





Şi modul său de formare este inedit, prăbuşirea Muntelui vulcanic Mazama a avut rolul decisiv în geneza acestuia. Nu există râuri care se varsă în Lacul Crater, iar evaporarea normală din sezonul uscat este compensată de precipitaţii abundente care păstrează constantă adâncimea lacului.

Încă un element a contribuit la formarea celebrităţii Lacului Crater. Un copac înalt, apărut din senin şi-a menţinut poziţia verticală pentru mai bine de un secol în apele lacului. Astăzi, prezenţa unui ciot reaminteşte de existenţa acestuia care s-a descompus din cauza temperaturilor scăzute ale apei.

Lacul Crater are un climat subalpin, cu veri blânde şi uscate şi ierni reci cu zăpezi abundente. Aceste zăpezi se topesc de obicei începând cu mijlocul lunii iulie. Gerul nu este un fenomen necunoscut în zona Lacului Crater şi, în anii trecuţi şi-a făcut simţită prezenţa chiar şi în luna iulie. Datorită faptului că în Lacul Crater nu se varsă nici un afluent şi nu există poluare, apele sale sunt unele dintre cele pure. Acest fapt a fost studiat şi dovedit de cercetările geologice care au relevat de asemeni faptul că lacul are un nivel ridicat de săruri dizolvate.

Accesul în regiune se face doar pe Cleetwood Trail, un traseu abrupt care se parcurge pe jos. Nu există drumuri pentru autoturisme, trenuri sau ale mijloace de transport. Poate vă întrebaţi cum au ajuns bărcile pe lac. Ei bine, ele au fost aduse pe Lacul Crater cu elicopterul, scrie descoperalocuri.ro
Şi modul său de formare este inedit, prăbuşirea Muntelui vulcanic Mazama a avut rolul decisiv în geneza acestuia. Nu există râuri care se varsă în Lacul Crater, iar evaporarea normală din sezonul uscat este compensată de precipitaţii abundente care păstrează constantă adâncimea lacului.

Încă un element a contribuit la formarea celebrităţii Lacului Crater. Un copac înalt, apărut din senin şi-a menţinut poziţia verticală pentru mai bine de un secol în apele lacului. Astăzi, prezenţa unui ciot reaminteşte de existenţa acestuia care s-a descompus din cauza temperaturilor scăzute ale apei.

Lacul Crater are un climat subalpin, cu veri blânde şi uscate şi ierni reci cu zăpezi abundente. Aceste zăpezi se topesc de obicei începând cu mijlocul lunii iulie. Gerul nu este un fenomen necunoscut în zona Lacului Crater şi, în anii trecuţi şi-a făcut simţită prezenţa chiar şi în luna iulie. Datorită faptului că în Lacul Crater nu se varsă nici un afluent şi nu există poluare, apele sale sunt unele dintre cele pure. Acest fapt a fost studiat şi dovedit de cercetările geologice care au relevat de asemeni faptul că lacul are un nivel ridicat de săruri dizolvate.

Accesul în regiune se face doar pe Cleetwood Trail, un traseu abrupt care se parcurge pe jos. Nu există drumuri pentru autoturisme, trenuri sau ale mijloace de transport. Poate vă întrebaţi cum au ajuns bărcile pe lac. Ei bine, ele au fost aduse pe Lacul Crater cu elicopterul, scrie descoperalocuri.ro
Lucrarea înaltă de 20 de metri, care imită un monument funerar în formă de trunchi de piramidă sau un tip de bănci de această formă amplasate în faţa caselor în Mesopotamia (de unde şi denumirea de mastaba), nu are deloc un aspect trist, ci este viu colorată, iar pentru construcţia ei s-au folosit nici mai mult, nici mai puţin decât 7.506 butoaie vopsite prinse bine unele de altele şi ancorate de fundul lacului. Mastaba din Londra va putea fi admirată până la finalul lunii septembrie, artistul plănuind însă să „recidiveze” cu o mastabă şi mai mare, cu înălţimea de 170 de metri, în deşertul din Abu Dhabi.
Lucrarea înaltă de 20 de metri, care imită un monument funerar în formă de trunchi de piramidă sau un tip de bănci de această formă amplasate în faţa caselor în Mesopotamia (de unde şi denumirea de mastaba), nu are deloc un aspect trist, ci este viu colorată, iar pentru construcţia ei s-au folosit nici mai mult, nici mai puţin decât 7.506 butoaie vopsite prinse bine unele de altele şi ancorate de fundul lacului. Mastaba din Londra va putea fi admirată până la finalul lunii septembrie, artistul plănuind însă să „recidiveze” cu o mastabă şi mai mare, cu înălţimea de 170 de metri, în deşertul din Abu Dhabi.
Oficialii locali intenţionează să folosească oraşul scufundat Shi Cheng pentru a atrage amatorii de scufundări. O echipă de scafandri se va asigura, în prealabil, că obiectivul poate fi deschis publicului.
“Oraşul Leului” a fost protejat de soare, vânturi şi ploi. Cetatea a fost conservată de capsula timpului, aproape toate construcţiile sale rămânând intacte, inclusiv grinzile şi scările din lemn.
Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
“Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. Toate cele şapte terase sunt deschise în minivacanţa de 1 Mai, am întins nisipul pe plajă, l-am nivelat, am refăcut o mare parte din umbreluţe, aşteptăm câteva sute de turişti în aceste zile. Chiar şi săptămâna trecută au fost turişti la Lacul Ghioroc, care au făcut şi baie, deşi apa nu este suficient de caldă, nu poate să aibă mai mult de zece grade acum, dar cei rezistenţi îşi încearcă norocul. Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Corneliu Popi-Morodan.