BusinessMagazin

Tag: Libia

  • Liderul islamist Mokhtar Belmokhtar ar fi fost ucis într-un raid american în Libia

    Guvernul libian a declarat că Belmokhtar a fost ucis în timpul atacului, dar oficialii americani încă nu au confirmat.

    “A fost un singur atac desfăşurat cu un avion”, a declarat un oficial din cadrul Pentagonului, care are informaţii directe în legătură cu operaţiunea. Nu a existat personal la sol, a adăugat oficialul citat.

    Mişcările lui Belmokhtar au fost urmărite în timpul raidului, dar rezultatul operaţiunii încă este evaluat, a precizat oficialul american.

    Guvernul libian a mers şi mai departe, într-o declaraţie dată duminică, şi a afirmat că atacul american a “condus la uciderea lui Mokhtar Belmokhtar şi a unui grup de libieni membri ai unei organizaţii teroriste din estul Libiei”.

    Belmokhtar este fondatorul batalionului Semnatari cu Sânge, care a revendicat atacul din ianuarie 2013 din Algeria, soldat cu moartea mai multor străini, între care doi români. La scurt timp după acest atac, procuratura din New York l-a pus sub acuzare pentru implicarea în această luare de ostatici. Ulterior, gruparea a revendicat mai multe atentate în Mali şi Niger.

    Belmokhtar, în vârstă de 42 de ani, şi-a pierdut un ochi în timpul unei lupte, ceea ce i-a adus numele de “Chiorul”.

  • Creanţa Libia, o poveste de 20 de ani, bagă în insolvenţă Rompetrol SA

    Rompetrol SA, înfiinţată în 1974 ca reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti, îşi caută salvarea sub procedura insolvenţei, după ce în toamna lui 2014 Curtea de Apel Bucureşti a obligat compania, alături de două persoane fizice, să plătească Finanţelor mai multe milioane de dolari.
     
    Suma reprezintă “creanţa Libia”, unul dintre cele mai complicate dosare ale justiţiei româneşti.
     

  • Planul UE împotriva traficanţilor de imigranţi ar putea include forţe terestre în Libia

    Strategia se concentrează pe campania aeriană şi navală în Marea Mediterană şi în apele teritoriale libiene, cu aprobarea ONU, dar adaugă că operaţiuni terestre în Libia ar putea fi de asemenea necesare pentru a distruge navele şi bunurile traficanţilor, relatează The Guardian în ediţia electronică.

    “Prezenţa pe ţărm ar putea fi luată în considerare dacă se ajunge la un acord cu autorităţile competente”, precizează documentul. “Operaţiunea ar necesita o gamă largă de efective aeriene, maritime şi terestre. Acestea ar putea include: informaţii secrete, supraveghere şi recunoaştere; echipe de abordare; unităţi de patrulare (aeriene şi maritime); bunuri amfibii”.

    Misiunea ar putea include “acţiuni de-a lungul coastei, în porturi (…) împotriva bunurilor şi vaselor traficanţilor înainte de a fi folosite”. Documentul avertizează însă cu privire la ameninţarea “teroristă şi a miliţiilor” la adresa forţelor europene.

    Strategia recunoaşte de asemenea că misiunea ar putea conduce la victime civile. “Operaţiunile de abordare a traficanţilor în prezenţa imigranţilor includ un risc ridicat de pagube colaterale, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti”.

    Diplomaţi şi oficiali de rang înalt de la Bruxelles au subliniat că nu există perspectiva detaşării de trupe pe teritoriul libian, iar Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a reiterat această poziţie miercuri. “Nu plănuim în nici un fel o intervenţie militară în Libia”, a declarat ea.

    Însă Guvernele UE urmează să mai discute şi să ia o decizie cu privire la documentul strategic. Miniştrii de Externe şi Apărare din UE trebuie să ia o decizie în cadrul unei reuniuni de la începutul săptămânii viitoare, după care pachetul militar trebuie aprobat de şefii de state şi guverne la summitul UE de luna viitoare.

    Mogherini a declarat că se aşteaptă ca luni să se decidă sediul şi comandamentul misiunii. Ea părea optimistă în legătură cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care să permită folosirea forţei împotriva traficanţilor de imigranţi, dar a precizat că dacă acest lucru nu se întâmplă, UE tot va declanşa misiunea militară în Mediterana, în afara apelor teritoriale şi spaţiului aerian ale Libiei.

    Planurile militare au început din cauza numărului mare de imigranţi din Africa subsahariană şi Orientul Mijlociu care vin din Libia, pe Marea Mediterană, spre Europa. Numai anul acesta aproximativ 2.000 de imigranţi şi-au pierdut viaţa pe mare.

    Aproximativ zece state UE s-au oferit să participe la campanie, potrivit unor oficiali de rang înalt. Printre acestea se află Italia, care ar urma să asigure comandamentul, dar şi Marea Britanie, Franţa şi Spania.

  • Libia a oprit nave cu sute de imigranţi africani care încercau să ajungă în Europa

    Ţara nord-africană, afectată de violenţă şi de o lipsă a autorităţii statului la patru ani după înlăturarea de la putere a lui Muammar Kadhafi, a devenit un centru major pentru traficanţii de persoane care aduc imigranţi din Africa, la bordul unor ambarcaţiuni, către Italia.

    Forţele de securitate libiene au reţinut marţi aproximativ 70 de africani la Tripoli, unde aşteptau ca traficanţii să îi ducă la bordul unor ambarcaţiuni pentru a ajunge pe insula italiană Lampedusa, a declarat un oficial libian de rang înalt.

    Cel puţin două nave, una pe care se aflau aproximativ 250 de persoane din Senegal, Ghana, Etiopia şi alte ţări africane şi alta la bordul căreia se aflau imigranţi din Etiopia şi Ertireea, au fost oprite în ultimele trei zile, după ce au plecat din Libia, a adăugat acesta.

    Imigranţii capturaţi sunt adesea ţinuţi în centre de detenţie aglomerate din Libia, uneori timp de mai multe luni, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului.

    Paza de Coastă libiană are resurse prea reduse pentru a combate traficul de persoane şi se bazează pe nave de pescuit şi remorchere.

    Uniunea Europeană a ajutat în trecut la antrenarea şi echiparea Pazei de Coastă libiene, dar situaţia securităţii a determinat instructorii străini să părăsească ţara.

    Cel puţin 900 de persoane ar fi murit duminică în largul coastelor Libiei, după ce ambarcaţiunea pe care erau înghesuite s-a scufundat în timp ce încerca să ajungă pe insula italiană Lampedusa.

    Un procuror italian a afirmat că aproximativ un milion de imigranţi africani aşteaptă, pe coastele Libiei, să pornească pe mare spre Malta şi Italia, în contextul în care circa 1.000 de persoane s-au înecat în ultimele zile în Mediterană.

    “Potrivit estimărilor, în Libia sunt între 500.000 şi un milion de imigranţi subsaharieni şi sirieni care aşteaptă să fugă spre Europa”, a declarat Maurizio Scalia, procuror-adjunct al provinciei italiene Palermo, citat de publicaţia Il Fatto Quotidiano.

    Conform serviciilor secrete italiene, tariful mediu pentru cetăţenii din Sudan şi Eritreea care vor să ajungă în Libia este de 4.000-5.000 de dolari. Din Libia spre Italia, reţelele de traficanţi cer între 1.000 şi 1.500 de dolari de persoană.

  • Atac CU BOMBĂ la sediul Ambasadei Spaniei în Libia

    “Am auzit o explozie puternică”, a declarat o persoană care locuieşte lângă ambasadă.

    Potrivit ziarului spaniol El Mundo, nicio persoană nu a fost rănită, având în vedere că Spania, la fel ca cele mai multe ţări occidentale şi arabe, şi-a retras diplomaţii în vară, în timpul unor confruntări sângeroase între grupări armate rivale la Tripoli.

    Imagini postate pe reţele de socializare prezintă avarii la un zid al clădirii. Atacul nu a fost revendicat imediat, iar oficiali libieni nu au făcut comentarii.

    Islamişti loiali grupării Statul Islamic (SI) au revendicat o serie de asasinate de străini şi atacuri asupra unor ambasade şi câmpuri petroliere din Libia.

    Islamişti SI au exploatat haosul din ţara nord-africană, în contextul în care două guverne, susţinute de grupări armate, luptă pentru preluarea controlului la patru ani de la îndepărtarea fostului dictator Muammar Kadhafi de la putere.

    Gruparea sunnită a revendicat duminică uciderea a aproximativ 30 de creştini etiopieni, la două luni după ce a decapitat 21 de egipteni copţi pe o plabă libiană.

    Guvernul libian recunoscut la nivel internaţional funcţionează în estul ţării, după ce o facţiune rivală a preluat controlul asupra aeroportului din Tripoli, în august, şi a instalat o administraţie rivală.

  • Cel puţin doi morţi într-un atac armat al grupării Statul Islamic asupra Ambasadei Coreei de Sud la Tripoli

    Potrivit publicaţiei britanice, oficiali din cadrul Ministerului sud-coreean de Externe au declarat pentru agenţia Yonhap că atacul a fost comis de către “un grup înarmat de militanţi islamişti” care a deschis focul asupra complexului în care se află misiunea, la Tripoli.

    Presa locală scria că ar fi vorba despre un atac ce pare comis de “lunetişti” şi că o maşină a plecat în trombă după deschiderea focului.

    Pe conturi de Twitter asociate SI au fost postate mesaje în care islamiştii se laudă că au împuşcat mortal “doi paznici de la Ambasada Coreei de Sud” şi revendică responsabilitatea comunicării informaţiei de la Tripoli către Statele Unite.

    “Soldaţi ai califatului au neutralizat paznici de la Ambasada Coreei de Sud”, anunţă, într-o alertă, aripa media al SI.

    Oficiali de la Seul au putut să confirme moartea a cel puţin un paznic, însă presa sugerează că a doua victimă ar putea să nu fie angajata ambasadei.

    “Nu există victime în rândul cetăţenilor sud-coreeni”, a declarat un oficial.

    Ambasada Statelor Unite la Tripoli a fost evacuată în iulie anul trecut, pentru a doua oară, în trei ani, toţi cetăţenii americani fiind evacuaţi, de asemenea, din capitala Libiei.

    Marea Britanie a urmat exemplul american la scurt timp după aceea, pe 2 august, suspendându-şi operaţiunile şi îndemnându-i pe britanici să părăsească ţara, aflată, potrivit ambasadorului britanic de atunci, Michael Aron, într-o situaţie “foarte tristă”.

  • Gruparea Stat Islamic a răpit 20 de angajaţi străini de la un spital din Libia

    Peste 30 de militanţi ai grupării teroriste Stat Islamic au atacat spitalul, în timp ce un autobuz aştepta pentru a transporta angajaţii, care nu sunt libieni, în capitala ţării, Tripoli, relatează CNN.

    Majoritatea angajaţilor medicali răpiţi sunt din Filipine, dar printre ei figurează şi cetăţeni din Ucraina, Serbia şi India, a precizat oficialul de la spital.

    Membrii personalului spitalului care au fost răpiţi încercau să părăsească oraşul din cauza situaţiei securităţii şi a prezenţei grupării teroriste în localitate, a adăugat sursa citată.

    Oficialul consideră că militanţii SI nu voiau ca personalul medical să părăsească oraşul pentru că ei sunt singurii care ar putea acorda îngrijiri luptătorilor grupării islamiste răniţi în confruntări.

    Oraşul Sirte, care se află la jumătatea drumului dintre Tripoli şi Benghazi, a fost ultimul mare fief al forţelor loiale fostului dictator libian Muammar Kadhafi în războiul libian. Kadhafi a fost ucis în acest oraş.

    Gruparea Stat Islamic a preluat controlul asupra oraşului la sfârşitul anului trecut, inclusiv asupra spitalului. Organizaţia extremistă a revendicat în urmă cu aproximativ două luni execuţia a 21 de creştini copţi egipteni din Libia.

  • Iohannis: E nevoie de o soluţie politică a conflictului din Libia şi toleranţă zero faţă de terorism

    Klaus Iohannis a scris pe Facebook că ”gruparea Statul Islamic a făcut publică ieri ( duminică, nr) o înregistrare video cu decapitarea, în Libia, a 21 de bărbaţi egipteni creştini”.

    ”Uciderea unor oameni nevinovaţi şi persecuţiile la care sunt supuşi creştinii de către terorişti afiliaţi grupării SI sunt acte de o cruzime şi barbarie incalificabile, care au nevoie de un răspuns ferm din partea comunităţii internaţionale”, apreciază Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, ”aceste atrocităţi arată că este neapărată nevoie de o soluţie politică a conflictului din Libia şi de toleranţă zero faţă de grupările teroriste”.

    Gruparea extremistă sunnită Stat Islamic (SI) a difuzat duminică o înregistrare video care prezintă decapitarea a 21 de bărbaţi pe care îi prezintă ca fiind egipteni de confesiune creştină recent răpiţi în Libia, relatează BBC News Online.

    Potrivit imaginilor postate pe Internet, bărbaţi îmbrăcaţi în combinezoane de culoare portocalie, similare celor purtate de ostaticii executaţi recent în Siria de către SI, sunt aliniaţi pe o plajă cu mâinile legate la spate, după care sunt decapitaţi.

    La 12 ianuarie, aripa libiană a grupării extremiste sunnite a anunţat că deţine ostatici 21 de egipteni de confesiune creştină.

    Cei 21 de egipteni, care erau muncitori imigranţi, au fost răpiţi în oraşul Sirt, în nordul Libiei, aflat sub controlul grupărilor islamiste.

    SI a anunţat că ei au fost răpiţi pentru a răzbuna soarta femeilor musulmane “torturate şi ucise de către Biserica (Ortodoxă) Coptă din Egipt”.

     

  • Stănescu: Ministerul de Externe a invitat Ambasada Libiei la discuţii cu privire la atacul asupra petrolierului

    “Chiar astăzi ambasada noastră la Tripoli a lansat câteva solicitări către Ministerul de Externe libian. Suntem în aşteptarea unui răspuns din partea Ministerului de Externe libian. Totodată, MAE a invitat Ambasada Libiei la Bucureşti la discuţii cu privire la circumstanţele şi cu privire la tot ansamblul acestui eveniment”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE.

    Întrebat dacă România va cere o anchetă internaţională, aşa cum a făcut Grecia, Stănescu a precizat că după discuţiile cu reprezentanţii Ambasadei Libiei “direcţiile politice din cadrul Ministerului vor gândi o linie de acţiune”.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, a precizat că MAE este de luni “în contact cu reprezentanţii autorităţilor libiene la Bucureşti cărora încă de ieri li s-au cerut clarificări”. “Acestea vor veni şi astăzi contactul va fi reluat. Trebuie însă înţeleasă nu numai situaţia de securitate de acolo ci şi modul în care este dislocat guvernul din Libia, care nu se află în capitală”, a precizat Predescu.

    Totodată, Bogdan Stănescu a spus că la ora actuală nava se află în rada externă a portului Tobruk pentru efectuarea unor reparaţii necesare continuării drumului către Pireu.

    El a mai spus că în cursul serii de luni Ambasada României la Tripoli a discutat de două ori cu cetăţeanul român care este “în siguranţă, totul este ok, nu a fost afectat de către atacul cu rachetă”.

    Stănescu a declarat că misiunile României de la Tripoli şi Atena “monitorizează situaţia navei până la momentul în care va ajunge în portul Pireu”. “În momentul în care nava va ancora în portul Pireu o echipă consulară a Ambasadei României la Atena este pregătită să se deplaseze la faţa locului pentru a acorda toată asistenţa consulară necesară atât cetăţeanului român, tatăl celui decedat, cât şi pentru a îndeplini toate formalităţile privind repatrierea corpului neînsufleţit”, a afirmat Stănescu.

    Petrolierul atacat duminică într-un port din Libia urma să ajungă la o centrală electrică, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă de conflict, a explicat un purtător de cuvânt al armatei libiene, citat de BBC News online.

    “Nava urma să ajungă la o centrală electrică din Derna, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă militară. Le-am cerut să se oprească, dar au stins luminile, nu au mai răspuns; am fost obligaţi să atacăm. Am lansat două atacuri”, a declarat colonelul Ahmed Mesmari, purtătorul de cuvânt al armatei libiene.

    Petrolierul a fost atacat de avioane de vânătoare, în zona portului Derna, doi membri ai echipajului – un român şi un grec – fiind omorâţi.

    Incidentul intervine în contextul conflictului dintre miliţii islamiste, care deţin controlul asupra portului Derna, şi forţele regimului libian.

    Guvernul Libiei avertiza, încă din ianuarie 2014, că navele care transportă petrol că riscă să fie scufundate de armata libiană dacă se apropie de porturile din estul ţării aflate sub controlul insurgenţilor separatişti. Mai multe porturi din estul Libiei se află sub controlul unor miliţii federaliste care solicită autonomie sporită din partea Guvernului de la Tripoli. Confruntările separatiste afectează grav Libia, stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) aflat într-o situaţie de instabilitate după înlăturarea regimului Muammar Kadhafi. Miliţii rebele cu pretenţii autonomiste au creat un guvern regional nerecunoscut în regiunea Cirenaica, în estul ţării, preluând controlul asupra a numeroase porturi din Marea Mediterană. Libia este condusă de două parlamente şi de două guverne rivale, unul apropiat miliţiilor islamiste Fajr Libya (Zorii Libiei) şi celălalt recunoscut de comunitatea internaţională, cu sediul la Tobruk, în apropiere de frontiera cu Egiptul.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.