BusinessMagazin

Tag: LOBBY

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea lobby-ului, retrimisă de plen Comisiei juridice, până la 1 februarie

     Plenul Camerei Deputaţilor a luat această decizie cu 119 voturi “pentru” şi un vot “împotrivă”, la propunerea liderului deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a arătat că, deşi este o lege necesară, “sunt unele inadvertenţe” care trebuie îndreptate.

    “Decât să facem un lucru prost, mai bine să o întoarcem la comisie”, a spus Toader.

    Preşedintele Comisie juridice, Bogdan Ciucă, a susţinut că “legea este foarte bună, poate fi îmbunătăţită şi au fost solicitări să se aducă amendamente”.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a menţionat că proiectul este depus din anul 2010 şi a propus ca deputaţii din comisia de specialitate să facă raportul suplimentar astfel încât proiectul de lege să intre în dezbaterea plenului Camerei pe 1 februarie 2014, în sesiunea parlamentară de primăvară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dincolo de poza de familie de la G8

    Dezvăluirea acţionariatului unor companii-paravan sau schimbul de informaţii între autorităţile fiscale au fost evocate de premierul David Cameron, care şi-a făcut din combaterea evaziunii fiscale şi a scandalurilor financiare un pilon central al preşedinţiei britanice a G8, însă nicio propunere radicală n-a fost adoptată, din cauza lobby-ului din partea grupurilor de business, îndeosebi americane. Una dintre propunerile cele mai radicale, de a sili multinaţionalele să-şi publice profiturile, veniturile şi plăţile fiscale defalcat pe fiecare ţară unde operează, a fost pasată în sarcina OECD, care urmează să vină cu un plan de acţiune abia la reuniunea G20 de luna viitoare.

    În schimb, preşedintele Barack Obama a anunţat lansarea primei runde de negocieri pentru un acord comercial bilateral între SUA şi UE despre care Cameron şi Obama au prezis că va crea 13 milioane de locuri de muncă în cele două zone şi va fi probabil “cel mai mare acord comercial bilateral din istorie”.

    Primele discuţii pe marginea proiectului de acord vor avea loc luna viitoare la Washington şi vor viza măsuri de deschidere a pieţelor, eliminarea tarifelor comerciale şi a barierelor netarifare, consolidarea investiţiilor şi alte promisiuni. Unele dintre punctele de discuţie au creat deaj îngrijorări la nivelul organizaţiilor sindicale din SUA, care se tem că acordurile de comerţ liber vor duce la abuzuri ale angajatorilor, la probleme de mediu şi la pierderea de către americani a unor locuri de muncă.

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc
     

  • Băncile greceşti fac lobby disperat pentru a evita naţionalizarea

    Băncile greceşti au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii inter­naţionali responsabili cu bailoutul ţării pentru a relaxa condiţiile impuse pentru recapitalizare şi a evita astfel naţionalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente şi în România. Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operaţiuni în România. O contribuţie suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat. Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privaţi, iar termenul-limită, sfârşitul lunii aprilie, se apropie. Unii investitori consideră că acţiunile băncilor sunt supra­evaluate şi sunt descurajaţi de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Express: 8 din 10 britanici ar dori menţinerea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor

    Aproape opt din zece (79%) persoane chestionate în cadrul unui sondaj comandat de “Get Britain Out”, un grup britanic antieuropean de lobby, doresc menţinerea restricţiilor impuse României şi Bulgariei, în contextul unor temeri privind venirea un val de imigranţi, relatează Express în pagina online. “Get Britain Out” apreciază că sondajul arată că britanicii vor să preia controlul asupra frontierelor ţării lor. “La nivelul tuturor partidelor, regiunilor şi grupurilor demografice, publicul cere Guvernului să menţină controlul asupra imigraţiei din România şi Bulgaria”, a declarat Tim Aker, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. “Problema este că regulile privind libera circulaţie în UE permit oricui din Uniune să vină să trăiască în Marea Britanie”, a subliniat el, adăugând că imigranţii sunt “eligibili” să primească locuinţe şi ajutoare sociale fără să fi contribuit la buget, iar premierul David Cameron nu poate renegocia legislaţia care le acordă aceste drepturi. “Acest sondaj arată că poporul britanic vrea să ia înapoi controlul asupra frontierelor, iar singurul mod de a face acest lucru este ieşirea din UE”, a subliniat Aker.

    Mai multe pe gandul.info

  • Cum a ajuns să dea faliment o firmă subvenţionată cu jumătate de miliard de dolari

    Solyndra, producător de celule fotovoltaice şi sisteme de energie solară cu activităţi în SUA şi Europa, a devenit un simbol al strategiei administraţiei Obama de încurajare a industriei americane de tehnologie solară. În 2009 a primit de la Departamentul Energiei o garanţie de credit de 535 de milioane de dolari pentru extinderea capacităţii de producţie.

    În cronologia postată pe site-ul companiei, vizita făcută anul trecut de preşedintele Barack Obama la sediul din Fremont al firmei figurează la loc de cinste. Obama a calificat atunci activitatea companiei drept “o ilustrare a creativităţii şi a dinamismului american”,

    Confruntată însă cu concurenţa producătorilor chinezi şi cu situaţia dificilă din economie, Solyndra n-a făcut faţă şi a fost nevoită să concedieze 1.100 de angajaţi şi să se pună sub protecţia legii falimentului, fiind a treia companie americană din domeniu care îşi întrerupe activitatea în cursul unei singure luni, conform CNN. Anterior, compania şi-a amânat sine die şi listarea la bursă, invocând condiţiile defavorabile de pe pieţele financiare.

    SPONSORII LUI OBAMA

    Presa a relatat că miliardarul George Kaiser din Tulsa, unul dintre sponsorii campaniei electorale din 2008 a preşedintelui Obama, este unul dintre principalii investitori în Solyndra, iar Kaiser împreună cu şefii Solyndra au donat în total 87.050 de dolari pentru campanie. Potrivit ABC, preşedintele comisiei pentru energie a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Fred Upton, a trimis joi o scrisoare Casei Albe în care cere publicarea corespondenţei între Solyndra, investitorii ei şi oficialii administraţiei Obama din perioada când compania a depus actele pentru a primi sprijin financiar federal.

    Upton, ca şi alţi politicieni republicani, vor să vadă în ce măsură banii contribuabililor americani au fost canalizaţi spre susţinerea unei companii care a sponsorizat campania electorală, iar acum e în faliment.

    În 2010, Solyndra a cheltuit 550.000 de dolari pentru acţiuni de lobby pe lângă Congres, iar în perioada 2008-2011 a cheltuit mai mult de un milion de dolari pentru lobby pentru legi precum cea de creare de locuri de muncă în industria de tehnologie solară sau cea pentru promovarea surselor de energie nepoluantă în SUA.

    De partea lor, Departamentul Energiei şi Casa Albă susţin că investiţia din bani publici n-a fost în zadar. “Proiectul pe care l-am susţinut noi a avut succes. Fabrica a livrat produsele respective, iar consumatorii le-au cumpărat. Compania a avut probleme însă pentru că piaţa s-a schimbat dramatic între timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei, citat de New York Times.

    Înfiinţată în 2005, Solyndra a avut în 2009 venituri de 100 de milioane de dolari, şi-a extins activităţile în Germania şi Belgia, iar în 2010 avea deja instalate peste 1.000 de sisteme de energie solară în SUA şi în străinătate.

    “Suntem dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei companii, însă continuăm să considerăm că energia verde este un domeniu în care America poate şi trebuie să deţină supremaţia şi aşa va fi”, a declarat la rândul său Eric Schultz, purtător de cuvânt al Casei Albe.

  • Marile probleme ale bugetului: achizitiile publice si lobby-ul furnizorilor de medicamente

    Ca urmare a prezentarii raportului de monitorizare pe justitie
    al Comisiei Europene, presedintele Traian Basescu a anuntat ca a
    cerut Guvernului sa nu mai trimita facturi spre decontare catre
    Bruxelles pentru lucrari din orice domeniu, mai putin agricultura.
    Atitudinea presedintelui nu are vreun alt scop decat protejarea
    intregului pachet bugetar alocat Romaniei, intr-o perioada in care
    la Bruxelles au inceput deja discutiile despre urmatoarea executie
    bugetara comunitara 2014-2020.

    Dupa cum a explicat si presedintele, autoritatile romane vor
    verifica din nou toate documentele de decontare a banilor europeni,
    pentru a preveni situatiile in care organismele de la Bruxelles
    descopera nereguli si blocheaza fondurile pe linia respectiva,
    urmand sa diminueze si suma alocata pentru urmatoarea executie
    bugetara.

    O concluzie care decurge din acest discurs al presedintelui este ca
    autoritatile de la Bucuresti sunt deja constiente de amplitudinea
    posibilelor erori si vor cauta sa reduca pe cat posibil inca de la
    faza nationala numarul cazurilor de dosare respinse la
    decontare.

    O alta linie a discursului prezidential a atacat lobby-ul
    producatorilor internationali de medicamente care isi cer onorarea
    facturilor restante de catre spitale si case de asigurari; iritat
    probabil de amintirea acestui subiect de catre FMI in discutiile
    despre arieratele din economie, Basescu a cerut public Guvernului
    sa nu mai achite nicio factura a acestor producatori pana nu va fi
    reglat sistemul de achizitii, adica, data fiind cunoscuta eficienta
    a acestui tip de reforma, pana la calendele grecesti.

  • Parlamentul European vrea sa ingradeasca activitatea firmelor de lobby

    Presedintele PE, Jerzy Buzek, s-a intalnit cu liderii grupurilor
    politice si au decis infiintarea unui grup de lucru format din
    europarlamentari pentru a elabora un nou set de reguli. Liderii
    grupurilor politice au aprobat si masurile luate de la publicarea
    in Sunday Times a acuzatiilor de coruptie impotriva a patru
    eurodeputati, intre care si Adrian Severin.

    PE a primit corespondenta de la autoritatile judiciare austriece
    si slovene legat de cazurile europarlamentarilor despre care a
    relatat Sunday Times, iar “o scrisoare oficiala din partea
    autoritatilor romane este asteptata in cel mai scurt timp”, a
    anuntat legislativul european.