Publicitatea online câştigă tot mai mult teren în faţa celei offline, însă mixul dintre cele două este imperios necesar pentru multe branduri. Social media prezintă un adevărat potenţial de creştere în continuare, oferind şi mai multe facilităţi în 2017, cum sunt noile tooluri de interacţionat cu consumatorii. De pildă videoclipurile live stream (transmisie în direct), care au devenit tot mai populare, fiind oarecum mult mai naturale şi mai uşor de digerat de către useri.
Analizând bugetele globale de advertising online din ultimii cinci ani, acestea aproape s-au dublat, urcând de la 104 miliarde de dolari în 2012 la 197 miliarde de dolari în 2016, estimându-se bugete de 229 miliarde de dolari pentru acest an. Se anticipează ca în 2018 o treime din bugetele de advertising la nivel global să fie plasate în mediul digital, împărţite pe diferite canale.
INFLUENŢA VIZUALĂ, ÎN SPECIAL VIDEO.
Studiile arată că reţinem doar 20% din ceea ce citim, dar şi că procesăm vizualul de 60.000 de ori mai rapid decât textul, de unde şi popularitatea imaginilor şi a videoclipurilor pe Facebook, Instagram şi alte reţele sociale.
În acest context, peste 1,8 miliarde de imagini sunt distribuite zilnic pe social media, peste 100 milioane de ore de conţinut video sunt vizualizate zilnic pe Facebook, iar pe YouTube sunt încărcate 300 de ore de conţinut video în fiecare minut. 2016 a fost un an plin de inovare în domeniul video, datorită apariţiei tehnologiilor VR, realităţii augmentate, video 360.
TOATE LUCRURILE SE ÎNTÂMPLĂ LIVE.
Livestreaming-ul a început să câştige teren odată cu introducerea pe platformele Facebook şi Instagram, după ce alte aplicaţii au văzut un adevărat potenţial în acest segment. În prezent, live-ul este noul normal.
La sfârşitul anului 2016, Mark Zuckerberg, creatorul Facebook, spunea că live streaming-ul „nu oferă doar o experienţă video tradiţională, ci este mai degrabă o experienţă socială”.Oamenii iubesc videoclipurile live deoarece le permit să interacţioneze în timp real, în mod natural şi în ambele sensuri.
INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ CÂŞTIGĂ TEREN.
Deşi nu vorbim neapărat de roboţi capabili să gândească ca un om adevărat, micii roboţi interconectati, echipaţi cu senzori şi capabili să culeagă date, îşi fac loc printre device-urile noastre, printre exemple numărându-se maşinile ce se conduc singure, dronele, asistenţii personali (Amazon Echo, Siri), roboţii industriali, roboţii pentru agricultură, roboţii construiţi pentru divertisment, jucăriile pentru copii şi multe alte tipuri.
În prezent, în cadrul Parlamentului European se dezbate modul în care ar trebui reglementată activitatea acestor roboţi şi cine ar trebui să suporte vina în cazul vătămărilor sau avariilor – să fie posesorul de vină, producătorul aparatului sau cei care l-au programat.
Pe termen lung, specialiştii văd această tehnologie cu potenţial de a înlocui munca necalificată, însă aceasta poate fi o problemă, mii de joburi destinate oamenilor fiind preluate de roboţi.
Pe lângă device‑urile menţionate mai sus, inteligenţa artificială este aplicată şi în online, prin intermediul Chatbots, programe capabile să se ocupe de customer service în social media, algoritmi pentru analiza big data şi programmatic advertising, adică programe ce cumpără publicitate online mai eficient decât o persoană, fiind capabile să calculeze mult mai repede cine este consumatorul, unde se află acesta şi ce mesaje să îi afişeze.
EMERGENŢA SITE-URILOR DE ŞTIRI FALSE.
2016 a fost un an bogat în ştiri electorale, în special în Statele Unite, unde, odată cu ştirile adevărate, au apărut o mulţime de ştiri false. Algoritmii de difuzare a conţinutului pe reţelele sociale, în special pe Facebook, au făcut ca aceste ştiri să se împrăştie pe tot internetul.
Folosind titluri pompoase ce atrag atenţia oamenilor, încurajându-i să acceseze diverse pagini, aceste site-uri profită de faptul că ştirile pot fi distribuite în timp real cu un simplu „share”, consumatorii de conţinut neavând timp să valideze sursa şi, din impuls, distribuind-o mai departe.
