BusinessMagazin

Tag: Klaus Iohannis

  • Iohannis: Cred că încă din această primăvară vom avea grupul de luptă negociat şi finalizat

    „Grupul de luptă a fost aprobat la NATO şi acest lucru a fost surpriza plăcută de la summitul NATO de acum nu foarte multe zile. Deci avem decizia, însă tehnicalităţile, negocierile între aliaţi vor dura o vreme până când se finalizează, dar cred că încă în această primăvară vom avea grupul de luptă negociat şi finalizat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la conferinţa de presă organizată marţi cu premierul Belgiei Alexander De Croo.

    Şeful statului român şi-a exprimat speranţa ca Belgia să fie o parte semnificativă din acest grup de luptă.

    „Sunt o serie de aspecte tehnice care trebuie rezolvate, trebuie să vedem şi care e realitatea, care sunt nevoile. În realitate noi am crescut postura pe frontiera de est a alianţei semnificativ deja. Părerea mea este că prezenţa este una pe termen lung, dacă constatăm însă că teritoriul NATO este ameninţat, evident că putem spori prezenţa foarte rapid”, a spus Alexander De Croo.

  • Iohannis: Este în discuţie formarea unui grup de luptă, o prezenţă NATO permanentă în România

    Este în discuţie formarea unui grup de luptă, care reprezintă o prezenţă NATO permanentă în România, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus marţi, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, că cele două ţări colaborează foarte bine în ceea ce priveşte apărarea şi că este în discuţie formarea unui grup de luptă.

    „Noi colabărm foarte strâns şi foarte bine, România şi Bulgaria, în ceea ce priveşte apărarea comună şi NATO. Probabil vă amintiţi că Bulgaria joacă un rol foarte important în cadrul Brigăzii internaţionale, încă de la început am avut o înţelegere foarte bună pe această temă. Este acum în discuţie formarea unui grup de luptă, un battle group, care reprezintă o prezenţă NATO permanentă în România şi este un lucru cunoscut că Franţa s-a declarat dispusă să fie naţiune cadru pentru acest battle group”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele României susţine că în NATO se poartă în această perioadă discuţii tehnice pe această temă.

    „Noi credem că până la sfârşitul primăverii în principiu avem concluzii bune pe tema battle groupului”, a mai spus şeful statului.

  • Iohannis, despre alimentarea României cu gaz: suntem în negocieri avansate cu mai multe surse

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat marţi că autorităţile române poartă negocieri şi sunt foarte aproape de a ajunge la un acord privitor la cumpărarea de gaz din alte surse decât cele ruseşti.

    România va primi gaz lichefiat printr-un tronson care pleacă din Grecia şi străbate Bulgaria.

    „Avem promisiuni ca pâna la sfârşitul acestui an interconectorul să fie funcţional şi să putem, via Bulgaria, să beneficiem de gaz lichefiat care se va descărca în portul din Grecia”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele Iohannis a dezvăluit faptul că România este aproape de a semna noi înţelegeri privind alimentarea cu gaz.

    „Se lucrează şi la alte rute alternative de aprovizioare cu gaz şi suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident ca până începe iarna 22-23 trebuie să avem alternative viabile, care să ne asigure gaze pentru iarna viitoare”, a adăugat Iohannis.

    Declaraţiile au fost făcute la finalul întrevederii pe care Klaus Iohannis a avut-o cu preşedintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev.

  • Iohannis cere SUA mai mulţi militari şi vorbeşte despre regândirea fundamentală a NATO în est

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut SUA să trimită mai mulţi militari în România şi a vorbit despre regândirea fundamentală a NATO pe flancul estic. Declaraţiile au fost făcute la finalul întrevederii de la Palatul Cotroceni cu vicepreşedintele SUA Kamala Harris.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este necesară regândirea fundamentală a strategiei NATO pe flancul estic.

    „Am evaluat împreună cu doamna vicepreşedinte implicaţiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina şi ale prezenţei militare ruse în Belarus, asupra securităţii europene şi euro-atlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic, cu accent pe partea sa sudică în regiunea Mării Negre. Am subliniat în acest context că este necesară operaţionalizarea cât mai rapidă a Grupului de luptă a NATO pe teritoriul României. În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului a structurii şi a elementelor constitutive ale posturii NATO pe flancul estic”, a spus Klaus Iohannis.

    De asemenea, preşedintele României a vorbit cu vicepreşedintele american despre creşterea prezenţei militare a SUA în regiunea Mării Negre.

    „Am mulţumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenţei militare a Statelor Unite în România. Am discutat în acelaşi timp despre necesitatea în acest context tensionat a creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, pe termen lung ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre, dar şi a întregii regiuni”, a precizat Iohannis.

    Vicepreşedintele SUA Kamala Harris se află vineri în România. Vizita are loc în contextul creat de războiul din Ucraina.

  • Iohannis: România beneficiază de garanţii de securitate şi protecţie ca niciodată în istoria sa

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus că prezenţa militarilor NATO pe teritoriul României reprezintă expresia cea mai concretă a coeziunii şi unităţii aliate.

    „Faptul că dumneavoastră sunteţi aici le va da românilor şi mai multă încredere că, indiferent de evoluţiile din perioada următoare, România beneficiază de garanţii de securitate şi de protecţie ca niciodată în istoria sa. Alături de colegii voştri, militarii români, sunteţi scutul de apărare a valorilor euroatlantice care ne unesc şi ne inspiră: democraţia, respectarea drepturilor omului şi statul de drept. Împreună, uniţi, vom apăra aceste principii şi valori”, a spus şeful statului.

    El le-a urat militarilor succes în activităţile de pregătire şi în misiunile pe care le vor îndeplini. Mesajul a fost transmis de preşedinte în limbile română, engleză, franceză, germană şi italiană.

    Iohannis a amintit că România îşi va consolida propria capacitate de apărare prin creşterea cheltuielilor militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%.

  • Preşedintele Klaus Iohannis: Dependenţa de gazul rusesc trebuie terminată, trebuie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative

    Dependenţa ţărilor membre UE de gazul rusesc trebuie terminată, iar statele trebuie să insiste mai mult pe surse energetice alternative, a spus preşedintele Klaus Iohannis în o declaraţie de presă cu ocazia vizitei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti.

    ”Este nevoie de o abordare pe termen scurt pentru a aborda aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale UE, este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în aşa fel încât preţurile să nu explodeze şi să nu fie sufocată economia europeană, trebuie să avem grijă ca aceste preţuri să nu sufoce economia românească. Avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative”, a declarat Iohannis.

    Preşedintele a mai spus că România va accesa fonduri europene pentru a gestiona mai bine fluxul de refugiaţi ucraineni în ţară.

    ”Am discutat intensificarea sprijinului mai ales umanitar către Ucraina. Vreau să îi mulţumesc preşedintei Comisiei Europene pentru susţinerea acordată pentru înfiinţarea pe teritoriul României a unei facilităţi logistice, un hub umanitar, un centru care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în ajutorul umanitar către Ucraina. Lucrăm pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui centru.  România intenţionează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxurile de refugiaţi din Ucraina, respectiv fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză”, a adăugat el.

  • Iohannis şi Ciucă, mesaje după tragedia din Constanţa. Noapte tragică pentru aviaţia din România

    „Sunt profund îndurerat de tragicul sfârşit al militarilor români care au pierit în această seară, în Dobrogea. Sunt alături de familiile îndoliate, cărora le transmit întreaga mea compasiune şi condoleanţe pentru pierderea suferită. Vom păstra vie memoria celor căzuţi în misiunile de apărare a României, care şi-au pus datoria faţă de ţară înaintea propriei vieţi. Dumnezeu să îi aibă în paza Sa”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

    Şeful statului numeşte noaptea de miercuri spre joi o „noapte tragică pentru aviaţia din România”. „Gândurile mele se îndreaptă către familiile îndoliate ale militarilor de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu care şi-au pierdut viaţa în zona localităţii Gura Dobrogei”, a transmis Klaus Iohannis.

    Pilotul aeronavei MiG-21 LanceR, care s-a prăbuşit miercuri seara în judeţul Constanţa, a decedat, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Aeronava prăbuşită în apropiere de localitatea Cogealac, într-o zonă nelocuită, făcea parte dintr-o formaţie de două avioane MiG-21 LanceR care executa misiuni de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. Legătura radio a turnului de control cu aeronava prăbuşită a fost pierdută la ora 20.00, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localităţile Cogealac şi Gura Dobrogei.

    Tot miercuri seara, un elicopter militar, tip IAR 330-Puma al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, decolase de urgenţă în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom. Şapte militari au murit.

  • Ion Cristoiu: O diversiune iresponsabilă a regimului Iohannis: Vin ruşii!

    Am mai scris în cîteva rînduri despre manifestarea unuia dintre cele mai grave fenomene postdecembriste:

    Micşorarea drastică a forţei întruchipate de Opoziţie şi de Presă.

    Prin formarea Coaliţiei PSD-PNL-UDMR-Minorităţi, condusă de Klaus Iohannis şi sprijinită de Sistemul instituţiilor de forţă, România se confruntă cu cea mai puternică Putere (să-mi fie iertată formularea) din istoria postdecembristă. Această nemaipomenită putere a Puterii, amintind-o pe cea din ţările cu partide unice, izvorăşte şi din slăbiciunea forţelor care ar trebui să se opună Puterii, care ar trebui s-o critice, să n-o lase să facă prostii.

    Opoziţia e întruchipată de USR şi AUR, două formaţiuni care se exclud reciproc. AUR e ţinta unei campanii de agitaţie şi propagandă născută din subteranele de la Cotroceni pentru a-l prezenta ca un partid nefrecventabil. USR nu şi-a revenit după şocul căderii de la Guvernare. Partidul lui Dacian Cioloş a rămas închis cu zăvorul pe dinăuntru în bula de pe Internet.

    Presa independentă, presa care trage de mînecă, se rezumă la cîteva site-uri şi acelea abil manipulate astfel încă să evite atacurile eficiente.

    Presa Puterii e însă zdrobitoare.

    TVR şi RRA acţionează în Coaliţie pentru susţinerea regimului Iohannis, urmînd poziţia adoptată de cele două partide care au luat în primire instituţiile publice de presă:

    PNL (TVR) şi PSD (RRA).

    Trusturile de presă mogulizate – Digi 24 şi Antena 3 – pînă mai ieri despărţite prin adversităţile dintre PNL şi PSD şi-au dat mîna după 25 noiembrie 2021 şi, de atunci, alcătuiesc un cartel pus în slujba lui Klaus Iohannis.

    Pentru că, indiscutabil, atît în plan politic, cît şi în plan mediatic, coaliţiile PNL-PSD şi respectiv Digi 24 – Antena 3 sînt supuse lui Klaus Iohannis.

    Inutil să trec aici în revistă semnele evidente, stridente chiar, ale Coaliţiei mediatice supuse lui Klaus Iohannis. E suficient să amintesc violenta campanie dusă de cartelul proprezidenţial împotriva celor care nu se vaccinează, eludarea stînjenitoare a chestiunii întruchipate de Plagiatul lui Nicolae Ciucă şi, mai ales, cîntarea permanentă a politicii externe duse de Klaus Iohannis.

    E un adevăr de tăria unei axiome că faimoasa criză ucraineană ţine de jocurile geopolitice ale Rusiei şi Americii. Într-o revenire spectaculoasă la atmosfera Războiului Rece de odinioară, cele două puteri folosesc Ucraina (cum s-a întîmplat de atîtea ori în istorie cu ţările marionetă) pentru a-şi satisface orgoliile de mari puteri şi, mai ales, pentru a-şi fura reciproc din sferele de influenţă de pînă acum.

    Ca şi pe vremea Războiului Rece, e vorba de un joc de şah, desfăşurat în diferite zone de pe glob ( acum se petrece în Est), în care nu se dă şah, dar cu grija de a nu da şah mat.

    În cadrul acestui joc de şah planetar, fiecare dintre cei doi adversari îşi arată muşchii în faţa întregii planete.

    Rusia se întrece în manevre militare la graniţele Ucrainei cerînd în scris de la SUA garanţia că ţara lui Zelensky nu va fi admisă în NATO, deşi ştie că asta e o imposibilitate pentru America. Pe şest, America e gata în orice moment să semneze un angajament că NATO nu se va extinde, dar în public, în faţa pămîntenilor, n-o poate face.

    America trimite trupe în ţările aflate în apropierea Ucrainei. Tot pentru a-şi arăta muşchii.

    E un adevăr cu valoare de axiomă că în nici o clipă la Moscova nu s-a pus problema unei invadări a unei ţări membre NATO, inclusiv a României. Nu e sigur nici dacă va invada Ucraina (ar fi prea costisitor, nu din punctul de vedere al sancţiunilor, ci din cel al administrării unui teritoriu cucerit), d-apoi România. Rusia ştie că un atac îndreptat împotriva unei ţări membri NATO înseamnă activarea articolului 5. Şi cum să atace Rusia România, membră NATO, cînd o clipă nu s-a pus problema unei invadări a Republicii Moldova, ţară fostă sovietică şi ţară care nu e membră NATO. Şi apoi, după invazie, ce să facă pînă la urmă cu România? Ar trebui să ne achite facturile la energie, să ne dea gaz pe gratis şi să-i asigure lui Klaus Iohannis motorina pentru Mercedesul în care-şi transportă Înaltul Fund.

    Şi cu toate acestea, maşinăria mediatică a regimului Iohannis întreţine de ceva timp o atmosferă naţională isterică:

    Vin Ruşii!

    După strigătul Vin Ruşii! urmează precizarea:

    Da, dar NATO e pregătită să ne apere. Drept pentru care în România vor veni trupe americane şi, mai nou, trupe franceze.

    Acesta e narativul dezvoltat de dimineaţă pînă seara de Cartelul propagandistic al Puterii: TVR, RRA, Digi 24, Antena 3.

    RRA, de exemplu, l-a invitat la Apel matinal din dimineaţa lui 25 ianuarie 2022 pe Radu Tudor de la Antena 3 pentru a delira despre cum vin Ruşii şi cum ne va salva de invazie Secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană. Seara, Antena 3 a isterizat o ţară întreagă cu un fake news despre chemarea românilor sub arme

    În toate ţările Uniunii Europene propaganda Puterii în chestiunea Crizei numite Ucraina e nuanţată sau chiar contrazisă în plan politic de Opoziţie şi, în plan mediatic, de presa independentă.

    Cum aşa ceva e greu de observat în România dominată de ceea ce era pentru Carol al II-lea Partidul Naţiunii, atmosfera din spaţiul public e cea de pericol iminent de invazie rusească.

    Evident, se pune întrebarea:

    Ce interes are Klaus Iohannis să impună o astfel de atmosferă?

    O întrebare cu atît mai importantă cu cît e limpede oricui că în actuala Criză dintre SUA şi Rusia, România şi-a asumat rolul de maidanez provocator la adresa Rusiei.

    Nimeni nu spune că România trebuia să iasă din frontul unit al Occidentului în faţa Rusiei.

    Dar, în timp ce alte ţări din UE şi din NATO (Germania, Franţa, Ungaria, Croaţia) depun eforturi stăruitoare pentru descaladare, pentru menţinerea păcii, România lui Klaus Iohannis depune eforturi pentru a fi război.

    Tradiţia de aur a politicii externe româneşti a fost de a lupta pentru pace, pentru rezolvarea conflictelor pe calea dialogului.

    Acestei tradiţii cu care ne mîndrim i-a pus capăt Klaus Iohannis.

    Prin iniţitivele sale tembele, precum cea de a cere miniştrilor Afacerilor Externe din UE să ţină o şedinţă la Kiev, pentru a face sîc Moscovei, România contribuie la creşterea tensiunii, la escaladare.

    Răspunsul la întrebarea cu interesul trimite la o veche şmecherie a tuturor celor care se confruntă cu probleme interne grave.

    Nimic nu acoperă problemele interne grave decît crearea artificială a atmosferei de pericol.

    De la acţiunea duşmanului de clasă pînă la invazia ruşilor nu e decît un pas.

    Un pas pe care l-a făcut Klaus Iohannis.

    Sloganul Vin Ruşii! impus atît partidelor care alcătuiesc la ora actuală un fel de Partid al Naţiunii, cît şi Cartelului de presă al Puterii, e piesa principală în efortul lui Klaus Iohannis de a abate atenţia de la eşecul catastrofal al ultimei sale iniţiative:

    Formarea Coaliţiei PNL-PSD.

    E limpede că această Coaliţie nu funcţionează. S-au împlinit două luni de cînd ea se află la guvernare şi pînă acum, în afara ridicolelor păruieli electorale dintre PNL şi PSD, această Coaliţie n-a produs nimic.

    Formarea acestei Coaliţii a pus la îndoială echilibrul Putere-Opoziţie, vital pentru orice democraţie.

    Ni s-a spus că merită asta cîtă vreme România are nevoie de o Putere capabilă să facă reformele cerute de interesul naţional.

    Dacă actuala Coaliţie ar fi făcut ceva pînă acum sau, măcar dacă ar da semne că ar fi pregătită să facă, tulburarea echilibrului ar fi fost justificată.

    Numai că actuala Coaliţie nu numai că n-a făcut nici o reformă, dar mai mult a provocat o scădere a nivelului de trai al românilor.

    În nici una dintre marile probleme cu care se confruntă azi românii nu există o minimă unitate în cadrul Coaliţiei:

    Nici în chestiunea facturilor la Energie, nici în chestiunea Certificatului verde, nici în chestiunea dezastrului din Poliţie, nici în chestiunea colectării pentru Buget.

    Nu cred că Klaus Iohannis e atît de dus cu pluta încît să nu-şi dea seama că ultima sa iniţiativă e un eşec de proporţii şi că singura soluţie ar fi alegerile anticipate, singurul moment menit a pune capăt ambiguităţii de pe scena politică.

    Mai mult ca sigur îşi dă seama şi de aceea a apelat la crearea atmosferei isterice de pericol extern:

    Vin Ruşii!

    Repet:

    Ruşii nu ne au la inimă, şi nu de ieri, de azi, ci de decenii. Dacă ar putea ne-ar cuceri, cum au făcut-o în 1944. Numai că acum nici prin gînd nu le trece să ne atace, să ne invadeze, să ne cucerească.

     

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • Klaus Iohannis a semnat. Elevii vor avea o nouă materie

    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis.

    Materia se numeşte „educaţie pentru mediu” şi este distinctă de „biologie”. Iniţiatorii susţin că învăţământul primar este locul potrivit pentru a introduce noua materie.
    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis şi apariţia în Monitorul Oficial.
    Actul legislativ introduce un nou articol în Legea Educaţiei:
    „Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023—2024.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune presedintele Iohannis despre majorare unor taxe şi impozite şi introducerea altor taxe noi

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că suprataxarea nu i se pare necesară, utilă şi corectă: „Am spus, s-a spus şi se respectă că nu vor fi majorate taxe şi impozite şi nu vor fi introduse altele noi”.

    „Deocamdată este bine să facem diferenţa între măsurile care chiar se adoptă, se pun în practică, şi discuţiile politice. Trebuie să vedem situaţia aşa cum este, avem o coaliţie formată din social-democraţi şi liberali, fiecare încearcă să îşi promoveze politicile bazate pe o anumită doctrină, dar asta nu înseamnă că Guvernul le pune în practică amestecate. Deocamdată, am spus, s-a spus şi se respectă că nu vor fi majorate taxe şi impozite şi nu vor fi introduse altele noi”, a spus preşedintele.

    Klaus Iohannis spune că suprataxarea nu este corectă.

    „Mie personal, acest impozit, suprataxarea, nu mi se pare nici necesar, nici util, nici corect, ca să mă exprim foarte clar, dar evident în coaliţie se vor discuta aceste chestiuni, fapt este că acum nu se introduce aşa ceva”, a mai spus şeful statului.

    Acesta susţine că în discutţiile cu liderii coaliţiei a subliniat că trebuie respectat cadrul macro la care România s-a angajat: ,Trebuie să scădem deficitul, trebuie să facem refome structurale şi trebuie să ne apucăm să facem reformele care sunt stabilite prin PNRR, atenţie nu sunt propuse, sunt stabilite, noi România ne-am angajat să facem aceste refome”.

    Iohannis a spus că „Guvernul se mişcă până acuma foarte bine”, iar despre buget a precizat că nu va fi unul de „mare cheltuială, fiindcă dacă vrem să ne încadrăm în deficitul care ni l-am propus va fi nevoie de un buget foarte realist”.