Tag: Kaufland

  • Kaufland România anunţă programul magazinelor de Paşte

    Cu ocazia sărbătorilor de Paşte, Kaufland România anunţă programul de funcţionare al magazinelor din întreaga ţară, adaptat restricţiilor actuale comunicate de autorităţi.


    Astfel:
    • În zilele de sărbătoare de vineri, 23.04.2021, şi vineri, 30.04.2021, programul va fi de la 06:00 până la 20:00 în magazinele din oraşele cu rata incidenţei mai mare de 4/1.000 locuitori, iar magazinele din oraşele cu rata incidenţei sub 4/1.000 locuitori vor avea programul de la 06:00 până la 21:00;

    • Sâmbătă, 24.04.2021, şi duminică, 25.04.2021, ora deschiderii va varia între 06:00 şi 07:00, iar la orele 18.00 se vor închide magazinele din oraşele cu rata incidenţei mai mare de 4/1.000 locuitori, respectiv la orele 21:00 magazinele din oraşele cu rata incidenţei sub 4/1.000 locuitori.

    • În cursul săptămânii, de luni şi până joi, 26.04.2021 – 29.04.2021, magazinele se vor deschide între 06:00 şi 06:30 şi se vor închide la orele 21.00, cu excepţia celor din oraşe cu rata incidenţei peste 7,5/1.000 locuitori.

    • Sâmbătă, 01.05.2021, magazinele vor avea program de funcţionare de la 06:00 la 18:00.
    • Duminică, 02.05.2021, în prima zi de Paşte, magazinele Kaufland vor fi închise, cu excepţia celor din oraşele Sovata, Miercurea-Ciuc, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc şi Gheorghieni, care vor funcţiona cu program standard conform restricţiilor locale în vigoare.

    • Luni, 03.05.2021, în a doua zi de Paşte, magazinele se vor deschide la ora 9.00, iar ora închiderii va varia între 16.00 şi 17.00, în funcţie de magazin.
    În funcţie de eventualele decizii impuse de autorităţi, pot exista modificări ulterioare.


    Kaufland România oune la dispoziţia clienţilor şi opţiunea de a comanda online produse cu livrare la domiciliu, de pe platformele Glovo, Tazz sau Foodpanda.
     

  • Kaufland face o surpriză angajaţilor şi introduce voucherele de vacanţă în pachetul de beneficii. Salariul mediu brut lunar al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6.100 lei

    Kaufland România, liderul comer­ţul­ui local după rezultatele din 2019, actualizează pachetul de beneficii pentru angajaţii companiei şi oferă vouchere de vacanţă ce pot fi folosite pentru cumpărarea de servicii turistice în România. Astfel, venitul mediu brut al unui angajat în magazine şi depozite ajunge la 6100 lei pe lună, incluzând sporuri, tichete de masă, vouchere de vacanţă dar şi alte beneficii.

    Valoarea totală a voucherelor de vacanţă ce vor fi acordate în acest an este de peste 1,5 milioane de euro, arată datele transmise de reprezentanţii companiei.

    ,,Decizia de a acorda vouchere de vacanţă va avea un impact indirect în economie, unde se vor întoarce cei 1.5 milioane euro pe care îi acordăm astfel angajaţilor. Actualizăm an de an pachetul de beneficii, astfel am decis să direcţionăm o parte din buget spre vacanţe în România. Toate sectoarele sunt strâns legate în echilibrul economiei, şi înţelegem că şi noi avem puterea să mişcăm lucrurile, prin deciziile pe care le luăm zi de zi”, explică Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Demersurile necesare implementării acestui beneficiu au început încă din luna noiembrie a anului trecut, iar soluţia acordării a fost identificată în luna ianuarie a acestui an.

    Venitul brut al angajaţilor Kaufland România creşte începând cu luna martie 2021, ca urmare a acordării voucherelor de vacanţă ca beneficiu suplimentar pentru angajaţii cu peste trei ani vechime, precum şi a voucherelor oferite cu diverse ocazii pe parcursul anului.

    Compania este printre cei mai mari angajatori privaţi din România, cu o medie de peste 15.000 de angajaţi.

  • ​Kaufland România a investit 150.000 de euro într-o fermă regenerative în judeţul Dâmboviţa şi centru educaţional pentru fermierii la început de drum „Este posibil să producem hrană sănătoasă şi să generăm profit pentru fermieri.”

    Kaufland România, cel mai mare retailer de pe piaţa locală, a investit 150.000 de euro într-o fermă regenerativă, adică o fermă orientată spre îmbunătăţirea sănătăţii solului, în judeţul Dâmboviţa şi centru educaţional pentru fermierii la început de drum, înfiinţate în parteneriat cu Institutul de Cercetare în Permacultură din România (ICPR).

    „După 4 ani de parteneriat în care am format prima reţea naţională de grădini urbane comunitare, Kaufland România continuă parteneriatul strategic cu ICPR pentru a pune bazele fermei regenerative. Pornim astăzi un proiect inovator – Sol şi Suflet – un centru educaţional ce îşi propune să formeze noile generaţii de fermieri şi să promoveze un standard pentru agricultura sustenabilă în România”,  declară Katharina Scheidereiter, CSR Manager în cadrul Kaufland România.

    Aflată în localitatea Vlădeni din judeţul Dâmboviţa, ferma cercetează şi dezvoltă modelul de producţie regenerativ, oferind programe de educaţie şi formare profesională pentru fermierii aflaţi la început de drum, care vor să adopte acest tip de agricultură. Ea are 60.000 de metri pătraţi şi va cultiva legume şi fructe în sistem regenerativ organic în spaţii protejate, precum solarii, tunele şi sere, dar şi într-o livadă mixtă.

    Sol şi Suflet utilizează tehnici şi strategii inovatoare de creştere a fertilităţii solului, maximizare a producţiei şi creştere a eficienţei muncii, cum ar fi cultivarea minimală şi activarea microbiologiei solului, legumicultură biointensivă, keyline design sau design de permacultură.

    La nivel mondial, sistemul alimentar emite aproape 30% din gazele cu efect de seră din atmosferă, foloseşte 70% din resursele de apă potabilă ale lumii şi cauzează 78% din poluarea şi eutrofizarea apelor.  Agricultura regenerativă schimbă paradigma producţiei de hrană şi propune soluţii holistice care au un impact pozitiv vizibil din punct de vedere ecologic, economic şi social.

    În România, lipsesc programele educaţionale legate de agricultura regenerativă, precum şi barierele legislative şi birocratice de care se lovesc potenţialii noi fermieri.

    „Vrem să reinventăm modul în care se face agricultura, ştim că este posibil să producem hrană sănătoasă şi să generăm profit pentru fermieri în timp ce creştem continuu fertilitatea naturală a solului, biodiversitatea, sechestrăm carbon atmosferic în sol şi îmbunătăţim calitatea vieţii fermierilor.” declară Ionuţ Bădică, Preşedinte ICPR.

  • Kaufland România deschide două magazine noi în Sibiu şi Piatra Neamţ

    Kaufland România va deschide mâine două magazine noi, în Piatra Neamţ şi în Sibiu, ajungând la o reţea naţională de 141 de hipermarketuri.

    Cele două unităţi vor funcţiona cu o echipă de aproximativ 100 de angajaţi fiecare.

    Al patrulea magazin din Sibiu dispune de o suprafaţă totală de peste 5.500 metri pătraţi, dintre care peste 3.000 metri pătraţi sunt destinaţi spaţiului interior de vânzare. Noua unitate va oferi o staţie de încărcare electrică cu putere sporită: 50KW, anunţă reprezentanţii companiei. Hipermarketul este prevăzut cu 9 case de marcat standard dintre care 2 destinate persoanelor cu dizabilităţi şi alte 4 case express tip self-service. În galeria comercială a magazinului, clienţii au acces şi la o zonă de Food Court, ce cuprinde o cofetărie, pizzerie, o farmacie, un petshop, un centru pentru copiere chei, dar şi un punct Tabac Xpress.

    Kaufland deschide şi al doilea magazin din Piatra Neamţ, cu o suprafaţă totală de peste 4.500 metri pătraţi, din care peste 3.000 metri pătraţi sunt destinaţi spaţiului interior de vânzare. 
    Noul magazin din Piatra Neamţ este prevăzut cu 8 case de marcat standard, dintre care 2 destinate persoanelor cu dizabilităţi şi alte 4 case express tip self-service. Zona de Food Court din Piatra Neamţ va include o pizzerie, o cofetărie, o farmacie şi un punct de schimb valutar. Locaţia oferă şi staţii e-charge de încărcare rapidă a maşinilor electrice.
     

  • Competiţia „made in Romania”. Câţi bani fac retailerii din brandurile private label şi unde le produc

    Privite iniţial cu reticenţă, sunt astăzi din ce în ce mai căutate, mai variate şi asigură procentaje importante din vânzările lanţurilor internaţionale de retail prezente în România. Este vorba de mărcile private, un competitor puternic al brandurilor de top şi un pariu sigur al multor jucători de profil.

    Segmentul produselor de marcă proprie este într-o continuă dezvoltare, nu doar prin creşterea numărului de SKU-uri (Stock Keeping Unit – n. red.), ci şi prin creşterea accelerată a vânzărilor din totalul pieţei. Clienţii sunt dornici să experimenteze, să descopere la raft articole din categorii noi, iar produsele marcă proprie au un raport excelent calitate – preţ”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România. Opinia este împărtăşită şi de alte companii din piaţa locală de retail. Reprezentanţii Selgros Cash&Carry, de pildă, spun că în România se observă o tendinţă clară de creştere a notorietăţii mărcilor private, pe toate segmentele de preţ, inclusiv pe nişa produselor bio. „Nu credem că vom ajunge foarte curând la nivelul de vânzări şi de sofisticare al pieţelor occidentale, însă este foarte important că românii capătă tot mai multă încredere în aceste mărci proprii – datorită tuturor ofertelor şi gamelor de produse existente – ceea ce va duce cu siguranţă la apariţia de categorii noi şi la multe noutăţi pe această nişă de piaţă.”

    O categorie care câştigă teren

    Interesul tot mai mare al românilor pentru produsele private label se reflectă şi în numărul de mărci private aduse sau dezvoltate de retaileri în plan local. Pentru unii, cum este cazul discounterului Lidl, parte a grupului Schwarz, mărcile private reprezintă chiar un procent majoritar din portofoliu. „Lidl operează după acelaşi model de business în toate ţările în care este prezent, iar acesta constă în faptul că dezvoltăm şi comercializăm împreună cu partenerii noştri, în cadrul reţelei, produse marcă proprie. Funcţionăm astfel de peste 40 de ani, la nivel global, inclusiv pe piaţa locală, unde ne distingem faţă de alţi retaileri prin modelul nostru de business, pentru că peste 80% dintre cele aproximativ 1.800 de produse comercializate în cele peste 275 de magazine din întreaga ţară sunt marcă proprie”, spun reprezentanţii Lidl România, business cu venituri de 9,5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor communicate de companie. Lidl a dezvoltat mărci proprii pentru aproape fiecare categorie de produs pe care o comercializează, iar multe dintre acestea au devenit branduri în sine, precum Cămara Noastră, care include, printre altele, produse de carmangerie, lactate şi patiserie, Pilos (lactate), W5 (produse de curăţenie), Cien (produse de îngrijire personală), sau Lupilu, cu produse destinate bebeluşilor şi copiilor mici. „Dincolo de articolele din sortimentul de bază, avem şi produse in & out, care pot fi găsite în magazinele noastre în timpul săptămânilor tematice sau de sărbători”, adaugă reprezentanţii Lidl.

    Tot parte a grupului Schwarz, retailerul german Kaufland, lider de piaţă în industrie, cu o cifră de afaceri de 11,8 miliarde de lei în 2019, deţine, la nivel internaţional, peste 50 de branduri marcă proprie înregistrate, pe segmentele de food şi non-food, cu un portofoliu de produse de câteva mii de articole, atât cu specific global, cât şi local, în cele cele şapte ţări în care compania este prezentă. În România se regăsesc peste 35 dintre acestea, atât în categoriile food, cum ar fi carne ambalată, legume şi fucte mezeluri, produse de panificaţie, produse lactate, băuturi, dulciuri sau conserve, în total circa 2.000 de produse, cât şi non-food: electrocasnice, produse de papetărie, produse de curăţare şi menaj, textile pentru adulţi şi copii sau articole de sezon, produsele marcă proprie reprezentând o pondere importantă în vânzările totale ale companiei, de până la 20%. Printre acestea se numără brandul K-Classic, care se regăseşte în aproape toate categoriile de produse, Bevola – pe segmentul cosmetice sau Purland, pe categoria carne. „Mărcile noastre proprii sunt prezente în aproape toate categoriile de produse, de la piese de mobilier, articole vestimentare, produse de îngrijire şi, desigur, alimente. Am dezvoltat mărci proprii şi la nivelul segmentului de produse cu valoare adăugată sub brandul K-Favourites, lansat relativ recent, ori în zona de produse sustenabile nealimentare – cum ar fi echipamentul sportiv făcut din PET-uri reciclate sau hainele din bumbac organic certificat GOTS. Din punct de vedere al cantităţilor vândute, în top sunt articolele din categoriile alimente de bază, băuturi şi lactate”, spune Valer Hancaş.

    Potrivit lui, sortimentul de marcă proprie, aflat într-o dinamică permanentă, este dezvoltat în funcţie de preferinţele consumatorilor, de cele mai noi trenduri din piaţă, precum şi de performanţa articolelor deja listate. Hancaş spune că, prin portofoliul de produse marcă proprie al companiei, Kaufland se adresează întregului spectru al populaţiei, cu toate grupele de vârstă şi stiluri de viaţă – de la cei ce au timp şi le face plăcere să gătească acasă, până la cei care sunt pe fugă sau preferă preparate gata făcute. „Scopul mărcilor proprii este să asigurăm varietate şi să acoperim nevoile tuturor stilurilor de viaţă. De asemenea, răspundem şi celor care au nevoie de un regim de alimentaţie special, fie că ţin post, sunt vegani, vegetarieni sau au anumite intoleranţe sau alergii alimentare. În zona de non-food, avem mărci pentru cei pasionaţi de sport, haine pentru adulţi, dar şi produse pentru părinţi – haine pentru copii de toate vârstele, produse de igienă şi îngrijire. Avem, de asemenea, mărci şi pentru electrocasnice sau grătar – astfel că acoperim nevoile întregii case.”

    Un alt lanţ de hipermarketuri care se axează pe acest segment, prezent în top 10 retaileri pe poziţia a şasea, cu o venituri de 5,7 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor ZF, este retailerul francez Auchan. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsele private label reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri a businessului local, cea mai mare parte fiind generată de produsele marcă proprie realizate în România. Astfel, din cele câteva mii de articole marcă proprie din portofoliul internaţional, circa 600 sunt prezente şi în portofoliul local, alături de alte câteva sute de produse fabricate în România (neincluzând aici mărcile de destinaţie). „Prin cele trei branduri proprii din portofoliu, astăzi răspundem tuturor bugetelor”, spun reprezentanţii companiei. În topul vânzărilor pe acest segment se numără produsele din gama de cafea, dulciuri, conserve şi alimente de bază.

    Pe segmentul cash&carry, dominat, în plan local, de companiile Metro şi Selgros, cu venituri de 5,75 miliarde de lei, respectiv 3,83 miliarde de lei, lucrurile stau puţin diferit, dar nu neapărat în ceea ce priveşte cererea, ci tipurile de clienţi care optează pentru produse private label. În cazul brandului Metro Cash&Carry, din cele opt mărci proprii prezente la nivel internaţional, şapte se regăsesc şi pe piaţa locală: ARO – prin care compania comercializează produse pentru gătit şi curăţenie; H-Line – produse pentru sectorul hotelier şi cel gastronomic; Rioba – gama pentru baruri, cafenele şi hoteluri; Metro Chef – produse premium destinate industriei gastronomice; Fine Life – gamă alternativă pentru alte branduri consacrate de pe piaţa locală; HoReCa Select – produse alimentare şi non-alimentare destinate bucătăriilor şi bucătarilor profesionişti şi Sigma – produse de birotică.

    „Interesul consumatorilor pentru produsele marcă proprie este în continuă creştere. Într-adevăr, a fost necesar un timp de testare a produselor noastre, pentru ca oamenii să înţeleagă că raportul calitate – preţ este, de multe ori, preferabil brandurilor consacrate. Dacă la început, deschiderea către produse la prim preţ a fost mai mare, odată cu apariţia pe piaţă a mai multor mărci proprii din segmentul mainstream sau chiar profesional, clienţii migrează către produse mai calitative”, spune Ioana Dănăilă, şef departament Mărci Proprii Metro România. Mărcile private ale companiei însumează un portofoliu de 1.800 de produse alimentare şi 1.400 de articole nonalimentare. „Atât în sectorul alimentar, cât şi în cel nonalimentar, preţurile acoperă toată gama – de la prim preţ (cele mai mici), până la preţuri care corespund unor produse profesionale”, notează Dănăilă. Potrivit ei, clienţii care apelează cu preponderenţă la mărcile proprii Metro sunt: clienţii revânzători, care au o afacerere independentă şi deţin de obicei un magazin alimentar, cu vârste de 35-55 ani, ponderea mediului de provenienţă urban versus rural fiind de 50%-50%, şi clienţii din HoReCa – proprietari de pizzerii/fast-food/mici restaurante, cu vârste cuprinse între 24 şi 45 de ani, 70% provenind din mediul urban şi 30% din mediul rural. În categoria clienţilor revânzători cel mai bine se vând articolele la prim-preţ, în timp ce în cazul clienţilor HoReCa cele mai căutate sunt articolele profesionale. „În ceea ce priveşte produsele, în topul vânzărilor se află gama de lactate şi produsele de strictă necesitate (ulei, zahăr, făină, ouă).”

    Competitorul direct al Metro – grupul Transgourmet Holding, din care face parte compania Selgros Cash&Carry, deţine, la nivel internaţional, cinci mărci private, prezente pe toate palierele de preţ, pe piaţa locală fiind prezent cu trei dintre acestea: Topseller, Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality. În prezent, cele trei mărci proprii prezente în plan local înglobează peste 200 de produse. „Prin prisma profilului nostru de cash&carry, cele mai vândute produse sunt cele din gama alimentelor de bază şi a celor proaspete, însă, în ultima perioadă, am observat creşteri importante şi pe alte categorii, cum ar fi peşte/fructe de mare, produse non-alimentare, dulciuri şi, mai nou, dezinfectanţi”, spun reprezentanţii companiei. „Deoarece portofoliul de produse marcă proprie este încă în curs de dezvoltare”,​ reprezentanţii Selgros România estimau la finele anului trecut că vor încheia 2020 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe acest segment.. „Clienţii Selgros sunt foarte variaţi. Din magazinele noastre îşi fac cumpărăturile atât clienţii revânzători şi gastronomi, cât şi consumatorii finali. Pentru produsele care se adresează revânzătorilor, preţul este principalul criteriu de cumpărare, în timp ce produsele dedicate gastronomilor sunt preferate de toate tipurile de profesionişti pentru raportul calitate/preţ”, explică reprezentanţii companiei.

     

    Obiceiuri sănătoase la preţuri accesibile

    Printre sortimentele tot mai variate şi gamele premium marcă proprie şi-au făcut loc şi produsele bio, incluse în portofoliile mărcilor private ale retailerilor pe fondul unei cereri tot mai accentuate a consumatorilor pentru acest tip de articole. „O tendinţă pe care am observat-o în preferinţele consumatorilor şi pe care am putut să o exploatăm şi mai mult în portofoliul nostru de produse marcă proprie este interesul din ce în ce mai mare asupra produselor sănătoase, atenţia la certificările de calitate şi la provenienţa produselor. Am fost primul retailer care a adus pe rafturi un întreg sortiment de produse bio, tocmai pentru că am înţeles orientarea consumatorilor către acest segment. În continuare, vedem că tot mai mulţi consumatori sunt interesaţi de o alimentaţie echilibrată, aşa că investim în permanenţă în această gamă şi ne concentrăm pe creşterea numărului de articole la raft. În prezent, în sortimentul nostru, avem peste 170 de produse bio, dintre care peste 80 de produse se află permanent în stocul nostru. Avem de mai multe ori pe an şi Săptămâna Bio, cu o gamă extinsă de produse bio in & out. Mai mult decât atât, pe lângă produse alimentare, anul trecut am inclus în gama noastră şi produse de îngrijire personală bio”, spun reprezentanţii Lidl România.

    „Ca urmare a faptului că tot mai mulţi clienţi au început să se orienteze spre un stil de viaţă sănătos, fiind totodată atenţi la preţul de cumpărare, am dezvoltat portofoliul de mărci proprii din această zonă, în gamele cu valoare adaugată şi bio. Marca proprie este o alternativă bună pentru cei care vor să acceseze produse dintr-un segment calitativ superior, la preţuri avantajoase. Am crescut mult în ultimul timp pe zona bio şi am dezvoltat segmentul non-food pe marcă proprie. Oferim în prezent o varietate de produse ecologice din toate categoriile: produse lactate, băuturi, cafea şi ceai, chiar şi conserve şi produse congelate, articole vestimentare din bumbac organic”, notează, la rândul său, Valer Hancaş (Kaufland). De altfel, adaugă el, „în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de retail, România începe să adopte cele mai noi tendinţe în materie de food: produse naturale, sustenabile, consum bazat pe proteine, produse locale, reducerea cantităţii de sare, zahăr şi grăsimi precum şi o atenţie deosebită în ceea ce priveşte utilizarea resurselor”.

    În cazul Metro, gama bio este reprezentată, în portofoliul companiei, de mărcile Metro Chef şi Horeca Select, destinate clienţilor din industria HoReCa. „Amintim aici şi de microsera inteligentă pe care am adus-o, în colaborare cu Microgreens România, la Metro Cash&Carry Băneasa”, spune Ioana Dănăilă.

    Made in România

    De câştigat din evoluţia mărcilor private nu au doar companiile care le comercializează, ci şi producătorii locali, la care retailerii apelează pentru procente importante din portofoliul private label. Auchan, de pildă, colaborează cu peste 50 de producători locali în crearea mărcilor proprii, iar în cazul Metro, aproximativ 60% din segmentul produselor alimentare din portofoliul de mărci proprii al companiei este dezvoltat cu producători români. Jucătorul, prezent şi pe piaţa de retail de proximitate, prin franciza LaDoiPaşi, a lansat, în luna august, în cadrul acesteia, o gamă de produse locale, „pe care urmează să o extindem până la finalul anului cu încă 20 de SKU-uri (stock keeping units) noi”, după cum au declarat anul trecut reprezentanţii companiei. „Răspundem, astfel, interesului  tot mai mare al clienţilor pentru produsele locale şi oferim ocazia antreprenorilor să aducă la raft noi opţiuni, game exclusive, made în Romania, la cel mai bun raport preţ-calitate.”

    Valer Hancaş, de la Kaufland, spune că „pentru clienţii din România colaborăm cu producători locali pentru produse cu specific local, cu reţete locale sau cu ingrediente din România sub brandul Vreau din România dar nu numai. Dezvoltăm continuu programe şi colaborări pe plan local, iar beneficiile sunt de ambele părţi – atât pentru producătorii români, care au astfel asigurată o piaţă de desfacere, cât şi pentru clienţi şi consumatori, care au la dispoziţie produse proaspete şi autentice, de origine controlată”. Lidl a dezvoltat pentru prima data o categorie de produse româneşti în urmă cu 5 ani, ca o promoţie in&out în timpul primei Săptămâni Româneşti, „însă cu timpul, interesul pentru această gamă a crescut, aşa că din acest motiv am inclus în oferta noastră un număr din ce în ce mai mare de astfel de produse”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, businessul colaborează cu 400 de furnizori locali pentru mărcile proprii şi cele comerciale, iar planurile de viitor vizează creşterea acestui număr. „În urma acestor parteneriate, am reuşit să creştem şi portofoliul de produse româneşti, astfel că în anul fiscal 2019 am avut peste 2.400 de articole, cu 10% mai mult decât în anul financiar trecut (per total), trend ascendent care se menţine şi în 2020. Dintre mărcile proprii, brandul Cămara Noastră, marca proprie Lidl de produse alimentare româneşti dezvoltate 100% cu furnizori locali, număra, la începutul anului fiscal 2019, în jur de 200 de produse”, spun reprezentanţii Lidl România.

    Pentru marca Topseller a Selgros, 90% dintre furnizori sunt locali, în timp ce pentru mărcile Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality, mărci dezvoltate şi achiziţionate la nivel de grup, majoritatea sunt furnizori externi. „Avem însă planuri ca o parte dintre furnizorii noştri locali să devină furnizori şi pentru aceste două mărci proprii, ceea va reprezenta un atú pentru furnizorii din România, care ar urma să aibă un acces mai facil pe piaţa europeană”, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry România.

    Şi pe segmentul ambalaje retailerii îşi îndreaptă atenţia către producătorii locali. Producătorul de etichete Rottaprint, companie cu 800 de clienţi în portofoliul local, asigură fabricarea etichetelor pentru peste 20 de branduri de mărci private din retailul alimentar. Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, director general al companiei, „printre tipurile de produse din gama private label pentru care fabricăm etichete se numără: preparate din carne (mezeluri şi semipreparate), carne crudă, lactate (iaurt, unt, lapte, brânză), serveţele umede şi apă”.

    Cu un pas în urma Vestului

    „Piaţa locală este încă mai puţin dezvoltată faţă de cea din vestul Europei. În acest moment putem observa un număr mai ridicat de produse marcă proprie în reţelele din vest, însă tendinţa de creştere se remarcă şi în ţara noastră”, spun reprezentanţii Auchan România. Opinia că România este în urma vestului la această categorie este unanim împărtăşită, iar estimările sunt asemănătoare de la un retailer la altul. Astfel, potrivit lui Valer Hancaş (Kaufland), segmentul local de marcă proprie se află la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (până în 20%), dar în urma ţărilor din Europa de Vest (circa 30% – 50% în Elveţia). Reprezentanţii Selgros România estimează că piaţa mărcilor private reprezintă în România doar 12,5% din totalul vânzărilor, în timp ce în Europa de Vest se ridică la 30%, iar în Europa de Est la 17%. Ei remarcă, de asemenea, că pe segmentul mărcilor private – aflat în continuă dezvoltare în România – există o reală oportunitate de dublare a volumului de vânzări. „Un factor important care poate contribui la această evoluţie este dezvoltarea comerţului modern, deoarece acesta reprezintă canalul prin care mărcile proprii sunt comercializate.” Porivit Ioanei Dănăilă (Metro), faptul că în sud-estul Europei consumul de produse marcă proprie este mai mic faţă de pieţele din vest se reflectă şi în comportamentul producătorilor: „pe piaţa locală, ca şi în ţările vecine, nu există producători specializaţi de marcă proprie”. Deocamdată, adaugă ea, nivelul de consum al produselor marcă proprie în România este încă sub media Europei. „Însă, dacă ne uităm la tendinţele actuale şi la dinamica puterii de cumpărare, estimarea este că în următorii ani popularitatea produselor vândute sub marca proprie pe piaţa locală va ajunge la acelaşi nivel cu cea din sud-estul Europei.”

     

    Produse marcă proprie lansate în pandemie

    Una dintre cerinţele impuse de pandemie a fost îmbogăţirea, în lanţurile de retail, a gamelor de produse cu specific santitar destinate limitării răspândirii coronavirusului. Metro se numără printre retailerii care au dezvoltat produse marcă proprie pentru igienizare, compania lansând articole destinate atât clienţilor revânzători, cât şi celor din segmentul HoReCa. „De la impunerea restricţiilor, în primăvară, segmentul produselor de igienizare şi curăţenie este în creştere şi estimăm că trendul se va menţine aşa şi în perioada următoare”, spune Dănăilă. Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute de produse de igienă, Selgros a lansat, de asemenea, anul trecut, sub marcă proprie, un gel igienizant pentru mâini în variante de 500 ml şi 1 litru, următorul pas fiind lansarea produsului în ambalaj de 5 litri, pentru nevoile clienţilor profesionişti.  Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, anul trecut Rottaprint a primit, atât pentru partenerii din plan local, cât şi pentru cei din străinătate, solicitări de producţie a etichetelor pentru produse cu specific sanitar, nou-lansate pe fondul pandemiei de COVID-19. La Kaufland, Valer Hancaş spune că „momentan investigăm această variantă de dezvoltare la nivelul pieţei. O provocare majoră o reprezintă durata proceselor de auditare şi autorizare, precum şi presiunea timpilor de reacţie în această perioadă sensibilă.”

  • Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei

    ♦ După primul semestru din 2020 pe cele două reţele surori nu le mai despărţeau decât 45 mil. lei ♦ Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei ♦ Cele două companii aparţin aceluiaşi grup german, Schwarz, însă sunt operate separat.

    Lupta pentru poziţia de lider în co­mer­ţul alimentar din Româ­nia a fost în 2020 mai strân­să ca nici­odată, dis­coun­terul ger­man Lidl suflând în ceafa lanţului de hiper­marketuri cu preţuri mici Kaufland, ocupantul pri­mului loc din piaţă în ultimii ani începând cu 2012. Nemţii au devenit lider la şapte ani de la venirea în România.

    Spre comparaţie, Lidl a intrat ofi­cial pe piaţa din România în 2011 prin pre­luarea Plus Discount, iar apoi a urcat rapid în cla­sa­ment până pe locul trei după rezultatele din 2019, cele mai recente date pu­bli­ce. Atunci, pe ce­le două reţele surori, parte a gigantului ger­man Schwarz, le despăr­ţeau vânzări de 2 mld. lei.

    În primul semestru din 2020 însă, an mar­cat de pandemia de COVID-19, diferenţa dintre ele s-a redus la doar 45 mil. lei. Astfel, Kaufland Româ­nia a obţinut în pri­me­le şase luni din 2020 afa­ceri de 6,05 mld. lei, cu 8,5% mai mari decât în ace­eaşi perioadă din 2019, potrivit calcu­le­lor făcute de ZF pe ba­za datelor publice. Lidl a raportat afaceri de 6 mld. lei în aceeaşi perioadă, după un galop de 32%.

    Dacă cele două companii şi-au menţinut ritmul de creştere şi în ultimele şase luni din 2020, atunci ele vor fi la egalitate, urmând a se face departajarea „la virgulă“. Niciuna dintre cele două companii nu şi-a anunţat rezultatele pe anul trecut sau măcar ritmul de creştere, însă CEO-ul Lidl aruncase mănuşa în vară.

    „După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 – n.red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spunea într-un interviu ZF din august Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale al Lidl în România.

    De partea cealaltă, nemţii de la Kaufland au anunţat şi ei că şi-au menţinut businessul pe plus în 2020, deşi nu au înaintat cifre.

    „În 2020 au existat suişuri şi coborâşuri dacă ne uităm la evoluţia consumului şi a cifrei de afaceri. Suntem optimişti că închidem anul 2020 din punct de vedere financiar la aşteptările pe care le-am avut încă de dinainte de pandemie, când făceam bugetul pe 2020. Vom fi pe plus“, spunea recent Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul reţelei Kaufland la finalul anului trecut.

    Pe locul secund în comerţul local după rezultatele pe 2019 se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice.

  • Kaufland: Am investit în România 300 de milioane de euro în 2020, printre cele mai mari bugete de până acum

    Grupul german Kaufland, liderul comerţului local, a deschis în anul calendaristic 2020 un total de zece hipermarketuri, cel mai alert rimt al ultimilor ani, ajungând astfel la 138 de magazine.

    „Ne pregătim să încheiem anul calendaristic 2020 cu 138 de magazine, printre cel mai recent deschise unităţi numărându-se cea din Roman, judeţul Neamţ şi magazinul permanent din Sovata, judeţul Mureş. Vom menţine acest ritm – vrem cel puţin zece magazine noi în fiecare din următorii ani”, spune Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România.

    Astfel, nemţii au accelerat expansiunea în plină pandemie, acesta fiind cel mai mare număr de inaugurări de după 2014. Compania este activă pe plan local pe segmentul hipermarketurilor cu preţuri mici, fiind prezentă în România din 2005.

    „În acest an calendaristic (anul financiar al Kaufland începe la 1 martie şi se termină la final de februarie – n.red.) am deschis 10 noi magazine. Deşi a fost un an plin de provocări, nu am stopat niciun proiect şi ne-am continuat planurile de investiţii în România.”

    Hancaş spune că 2020 a fost pentru companie un an în care şi-a consolidat prezenţa în Bucureşti, prin deschiderea a patru unităţi. A fost totodată şi anul în care retailerul a deschis primul magazin într-un oraş cu mai puţin de 20.000 de locuitori, în Moreni, judeţul Dâmboviţa.

    „Pe perioada verii, am redeschis magazinul estival din Mamaia Nord, în format pop-up, iar în această iarnă am transfomat magazinul estival din Sovata într-unul permanent.”

    Spre comparaţie, anul 2019 a venit cu nouă deschideri de magazine. La nivel naţional retailerul s-a extins în Bacău, Ilfov, Focşani, Craiova, Crevedia şi Cluj Napoca şi a inaugurat şi primul magazin dintr-un mall, într-un spaţiu în chirie, în Sibiu. De asemenea, 2019 a fost şi anul în care nemţii „au trecut Prutul” şi au deschis primele două magazine în Republica Moldova.

    Totuşi, în 2020 au fost deschise mai multe magazine şi bugetele de investiţii au fost pe măsură.

    „Am alocat pentru acest an unul dintre cele mai mari bugete de investiţii, de 300 de milioane euro, direcţionate cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie. Odată cu fiecare nou magazin deschis, creăm între 70 şi 100 de noi locuri de muncă, ce sprijină dezvoltarea economiei locale.”

    Hancaş mai spune că şi în viitor Kaufland menţine un ritm accelerat de expansiune similar, având pe harta extinderii cel puţin zece unităţi noi pe an.

    „Strategia noastră este de a ajunge tot mai aproape de clienţii noştri, atât în oraşele mari, cât şi în cele mici. Iar pentru a putea face asta, ne-am adaptat mult formatele, în ultimul an deschizând tot mai multe magazine în spaţii în chirie, spre deosebire de strategia noastră de la început, de a avea exclusiv spaţii în proprietate.” Kaufland continuă însă să cumpere terenuri şi să dezvolte propriile magazine.

    Tot la capitolul dezvoltare el aminteşte online-ul şi livrările acasă, canale de vânzări abordate în 2020. Nemţii nu au intrat însă direct, ci prin parteneriate.

    „În acest an am muncit mult: în paralel cu extinderea fizică am investit şi în dezvoltarea rapidă a reţelei online de livrări la domiciliu, prin parteneriatul cu Glovo şi recent şi cu Foodpanda, iar în primăvară am ajuns chiar şi în mediul rural, printr-un parteneriat de livrări dedicat. În contextul pandemiei, proiectul online a fost accelerat, pentru a sprijini clienţii să aibă acces uşor la servicii pe o arie foarte mare. Din fericire, în retail suntem obişnuiţi cu viteza şi ritmul susţinut de lucru.”

    Kaufland este liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019 de aproape 12 mld. lei.

     

     

  • Kaufland deschide al doilea magazin din municipiul Roman şi ajunge la o reţea de 137 de unităţi

    Retailerul german Kaufland România anunţă deschiderea în municipiul Roman, judeţul Neamţ, a unui nou magazin – al doilea din oraş, acesta fiind hipermarketul cu numărul 137 al reţelei la nivel naţional. În cadrul noii unităţi vor lucra 80 de angajaţi. Suprafaţa totală construită a magazinului este de peste 5.300 de metri pătraţi, dintre care peste 2900 de metri pătraţi sunt destinaţi spaţiului interior de vânzare.

     

    Noua unitate dispune şi de o parcare de 200 de locuri, inclusiv locuri speciale pentru persoane cu dizabilităţi, pentru părinţi şi rasteluri pentru biciclete. Magazinul este dotat cu o virtină extinsă cu servire asistată, precum şi raioane de legume fructe, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare şi drogherie. Magazinul are în exterior şi cu un punct grill.
     

  • Un nou parteneriat între retailul alimentar şi piaţa de delivery: foodpanda va livra produse din portofoliul Kaufland România

    Foodpanda, cea mai mare platformă de food ordering din România, anunţă lansarea unui parteneriat cu lanţul de hipermarketuri Kaufland România, pentru livrarea rapidă a produselor la domiciliul clienţilor. Pentru început, serviciul va fi disponibil în Bucureşti şi zonele limitrofe, Timişoara, Iaşi şi Galaţi, urmând ca parteneriatul să fie extins la nivelul mai multor oraşe din ţară, până la sfârşitul acestui an.

     

    Începând de săptămâna aceasta, utilizatorii platformei foodpanda vor avea acces la peste 3.500 de produse alimentare şi nealimentare comercializate de Kaufland, disponibile pentru comandă la domiciliu, urmând ca numărul acestora să se dubleze în perioada imediat următoare.
    Serviciul de livrare a produselor din magazinele Kaufland România prin foodpanda va acoperi toate categoriile, astfel că, pe lângă alimente de bază, clienţii vor putea comanda fructe şi legume proaspete, lactate, carne şi produse proaspete de măcelărie sau produse congelate.

    Potrivit foodpanda, timpul mediu de livrare a produselor comercializate de Kaufland va fi de aproximativ 60 de minute de la momentul plasării comenzii în aplicaţie. „Pentru început, clienţii vor putea efectua comenzi zilnic în intervalul de timp 10:00-22:00, urmând ca până în decembrie programul să fie extins la 8:00-23:00 la nivel naţional şi 8:00-1:00 în Bucureşti. Valoarea minimă a unei comenzi este de 50 de lei, iar greutatea maximă acceptată este de 20 kilograme. Taxa de livrare pentru fiecare comandă are o valoare unică de 4,99 lei”, menţionează reprezentanţii foodpanda într-un comunicat.
     

  • Cine este miliardarul necunoscut din spatele lanţurilor de magazine Lidl şi Kaufland. Se cunosc atât de puţine lucruri despre el, încât i se mai spune şi “FANTOMA”

    Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

    Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

    Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.

    În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

    Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

    În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

    Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.

    Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

    Cititi aici materialul integral