BusinessMagazin

Tag: lege

  • Legea care permite deţinerea între 100 şi 500 de cartuşe pentru arme, promulgată

    Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care permite deţinătorilor de armele de pază să aibă 100 de cartuşe, iar pentru cele de vânătoare 500 de cartuşe, în loc 50, respectiv 300 cât era reglementat anterior. Legea nu vizează operaţiunile cu arme ale instituţiilor de apărare sau siguranţă naţională.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul de promulgare a actului normativ, iniţiat de Guvern, care modifică şi completează Legea 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. Printre prevederile legii se numără majorarea numărului maxim de cartuşe permise pentru deţinători de arme, la 100 pentru armele de pază şi apărare şi 500 pentru armele de vânătoare, precum şi condiţiile de prelungire a valabilităţii permisului de armă.

    “La articolul 42, literele a) şi b) ale alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (2) În cazul armelor de apărare şi pază, 100 de cartuşe cu glonţ şi 50 de cartuşe fără proiectil, pentru fiecare armă; b) în cazul armelor de vânătoare, 500 de cartuşe pentru câte o singură armă de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port şi folosire;”, se arată în legea promulgată.

    Legea mai prevede că prevederile nu se aplică operaţiunilor cu arme şi muniţii efectuate de către “instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice şi operaţiunilor ce au ca destinatar final aceste instituţii”.

    “Prevederile prezentei legi nu se aplică nici în cazul transferurilor reglementate de OUG nr. 158/1999 privind regimul exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare”, se mai arată în proiectul de lege.

    Potrivit legii, autorizaţia de eliberare a armelor letale se emite celor care “deţin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea documentelor stabilite în prezenta lege, în funcţie de destinaţia armelor, şi nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor”.

    “La articolul 14 alineatul (1), literele b), c), d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: ,,b) deţin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea documentelor stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în funcţie de destinaţia armelor; c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracţiuni comise cu intenţie; d) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie; f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor;”, mai stipulează actul normativ.

    Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către structura de poliţie competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă titularul dreptului, dacă acesta îndeplineşte condiţiile legii.

    Potrivit proiectului, după expirarea permisului de armă, proprietarul armei are voie să deţină arma şi să o poarte o singură dată, pentru depunerea acesteia la un armurier autorizat, în vederea depozitării sau înstrăinării, în termene de maxim 30 de zile de la expirarea permisului.

    Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională pe această lege, motivând această sesizare prin faptul că Guvernul nu a cerut avizul CSAT pentru acest proiect, care este unul care priveşte securitatea naţională. CCR a respins în luna septembrie sesizarea preşedintelui.

  • Se poate repeta un nou Colectiv în Centrul Vechi al Capitalei? Ce s-a schimbat după tragedia din 2015

    „Imediat după Colectiv, s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 571 – n.r.) prin care s-au schimbat reglementările în ceea ce priveşte suprafeţele şi modul prin care se dau autorizaţiile, în funcţie de suprafaţă. Asta este cea mai importantă modificare de după Colectiv ”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Răşică, şeful Poliţiei Locale din Capitală.

    După incendiul din 2015, mai mulţi patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărat, dovadă fiind incendiile frecvente, asta în condiţiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Şelari, sunt mii de turişti îngrămădiţi în spaţii înguste.

    Însă, şeful Poliţiei Locale este optimist şi spune că un nou „Colectiv” nu se poate repeta în Centrul Vechi. Potrivit acestuia, toate imobilele din zonă au fost verificare în ceea ce priveşte branşamentele.

    „În Centrul istoric a fost un incendiu pe Şelari, anul trecut, unde intervenţia s-a făcut în trei minute. S-a spus că dacă se repetă Colectiv, în Centrul Vechi mor oameni pe capete, iar eu nu sunt de acord, pentru că acolo, în ultima perioadă, nu doar că s-au făcut controale, dar s-au făcut şi multe progrese. S-au făcut controale mixte cu Enel şi Distrigaz, astfel încât să identificăm branşamentele ilegale, şi aici s-a intrat în forţă, şi s-au pus la punct, şi s-au luat măsuri în forţă. Timp de o săptămână, am luat fiecare imobil la mână”, spune Răşică.

    Şeful Poliţiei locale mai spune că una dintre măsurile foarte importante de după Colectiv a fost modernizarea reţelei de hidranţi şi cartografierea acestora în sistem digital.

    „Un lucru extrem de important care s-a făcut a fost modernizarea întregii reţele de hidranţi şi cartografierea acesteia în sistem digital, astfel încât dacă se întâmplă ceva, cei care intervin ştiu unde au hidranţi şi ce presiune au, iar cei de la Apa Nova sunt anunţaţi în timp real să crească presiunea la apă. Pe partea de evacuare, totul e sigur şi toţi oamenii de acolo ştiu ce au de făcut”, precizează Răşică.

    Poliţia Locală împreună cu cei de la ISU Bucureşti au închis, în ultima perioada, 4 cluburi de Centrul vechi care nu au autorizaţii de funcţionare.

    „Club A, de exemplu, la ora actuală este închis, de către noi şi ISU, pentru lipsa autorizaţiei de funcţionare. Dar mai este nevoie de modificare a legislaţiei, astfel încât acolo unde se constată nereguli grave, să se sigileze totul”, mai spune Răşică.

     

    Mii de amenzi, în urma controalelor ISU

    Potrivit unui bilanţ al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în primele 6 luni ale anului 2019, au continuat activităţile de îndrumare şi control, pe linia respectării măsurilor de apărare şi stingere a incendiilor la instituţii publice şi operatori economici din diverse domenii.

    În primul semestru al acestui an, la nivel naţional s-au desfăşurat 23.239 de controale (în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului 2018) la operatori economici, instituţii şi alte categorii de obiective.

    „În urma acţiunilor derulate în teren, specialiştii noştri au constatat 80.170 deficienţe, pentru care s-au aplicat 50.949 avertismente şi 7.198 amenzi în cuantum de 26.080.572 lei, în creştere cu 14% comparativ cu primul semestru al anului 2018”, se arată în bilanţul IGSU.

    Pompierii nu au identificat situaţii care să determine încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu. Drept urmare, pentru niciunul dintre obiectivele verificate nu s-a impus oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor.

    Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au înregistrat 16.299 solicitări de emitere a documentelor care să certifice realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, fiind eliberate 4.906 avize şi
    autorizaţii de securitate la incendiu şi protecţie civilă.

    În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei pentru a fi prevenită o nouă tragedie de amploarea celei din Colectiv, autorităţile au adoptat o serie de reguli pentru apărarea împotriva incendiilor.

    Cea mai notabilă şi care a fost şi remarcată de populaţie a fost amplasarea unui panou la intrarea într-un spaţiu public. Concret, este vorba despre o modificare a legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, adoptată în 2018.

    Această prevedere arată că, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, patronii de cluburi sau alte spaţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: «Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu»”.

    Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei

    Obligaţia vizează următoarele categorii de construcţii:

    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de comerţ – baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine şi hipermagazine;
    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
    – clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de turism – hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente şi camere de închiriat în regim hotelier.

    O Hotărâre de Guvern din 10 august 2016 (HG 571) arată, în mod clar, care sunt caracteristicile clădirilor care trebuie să deţină în mod obligatoriu aviz şi autorizare ISU.
    Aici avem noţiuni precum: clădirile înalte sau foarte înalte, clădirile cu mai multe încăperi, sediile autorităţilor cu aria mai mare de 600 mp, lăcaşuri de cult şi spaţiile de cazare de aici, clădirile din alimentaţie publică cu mai mult de 200 mp, spitale cu aria de peste 600 mp, spaţii culturale de peste 600 mp etc.

    Modificări au fost şi în privinţa activării Planului rosu de intervenţie. Pentru judeţe, planul roşu este activat pentru evenimente cu 7-10 victime, iar pentru Bucureşti-Ilfov, planul roşu este declanţat pentru situaţii de urgenţă cu un număr mai mare de 20 de victime. Însă, în Bucureşti-Ilfov, planul roşu poate fi activat şi la un număr mai mic de victime, în funcţie de gravitate.

    În cazul incendiului de la Clubul Colectiv, activarea şi declanşarea în totalitate s-au realizat în paralel – odată cu obţinerea informaţiilor de la faţa locului care indicau numărul mare de victime (peste 20), s-a demarat mobilizarea resurselor suplimentare (faza de declanşare) în timp ce se producea şi solicitarea activării planului la ora 22:50, la propunerea inspectorului şef şi aprobarea de către prefect, potrivit unui document semnat de Raed Arafat şi transmis către Corpul de Control al premierului, care a făcut verificări după tragedia din 2015.

    În prezent, a fost introdus un cod unic pentru a fi alertate toate ambulanţele pentru declanşarea Planului Roşu.

    65 de oameni au murit după incendiul din anul 2015. Unii au murit pe loc, alţii în spitale. Unii din cauza arsurilor, alţii din cauza sistemului.

    La patru ani de la acel moment, nu a fost nimeni condamnat.

    Un filmuleţ publicat recent de jurnaliştii Libertatea arată modul haotic în care au acţionat echipajele ISU, iar Raed Arafat a precizat că nu ştia de existenţa inregistrării. Nici procurorii nu au ştiut de existenţa înregistrării, pe care ulterior au solicitat-o de la ISU. În urma vizionării filmului, Parchetul General a trimis procurorilor militari cauza pentru a-i ancheta pe salvatori.

  • Datele pasagerilor şi accesul instituţilor la acestea sunt reglementate de o lege specială

    Autorităţile competente să ceară informaţii despre pasagerii curselor aeriene sunt poliţia şi instituţiile care se ocupă de securitatea statului, conform unei legi speciale care reglementează acest tip de date şi modul în care instituţiile statului le pot accesa.

    Conform legii 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian care transpune Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului, autorităţile are au acces la datele pasagerilor sunt Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale: Direcţia generală de informaţii a apărării, Ministerul Public şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: Direcţia Generală a Vămilor.

    Datele pasagerilor sunt administrate de Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP), structură de specialitate, fără personalitate juridică, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

    UNIP colectează datele pasagerilor de la transportatorii aerieni, le stochează pentru o anumită perioadă, transferă datele către autorităţile competente şi facilitează schimbul de date cu Unităţile similare din alte state membre ale Uniunii Europene şi cu EUROPOL.

    Legea nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia şi nu aduce atingere dreptului organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că i-a solicitat fostei directoare a TAROM, Mădălina Mezei, lista parlamentarilor care au zburat spre Bucureşti în ziua moţiunii, pentru a se asigura că totul este în regulă. Anterior, Mădălina Mezei a declarat că ministrul i-a solicitat să oprească cinci curse interne care ar fi adus parlamentarii la Bucureşti.

    La articolul 13 aliniatul 4, legea interzice transmiterea datelor pasagerilor către alte autorităţi sau instituţii publice române.

    Articolul 40 stabileşte obligaţiile transportatorilor aerieni privind protecţia datelor cu caracter personal: în cadrul activităţilor necesare pentru transmiterea datelor PNR către UNIP, transportatorii aerieni rămân responsabili, în temeiul dispoziţiilor legale din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal aplicabile acestora, în ceea ce priveşte: a) adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru asigurarea protejării datelor PNR împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum şi împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală; b) prelucrarea datelor PNR în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată, inclusiv informarea pasagerilor, prealabilă colectării datelor PNR, cu privire la faptul că acestea sunt transmise către UNIP; c) colectarea datelor PNR în scopuri determinate, explicite şi legitime şi abţinerea de la prelucrarea ulterioară într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; d) colectarea de date PNR adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate; e) prelucrarea de date PNR exacte şi actualizate; f) păstrarea datelor PNR într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate.

  • Hai să ne batem!

    Cei care au ceva de împărţit cu altcineva pot opta se întâlnească cu persoana respectivă la un club de lupte denumit Streetbeefs din Harrisonburg, Virginia. Proprietarul acestuia, Chris Wilmore, l-a creat în urmă cu mai bine de zece ani pentru a le oferi un loc sigur celor dornici să-şi rezolve disputele, care astfel nu se mai iau la bătaie pe stradă riscând să aibă probleme cu poliţia, scrie Washington Post, şi nici nu mai recurg la folosirea de arme albe sau de foc. Clubul organizează întâlniri într-un weekend pe lună, unde cei care au de rezolvat un conflict cu cineva o pot face prin intermediul unui meci de box.

  • Iohannis a promulgat legea privind expertizarea şcolilor construite înainte de 1978, până în 2021

    Prin această lege promulgată, luni, de către şeful statului clădirile unităţilor de învăţământ construite înainte de 1978 trebuie să fie expertizate pentru încadrare lor în clasa de risc seismic, până la 1 ianuarie 2021.

    În caz contrar, vor fi date amenzi între 1.000 şi 10.000 lei pentru conducătorii de instituţii de învăţământ care împiedică expertizarea şi consolidarea clădirilor pe care le administrează.

    Pe 11 septembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege iniţiat de senatorul USR Cristian Ghica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea prin care Instituţia Prefectului din Giurgiu e transferată de la MAI, neconstituţională – surse

    Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea prin care clădirea Prefecturii judeţului Giurgiu este trecută din domeniul public al statului şi din administrarea MAI în domeniul public al judeţului Giurgiu, au declarat surse din cadrul instituţiei pentru MEDIAFAX. Astfel, legea este neconstituţională.

    Pe 25 iulie, şeful statului a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi.

    „Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine art. 1 alin. (4) şi alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, arată preşedintele Iohannis în textul sesizării formulate la Curtea Constituţională, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

    Klaus Iohannis argumentează că prevederile Codului civil arată că „bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”.

    Şeful statului mai susţine că „bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităţilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Guvernului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a decis că Legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune este constituţională

    În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului II, punctul 8, din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

    PNL şi USR au formulat sesizarea de neconstituţionalitate pe 8 iulie.

    USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.

    Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

    De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

    USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici vrea ca cei care nu-şi plătesc datoriile la stat să facă închisoare. „Dar statul nu este dator? Ce se întâmplă cu statul dacă nu-şi plăteşte dările în 45 de zile, aşa cum spune legea? El nu intră la puşcărie? Cum vine asta?“

    Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici propune într-o inţiativă legislativă semnată în nume propriu (ministrul finanţelor Eugen Teodorovici este parlamentar, prin urmare poate să depună iniţiative legislative) pedepse cu închisoarea pentru cei care nu-şi plătesc datoriile la stat. Disciplina fiscală ar urma să evite majorarea taxelor, arată el.

    Bugetul fiscal are o colectare de 26-27%  din PIB. Este cel mai mic volum din UE. Poţi colecta mai mult cu biciul şi cu închisoarea?

    Aşadar, guvernul PSD nu elimină majorarea de taxe ca politică viitoare.

    „Disciplina fiscală trebuie întărită. Nu avem o problemă anume cu iniţiativa Finanţelor. Problema la noi este încrederea pe care o ai în ceea ce priveşte legea. Cine este cel care decide că X sau Y a încălcat legea?“, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), este şi mai categoric: „Este o propunere pe care principial nu o poate nimeni respinge. Dar statul nu este dator? Ce se întâmplă cu statul dacă nu-şi plăteşte dările în 45 de zile, aşa cum spune legea? El nu intră la puşcărie? Cum vine asta?“ Problema este de egalitate de şanse: stat/privat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ‘Jupanul’ pe mosia DRDP Timisoara, Cristian Ispravnic, mai smecher decat seful sau, ministrul Transporturilor. Sfideaza legea, isi tine ‘la secret’ veniturile in declaratia de avere, dar si rapoartele de activitate

    TIMISOARA. Parasutat de PSD de la Arad direct in fruntea DRDP Timisoara, socotindu-se pe cai mari, sfideaza legea cu tupeu. Seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Cristian Ispravnic, se considera mai presus decat seful sau, Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. Cum anume, va explicam in cele ce urmeaza.

    Acesta isi ascunde cu tupeu veniturile, incalcand grav legea care il obliga sa isi publice intreaga avere, an de an, fiind platit din bani publici. Si nu vorbim doar de veniturile pe care le obtine de la DRDP Timisoara, ci si cele incasate din pozitia de consilier judetean la Arad, functie din care nu s-a remarcat cu absolut nimic, fiind considerat un ilustru necunoscut printre colegii sai si mai ales printre cei pe care ii reprezinta din acest fotoliu caldut.

    In ultima declaratie de avere postata pe site-ul DRDP Timisoara, veniturile lui Cristian Ispravnic sunt secretizate. La propriu.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Teodorovici, despre legea prin care vrea taxarea pensiile mai mari de 7.000 de lei cu până la 50%: Nu putea face obiectul unei OUG/ Cred că este o măsură de urgenţă

    Eugen Teodorovici a depus la Senat, în caliate de senator PSD, un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Măsura făcea parte iniţial din pachetul de propuneri discutat odată cu rectificarea bugetară de la începtul lunii august.

    „Dacă nu mă înşel nici nu a fost pe legea de abilitare şi nu putea să fie aprobat de Guvern ca ordonanţă simplă, iar ca ordonanţă de urgenţă este încă destul de complicat să convingi ministerele avizatoare sau ministerul principal avizator că este o urgenţă, asta trebuie să o stabilească nu juridic cineva ci ca şi oportunitate din punct de vedere economic, că dacă e o măsură care aduce un beneficiu bugetului de stat per total, sau bugetul consolidat dacă doriţi.

    Eu cred că este o măsură de urgenţă, mai ales că este banii sunt necesari la nivel de buget pentru diferite alte măsuri, acesta e un aspect. Al doilea aspect este un mecanism, spunem noi foarte în regulă şi în limita legii, adică nu cred că vor fi acţiuni de contestare acestei propuneri sau dacă vor fi, ele vor fi sortite eşecului.

    Sunt în Parlament dacă ştiţi foarte bine alte două iniţiative, dacă nu mă înşel din partea colegului senator Pop şi din partea colegilor de la USR, atunci cred că este foarte bună situaţia în momentul în care în luna septembrie să se discute în Parlament această propunere făcută din partea noastră ca şi Guvern să spunem cu un mecanism foarte corect şi foarte flexibil, să se conexeze eventual cele trei variante şi atunci parlamentarii sau oamenii politici care tot timpul au spus că este o măsură care trebuie să fie urgent aplicată să îşi arate dorinţa şi putinţa în Parlament şi să dea un vot”, a spus ministrul la ieşirea de la Forumul Românilor de Pretutindeni. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro