Poliţia din New York a anunţat că trupul femeii a fost găsit în apă, în urma unei alerte primite prin intermediul serviciului de urgenţă, iar medicii au pronunţat imediat decesul.
Familia Sheilei Abdus-Salaam a identificat-o, iar o examinare post-mortem va determina cauza decesului. Femeia era complet îmbrăcată şi nu prezenta semnele unui traumatism, au mai precizat poliţiştii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Este vorba despre apelul într-un proces de divorţ care viza câştigarea procentului majoritar dintr-o avere de 225 de milioane de dolari. Randy Work a eşuat să convingă un juriu format dintr-un panel de trei judecători că a avut o ”contribuţie specială” în perioada în care a fost căsătorit cu soţia sa, astfel că merita să aibă o cotă mai mare din avere la despărţire decât practica clasică prin care la partaj, aceasta era împărţită în mod egal între cele două părţi, potrivit Bloomberg.
Work şi Mandy Gray erau căsătoriţi de mai bine de 20 de ani atunci când s-au despărţit – un judecător a spus în 2015 că averea lor de mai multe milioane de dolari ar trebui să fie împărţită în mod egal fiindcă în timp ce Work lucra din greu, averea era rezultatul ”existenţei la momentul potrivit, în locul potrivit şi că era beneficiarul unei perioade de boom”, nu a strălucirii sale la nivel profesionaş.
Judecătorii unde a făcut apel au spus că folosirea ”cuvântului genius nu era de ajutor”, iar Work a eşuat să demonstreze că decizia judecătorului anterior era greşită, scrie Bloomberg.
”Cuvântul <geniu> tinde să fie folosit prea des şi ar trebui să caracterizeze doar nume precum Leondardo Da Vinci, Mozart, Einstein şi alţii ca ei”, a spus judecătorul Edward Holman atunci când şi-a motivat decizia din 2015, respingând argumentele aduse de Work.
Work ceruse 61% din activele deţinute şi a aplicat ”metodologii revoluţionare” în piaţa japoneză, în timp ce conducea birourile de acolo, generând profituri imense. ”Fără îndoială, avea un succes imens, dar nu a pus bazele Lone Star”, au spus judecătorii, citând decizia din 2015.
Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
Acuzaţia care i s-au adus judecătoarei vizează faptul că a participat la un seminar pentru angajaţii APIA, fiind plătită de Ministerul Agriculturii, instituţie care era şi parte în dosarul judecat de Camelia Bogdan privindu-l pe Dan Voiculescu şi Institutul de Cercetări Alimentare. Camelia Bogdan este judecătoarea care a dat dispoziţii şi a făcut chiar o plângere penală la DNA, pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, cauzat de Dan Voiculescu şi ceilalţi condamnaţi în dosarul ICA, cerând identificarea completă a averii omului de afaceri. Ea a dispus într-un proces şi confiscarea a 2 milioane de lei de la Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte.
CSM a admis astăzi acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti şi a decis excluderea ei din magistratură, pentru „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.
Decizia poate fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea CSM, în care vor fi detaliate şi faptele pentru care s-a aplicat această sancţiune, cea mai dură prevăzută de lege, urmează să fie redactată în termen de 20 de zile, Camelia Bogdan având timp 15 zile să o atace, arată CSM.
Când credea că a rezolvat problema ordonanţei care a scos sute de mii de oameni în stradă, Guvernul a mai făcut o eroare, de această dată în ordonanţa care abrogă OUG 13 şi care a fost deja publicată în Monitorul Oficial. Un judecător este cel care a atras atenţia asupra greşeşii. „Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională”, scrie Cristi Danileţ pe Facebook.
”Şi totuşi este o problemă: art. 25 alin 5 Codul de procedură penală a respectat cerinţa impusă de CCR prin decizia 586/2047 în OUG apărut marţi noaptea, dar azi nu mai respectă această cerinţă în OUG 14/2017, care o înlocuieşte. Aş vrea să cred că este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectată de Parlament în procedura de aprobare a OUG”, a scris Danileţ pe Facebook.
El a argumentat acest viciu de neconstituţionalitate.
”Încerc să explic: acel articol din Codul de procedură penală spune că, dacă un dosar se prescrie, instanţa nu ar trebui să soluţioneze chestiunea prejudiciului, ci închide dosarul şi gata. Dar CCR a spus că trebuie să fie soluţionată şi această chestiune, chiar dacă dosarul se închide. Prin OUG 13 de marţi noaptea a fost corectat în acest sens textul. Dar prin OUG 14 se reia forma veche, care cuprinde acest viciu de neconstituţionalitate. Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională, cu privire la un singur articol şi anume art 25 alin 5 din Codul de procedură penală. Dosarele însă nu sunt afectate, întrucât judecătorii aplică direct deciziile CCR”, arată judecătorul.
UPDATE 11:30 Departamentul american pentru Securitate Internă a comunicat că va “respecta deciziile judecătoreşti” cu privire la suspendarea deportării persoanelor vizate de ordinul executiv antiimigraţie semnat de preşedintele Donald Trump, relatează agenţia de ştiri Reuters.
Într-un comunicat dat publicităţii de Departamentul pentru Securitate Internă se afirmă că autorităţile vor “respecta deciziile judecătoreşti”, precizând că măsurile privind interzicerea intrării în ţara a cetăţenilor din mai multe state musulmane rămân valabile.
Comunicatul a fost emis la doar câteva ore după ce un judecător federal din New York a oprit temporar deportarea a zeci de persoane reţinuţi pe aeroporturi ca urmare a ordinului executiv ce prevede suspendarea programului de primire şi instalare a refugiaţilor timp de patru luni şi interdicţia de a intra pe teritoriul american timp de trei luni pentru cetăţenii din mai multe state majoritar musulmane.
“Aceste persoane au trecut prin screening-uri suplimentare de securitate şi în acest moment sunt procesaţi pentru a intra în Statele Unite, în conformitate cu legile privind imigraţia şi deciziile judecătoreşti”, se afirmă într-un comunicat al Departamentului pentru Securitate Internă.
Decizia a fost dată duminică dimineaţă după ce mai mulţi avocaţi ai persoanelor afectate şi asociaţii ale drepturilor omului au atacat legea în instanţă.
Cu toate acestea, decizia are caracter temporar şi rămâne în vigoare până la examinarea mai atentă a cazurilor. În plus, aceasta interzice doar deportarea celor afectaţi de ordinul executiv, însă nu permite specific intrarea acestora pe teritoriul american, astfel că, multe din aceste persoane riscă să rămână blocate în aeroporturi.
Uniunea pentru Libertatea Civilă din SUA a estimat că între 100 şi 200 de persoane care deţin cetăţenia uneia din cele şapte state au rămas blocate în aeroporturi după ordinul preşedintelui Donald Trump de sâmbătă.
Prima persoană care a intrat pe teritoriul american după blocarea ordinului anti-imigraţie
În acelaşi timp, mii de persoane au protestat în aeroporturile din SUA faţă de ordinul antiimigraţie semnat de Trump
La scurt timp după semnarea ordinului, mii de oameni au protestat în faţa aeroporturilor din oraşe precum New York, Dulles, Los Angeles, San Francisco, Denver şi Philadelphia, unde au scandat „Lăsăţi-i să intre!”.
Sute de persoane au venit la Aeroportul Internaţional John F. Kennedy din New York pentru a protesta faţă de reţinerea a doi cetăţeni irakieni care au fost ulterior eliberaţi.
Congresmanul democrat Nydia Velazquez a participat la manifestaţia de la aeroportul din New York şi a catalogat ordinul executiv semnat de Trump drept “ruşinos” şi “ne-american”.
Sute de persoane, printre care şi senatoarea Elizabeth Warren, s-au strâns pentru a protesta şi la aeroportul Logan din Boston.
Alte persoane s-au strâns în faţa judecătoriei din Brooklyn care, într-un final, a decis amânarea parţială a aplicării ordinului. Toţi cei prezenţi au izbucnit în urale după anunţarea deciziei.
Protestatarii au cerut, printre altele, anularea ordinului executiv şi şi-au proclamat, totodată, solidaritatea cu refugiaţii afectaţi de ordinul semnat de Trump.
Protesters gathered at airports cross the US to challenge President Trump’s immigration policies https://t.co/RwgKSXMwZJ pic.twitter.com/0NkAfihmVG
— CNN (@CNN) January 29, 2017
Proteste sunt programate să aibă loc duminică în mai multe oraşe din SUA, printre care Orlando, Boston, Philadelphia, Atlanta, Seattle, Washington şi Chicago.
Preşedintele Donald Trump a interzis intrarea refugiaţilor sirieni în Statele Unite pe termen nelimitat, ca parte a unor noi măsuri de a “menţine teroriştii islamici radicali în afara SUA”. El a semnat un ordin executiv amplu, care prevede şi suspendarea, timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare.
De asemenea, prin acest ordin, cetăţenii din alte şase state, în principal musulmane, primesc interdicţie de a intra pe teritoriul american timp de trei luni.
Preşedintele american a explicat că oprirea temporară a programului de refugiaţi este necesară pentru ca agenţiile guvernamentale să aibă timp să dezvolte un sistem de control mai strict.
“Iniţiez noi măsuri de control pentru a menţine în afara Statelor Unite teroriştii islamişti radicali. Nu îi vrem aici”, a mai declarat liderul de la Casa Albă.
Tommy G. Thompson a fost, cândva, unul dintre cei mai mari căutători de comori ai timpurilor sale: un scafandru brunet, bărbos, care a descoperit cel mai mare tezaur din istoria SUA – 3 tone de aur, în Oceanul Atlantic, în 1988. Ani mai târziu, acuzat de înşelăciune de către investitorii săi, acesta a fost arestat de agenţii federali. Astăzi, Thompson trăieşte într-o celulă de închisoare din Ohio, unde este reţinut până când recunoaşte unde a ascuns aurul. Dar, timp de aproape doi ani, în ciuda ameninţărilor, amenzilor şi pedepselor primite de judecătorii federali, nimeni nu a reuşit să-l facă pe Thompson dezvăluie ce a făcut cu aurul.
Comoara se afla de mult în atenţia căutătorilor. Mulţi au încercat să o găsească, dar nimeni nu a reuşit. Asta până când un tânăr obsedat de inginerie din Ohio a construit un robot numit „Nemo”, care s-a scufundat la 8.000 de metri şi a adus „prada” la suprafaţă. Thompson a reuşit să atragă peste 160 de investitori pentru a-şi finanţa expediţia şi a investit, de asemenea, ani de zile în dezvoltarea tehnologiei pentru ajunge cât mai adânc pe fundul oceanului.
După descoperire, la apogeul celebrităţii sale, Thompson făcea foarte puţine declaraţii în public şi avea tendinţa de a-şi minimiza rolul în cadrul acestei acţiuni. „Este o celebrare a idealurilor americane: companii libere şi muncă asiduă”, declara acesta. Ani mai târziu, însă, investitorii i-au creionat un portret total diferit de ceea ce arătase până atunci. Doi dintre aceştia l-au dat în judecată în anul 2000, acuzându-l de faptul că a vândut tot aurul şi şi-a păstrat profitul. În 2012, judecătorul a hotărât ca Tommy G. Thompson să se prezinte în faţa instanţei, dar acesta nu a apărut. Au urmat doi ani de urmărire, pe care unul dintre generalii de la US Marshal a numit-o „probabil una dintre cele mai inteligente strategii” de care agenţia s-a lovit.
În cele din urmă, Thompson a fost prins în ianuarie 2015, după ce agenţii au urmărit-o şi au prins-o pe iubita într-un hotel de 200 de dolari pe noapte lângă West Palm Beach. Într-o declaraţie, agenţia a declarat că şi-a folost „toate resursele şi ingeniozitatea ” pentru a-l găsi. Cu toate acestea, nu au găsit şi comoara. Investitorii lui Thompson, care se aşteptau iniţial să facă zeci de milioane de dolari din această mişcare, consideră că acesta ascunde sute de monede de aur într-un cont secret, creat pentru copiii lui. La început, planul lor părea promiţător: Thompson a pledat vinovat pentru sfidarea curţii în aprilie 2015, în conformitate cu Columbus Dispatch, şi a declarat că va dezvălui locaţia exactă a monezilor. Dar acest lucru nu sa întâmplat.
Avocatul lui Thompson a declarat luna trecută că domnul Thompson nu îşi poate aminti cui i-a dat aurul, chiar şi după ce a analizat mii de pagini de documente referitoare la comoară. Aşadar, un judecator federal a decis că Thompson se preface şi l-a condamnat la un an de închisoare. Totuşi, Thompson ar putea rămâne după gratii până când spune adevărul şi este amendat, în acest timp, cu câte 1000 de dolari pe zi. „Cine ştie – ar putea avea o revelatie”, a declarat judecătorul.
Ioan Becali a fost condamnat, joi, la trei ani de închisoare pentru dare de mită, la care i s-a aplicat restul de pedeapsă din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 7 ani şi 4 luni.
Victor Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită la care se adaugă restul din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 5 ani şi 8 luni de închisoare.
Cristian Borcea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni, pedeapsa totală fiind însă de 7 ani şi 10 luni fiindu-i adăugat un rest de pedeapsă din dosarul Transferurilor, plus un spor de pedeapsă.
Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în vederea eliberării inculpaţilor din dosarul Transferurilor.
Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti nu este executorie şi poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Tot în această cauză, Antonie Iorgovan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă.
Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.