că nu trebuie să intrăm în proiecte chiar de la început, de la faza de proiecte, ci putem să mergem înspre acestea şi pe parcursul dezvoltării unui proiect.

    „Important este să văd dacă reuşesc să nu plătesc 15% – 20% avans – sunt unele proiecte în care merge – altele în care nu merge – dacă nu, mă pot asocia cu cineva sau să caut  acele proiecte  la care pot să am acces cu sume mici – de aceea am spus că poate e bine să apelăm la un agent imobiliar sau la o agenţie care să aibă departamentul acesta de investiţii pentru că pe noi ne interesează să căutăm oportunităţile şi să le scoatem în faţă.”

    În afară de proiectele existente pe piaţa locală, Andrei Marinescu observă că sunt români care au cumpărat şi în afara ţării în scop investiţional. „Avem români care au cumpărat în Spania, Portugalia, avem tranzacţii făcute în Insulele Capului Verde tot în scop investiţional – este vorba despre o cameră de hotel, într-un hotel care este administrat de Melia, unul dintre cei mai mari administratori hotelieri din lume”.

    Sfatul brokerului imobiliar pentru cei care doresc să înceapă investiţiile în real estate? „Să apeleze la noi, să se preocupe de partea de educaţie financiară şi să facă paşi mici. Nu ai nevoie de 100.000 de euro ca să fii investitor – poţi să fii investitor cu 1.000 de euro –  e adevărat, e un pic mai greu – important e să te uiţi la randamentul pe care îl faci, să fie constant şi să îţi impui anumite reguli – marea problemă a oamenilor este că nu ştiu când să iasă dintr-o investiţie.”

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Arta din ştreang

    Obiectul respectiv este nici mai mult, nici mai puţin decât un ştreang, atârnat pe veranda unei case din cartierul Columbia Heights din capitala SUA. Ştreangul a fost realizat de o artistă locală, Anne Bouie, care-l consideră o operă de artă prin care doreşte să sublinieze rezistenţa celor oprimaţi în faţa vicisitudinilor, scrie Washington Post. Artista foloseşte pentru lucrările sale vrejuri de plante, seminţe, sticle, bucăţi de mobilă veche sau de lemn din regiunea în care locuieşte, ştreangul fiind şi el confecţionat din vrejuri. 

  • Grădina cu birouri

    O soluţie, scrie Financial Times, poate fi căutată la scriitori, care de multă vreme se refugiază să lucreze într-o încăpere separată situată în grădina casei lor, fie construită special, fie provenită dintr-un foişor reamenajat ca birou. Printre cei care scriau sau scriu într-un spaţiu separat în grădină se numără George Bernard Shaw, Virginia Wolf sau Neil Gaiman. Biroul sau spaţiul de refugiu din grădină nu este însă amenajat de locatarii casei, ci se poartă colaborarea cu un arhitect care să-l proiecteze.
    Clienţii care solicită aşa ceva doresc fie spaţii moderne, aşezate pe aflorimente, dacă amplasamentul o permite, la construcţia cărora se foloseşte piatră şi sticlă, ca în cazul spaţiului de creaţie de la Greenwich (Connecticut) al fostului bancher american, John Barr, devenit poet, fie spaţii bine integrate în peisaj. În acest din urmă caz se remarcă un studio construit în Australia, la Melbourne, şi acoperit cu iederă, ceea ce-l face greu de distins prin vegetaţie. Biroul celui care l-a comandat este amplasat în dreptul ferestrei mari şi-i permite astfel să se bucure de privelişte. Un alt exemplu vine de la Londra, unde un arhitect a proiectat pentru fratele său un spaţiu octogonal de lucru, construit din lemn şi vopsit în verde pentru a se încadra bine în peisajul grădinii.

  • Un nou sondaj arată cât sunt românii dispuşi să investească în renovarea locuinţei şi cât de des îşi reamenajează casa. Livingul, prioritar

    În urma unui studiu desfăşurat de către magazinul Elegance Decor, 40,6% dintre români aleg să-şi renoveze întreaga casă o dată la 5 ani, în timp ce 34,4% fac acest lucru o dată la 10 ani, şi doar un procent de 9,4% îşi renovează casa an de an.

    La capitolul renovarea unei singure încăperi din locuinţă, 34,4% din respondenţi spun că fac acest demers o dată la 5 ani, fiind urmaţi de cei care fac cu regularitate curăţenie în fiecare an, într-un procent de 21,9%. Un top al încăperilor din locuinţă, cărora românii le acordă o atenţie sporită renovării anul acesta regăsim: livingul (28,1%), dormitorul (21,9%), baia (6,3%) şi bucătăria (3,1%). 34,4% dintre respondenţi spun că nu vor face nicio renovare în acest an.

    Când vine vorba de schimbările pe care ar putea să le facă românii în viitorul apropiat, 37,5% au răspuns că redecorarea completă a unei camere face parte din priorităţile lor (tencuit, vopsit, schimbat sau adăugat parchet). Pe locul secund, cu 25% dintre răspunsuri, sunt cei care îşi doresc doar schimbări minore, cum ar fi schimbarea culorii pereţilor, a plintelor sau a parchetului, aceştia fiind urmaţi de aceia care preferă să dea o nouă înfăţişare camerei în care locuiesc, prin schimbarea culorii, 15,6%.

    Totodată, respondenţii la acest studiu sunt de părere că cea mai importantă încăpere în care îşi petrec timpul este livingul, într-un procent de 65,6%, fiind urmaţi de cei care stau în dormitor (18,8%) şi bucătărie (12,4%).

    Românii nu investesc în renovări trainice: doar 18% aleg materiale mai scumpe dar calitative
    Cu toate că părerile sunt împărţite când vine vorba de redecorarea locuinţei, 50% dintre respondenţi ar face-o doar pentru că ar simţi nevoia unei schimbări. Pe locul secund (37,5%) sunt cei care şi-ar dori să renoveze locuinţa doar pentru că lucrurile s-au deteriorat, iar 31,3% sunt de părere că modernizarea spaţiului şi a designului face parte din priorităţile casnice din acest an.

    În ceea ce priveşte locurile de unde îşi cumpără românii materialele pentru renovare şi design a locuinţei, aceştia apelează în proporţie de 56,3% la magazinele fizice specializate în comercializarea de materiale de construcţii. Imediat urmează cu 43,8% persoanele care îşi achiziţionează materialele de construcţie din mediul online, în timp ce 12,5% fac asta de la magazinele de bricolaj cunoscute.

    Românii nu sunt de interesaţi să ceară părerea atunci când vine vorba de a-şi amenaja într-un mod corect şi reuşit locuinţa. Cei mai mulţi dintre ei, 40,6%, nu cer sfaturi şi obişnuiesc să se ghideze după propriile idei, în timp ce 31,3% apelează la sfaturile prietenilor, familiei sau a echipei magazinului de unde achiziţionează materialele. Doar 12,5% apelează la specialişti de design interior pentru a-şi amenaja casa.

    De asemenea, respondenţii la acest studiu aleg cu predilecţie să-şi cumpere produsele de renovare a casei uitându-se la calitatea acestora, căutând un raport calitate-preţ bun, aceştia fiind într-un procent de 81,3%. Doar 18,8% aleg produsele scumpe care garantează mai multă calitate pe o perioadă mai îndelungată.

    Cu toate acestea, elementele decorative cele mai căutate de către români atunci când vor să-şi renoveze casa sunt: perdele / draperii (75%), corpuri de iluminat (71,9%), vopsea decorativă (56,3%), tapet/fototapet (40,6%), plinte, cornişe, panouri decorative, gresie, faianţă (37,5%), mozaic (18,8%)  şi profile de faţadă (12,5%).

    Renovarea casei presupune şi urmărirea unui design care să îmbină toate piesele de design, astfel încât să se potrivească fără prea mari bătăi de cap, respondenţii fiind într-un procent de 56,3% de acord cu acest lucru, în timp ce 43,8% urmăresc un stil anume pe care să-l implementeze în locuinţa lor (ecletic, scandinav, minimalist).

    Când vine vorba de suma pe care ar fi dispuşi să o investească, 46,9% dintre respondenţi au afirmat că nu ar acorda mai mult de 5.000 de lei, în timp ce 31,3% ar aloca un buget cuprins între 5.000 – 10.000 lei. Doar 6,3% din români ar fi de acord să investească o sumă de peste 20.000 de lei pentru a se bucura de o nouă înfăţişare modernă a locuinţei lor

    40,6% dintre respondenţii care au luat parte la studiul desfăşurat de Elegance-Decor.ro locuiesc într-un apartament cu 3 camere, 34,4% într-un apartament cu 2 camere, 15,6% au declarat că stau la casă şi doar 3,1% locuiesc într-o garsonieră.

  • De ce nu este bine să mai locuieşti cu părinţii după vârsta de 20 de ani

    Bogdan, un absolvent al Facultăţii de Ştiinte ale Comunicării, în vârstă de 25 ani, ar vrea să se mute singur, însă îi este teamă să facă un credit ipotecar. Tânărul susţine că nici chiria nu este o soluţie şi că preferă să economisească cei 300 de euro pe care i-ar da lunar pentru un apartament. Astfel, ar putea aduna suficienţi bani pentru ca într-o zi să îşi cumpere propria locuinţă. Până atunci stă cu părinţii şi se bucură de unele avantaje.

    „În acest moment, a trăi pe cont propriu este ca şi cum ai face o drumeţie înr-un ţinut necunoscut. Trăim într-o ţară în care nu prea ni se oferă, sincer, nicio şansă, ca urmare suntem nevoiţi să locuim cu părinţii până la o anumită vârstă la care reuşim să ne creăm o stabilitate financiară”, spune Bogdan Serediuc.

    Psihologul Mirela Oneţiu susţine că această codependenţă duce la scăderea stimei de sine, la o delăsare din partea tinerilor.

    „Duce la un fel de, aş putea spune chiar depresie, pentru că tinerii consideră că nu se pot descurca fără părinţi şi cumva sunt inutile”, a precizat Oneţiu.

    Ponderea tinerilor cu vârste între 25 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii variază în statele UE. Mai puţin de 10% din tineri locuiesc cu părinţii în ţările nordice, iar în ţările din estul Europei până la 60%.

    În România, bărbaţii pleacă de la părinţi la scurt timp după ce împlinesc 30 de ani în vreme ce femeile, înainte de a împlini 26 de ani.

     

  • Dispozitivele inteligente ne fac mai vulnerabili la atacuri? Un nou dispozitiv smart este predispus atacurilor cibernetice

    O vulnerabilitate de securitate prezentă în încuietorile inteligente August Smart Lock Pro permite atacatorilor aflaţi în preajma acestora să intercepteze datele de acces la reţeaua wi-fi şi deci să controleze toate dispozitivele conectate din locuinţă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de securitate informatică Bitdefender.

    Echipa de cercetare a vulnerabilităţilor în dispozitive smart de la Bitdefender a descoperit că dispozitivul comunică cu aplicaţia de instalare de pe telefon în mod criptat, însă cheia de criptare este stocată tocmai în aplicaţie. Asta permite unui potential răufăcător să intercepteze traficul de internet şi deci parola reţelei Wi-Fi.

    Încuietorile inteligente au devenit foarte populare în contextul dezvoltării economiei colaborative în care inclusiv casele oamenilor sunt folosite pentru a caza turişti. Funcţionalităţile acestora permit proprietarilor să permită şi să revoce accesul în locuinţă distribuind un cod PIN în momentul rezervării, ceea ce a eliminat nevoia de a se întâlni fizic cu clientul sau de a lăsa cheia în locuri prestabilite. Spre deosebire de alte dispozitive inteligente, încuietorile inteligente creează bariere fizice de acces în locuinţă, de aceea oamenii preferă produse de top în locul unor branduri mai puţin cunoscute. Cercetarea Bitdefender arată însă că vulnerabilităţi grave pot apărea inclusiv la dispozitive populare.

    „Nimic nu pune mai tare în pericol securitatea şi intimitatea decât dispozitivele conectate la internet. Într-un atac de acest fel, atacatorul capătă acces la orice dispozitiv conectat la internet pe care îl avem în casă. Asta înseamnă că atacatorul poate face orice, de la compromiterea routerului, la furtul datelor de pe dispozitive şi rularea de imagini şi videoclipuri pe ecranele din casă”, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice la Bitdefender.

    Vulnerabilitatea a fost comunicată producătorului în 9 decembrie 2019 şi a fost confirmată nouă zile mai târziu de către acesta. O comunicare publică comună urma să fie stabilită pentru luna iunie 2020, însă pentru că producătorul a încetat să mai comunice cu cei de la Bitdefender, compania de securitate informatică a decis să facă public raportul.

    O vulnerabilitate similară descoperită în soneriile inteligente Ring Doorbell Pro tot de către specialiştii de la Bitdefender a fost comunicată în luna decembrie. Atunci, camerele au primit o actualizare de securitate care să repare vulnerabilitatea semnalată celor de la Amazon.

    Sfaturi de securitate pentru dispozitive smart

    Înainte de a cumpăra un dispozitiv, citiţi recenzii ale produsului şi aflaţi opiniile altor utilizatori legate de modul în care funcţionează. Verificaţi frecvenţa cu care producătorul trimite actualizări de securitate.

    Actualizaţi dispozitivele inteligente cu cea mai recentă versiune a sistemului de operare.

    Asiguraţi-vă că toate dispozitivele au parole complexe sau că au fost schimbate cele iniţiale.

    Utilizaţi o soluţie de securitate destinată protecţiei echipamentelor smart.