BusinessMagazin

Tag: istorie

  • COMENTARIU Lelia Munteanu: „Să nu subestimăm niciodată prostia. E una dintre cele mai puternice forţe din istorie”

    Yuval Noah Harari, autorul lui „Homo Deus”, i-a acordat, în urmă cu câteva zile, un interviu lui Becky Anderson de la CNN – „Oamenii sunt acum animale vulnerabile”, a declarat. 

    Cel mai la modă (oricât de frivol ar suna) gânditor a vorbit din dou despre cele trei provocări cu care se confruntă omenirea în secolul XXI: războiul nuclear, schimbările climatice şi, la pachet, dezvoltarea inteligenţei artificiale şi bio-ingineriei. Dacă primele două pot fi oprite, consecinţele inteligenţei artificiale şi ale bio-ingineriei pot fi doar folosite în interesul specie umane.

    Pericolul care ne paşte ţine de falimentul filosofiei. Filosofilor, cărora le lipseşte viziunea lumii ca întreg şi care pot zăbovi secole gândind şi polemizând, le iau pe nesimţite locul inginerii, foarte grăbiţi de felul lor. Iar deasupra inginerilor se află deciziile oamenilor politici – aceştia vor avea la dispoziţie foarte curând tehnologia necesară pentru a crea pe Pământ iadul sau raiul, E motivul avertismentului lansat de Harari: „Să nu subestimăm niciodată prostia. E una dintre cele mai puternice forţe din istorie”.

    Astăzi, între democraţie şi dictatură nu e altceva decât „un conflict dintre două sisteme de procesare a datelor”.

    Reporterul Al-Jazeera (CNN-ul arab) îl întrebase vara trecută pe gânditorul evreu dacă inteligenţa artificială poate conduce la pace mondială. Răspunsul lui Harari: „Nu există absolut nici un indiciu că inteligenţa artificială şi computerele sunt pe cale de a căpăta conştiinţă. Nu mă opun să se dea mai multă autoritate inteligenţei artificiale. Însă cine e stăpânul inteligenţei artificiale? Serveşte ea o elită restrânsă sau mari corporaţii? Serveşte inteligenţa artificială guverne dictatoriale? Ori îmi serveşte mie? Se poate utiliza inteligenţa artificială pentru a crea un un regim de supraveghere totală, de control total al guvernelor asupra cetăţenilor. Şi poate fi utilizată în folosul cetăţenilor, pentru supravegherea guvernelor ca să ne aisgurăm că nu există corupţie. Aceeaşi tehnologie funcţionează în ambele sensuri”.

  • Artă politică la Watergate

    Organizată de galeria newyorkeză Bortolami, expoziţia improvizată intitulată „Exodus” prezintă lucrări de artă conceptuală. Printre acestea se numără „Crying Games” de Josh Kline, o lucrare video care suprapune figuri de politicieni care au avut un rol în războiul împotriva terorismului pe trupuri de actori care plâng isteric şi-şi exprimă regretele, scrie Washington Post, un pix folosit la semnatul unui tratat de interzicere a testelor nucleare din 1963 ori un panou de gard de plasă, lucrare semnată Cady Noland, ce poartă titlul de „Institutional Field”. 

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Şi vacilor le plac gadgeturile. Experimentul inedit prin care o fermă din Rusia a crescut producţia de lapte

    O fermă din Rusia şi-a dotat vacile cu ochelari de Realitate Virtuală pentru a le reduce stressul. Setul pus pe capul vacilor e special conceput pentru anatomia animalelor. Sistemele înfăţişează un câmp de vară de o frumuseţe epică.

    Ministerul Rus al Agriculturii şi Alimentelor citează o cercetare în care se arată legătura dintre experienţele emoţionale şi producţia de lapte şi evidenţiază faptul că, cu cât acestea sunt mai liniştite, cu atât producţia de lapte e mai mare, iar laptele de o calitate mai bună.

    Din testele iniţiale reieşea că acest set de căşti a schimbat clar în bine emoţia generală a cirezii, deci şi-a probat eficienţa.

    Exemple de la fermele de lapte din diferite ţări au arătat că, într-o atmosferă calmă, cantitatea şi calitatea laptelui a crescut în mod remarcabil.

     

  • 2019, cel mai dificil an pentru una dintre cele mai importante industrii locale. Ce producători au fost afectaţi

    În urma finalizării acţiunilor de recoltare şi prelucrare a strugurilor din sezonul 2019, Asociaţia Producătorilor de Vin din Dealu Mare raportează cel mai dificil an viticol din istoria documentată a regiunii, din punct de vedere cantitativ – cu aproximativ 60% mai mică decât în anul precedent.

    Condiţiile meteorologice specifice care au condus la această situaţie sunt: două reprize de grindină, pe parcursul lunii aprilie – care au lezat viţa de vie, astfel încât elementele roditoare au fost distruse pe cale mecanică şi seceta prelungită din perioada verii, care nu a permis creşterea în volum a boabelor de struguri; suplimentar, anumite zone au fost lovite de grindină şi în ultima parte a lunii iunie, mai precis zona Năieni (Dealul Finţescu).

    Cramele cele mai afectate au fost: Tohani – minus 65%; Davino – minus 60%; Viile Metamorfosis – 75% diminuare a producţiei în viile de la Valea Urloi (Urlaţi) şi 50% în viile de la Năieni – Finţeşti; Aurelia Vişinescu Wines – diminuare cu 51% – 72% faţă de 2018, în funcţie de parcele (procente locale cuprinse între 51% şi 72%); SERVE – 45% scădere a producţiei de pe cele 65 de hectare (cu pierderi între 90% şi 15%, pe diferite parcele); Budureasca – minus 40% şi LacertA – recoltă cu 30% mai mică decât în 2018.

    În pofida acestor impedimente, producătorii spun că strugurii au avut un nivel calitativ foarte bun, acest lucru motivându-i pe membrii asociaţiei să se unească pentru a pune la punct un sistem propriu de criterii şi metode de verificare pentru obţinerea unei certificări calitative superioare a vinurilor roşii de vârf obţinute aici – Denumirea de Origine Controlată şi Garantată (DOCG). Asociaţia intenţionează să pună în aplicare acest set de reguli şi încrederea că anul viticol 2019 va fi, de fapt, piatra de temelie pe care se va construi cu succes imaginea acestei regiuni valoroase pentru industria vitivinicolă.

  • Financial Times a numit o femeie ca editor-şef, o premieră în istoria de 131 de ani a publicaţiei

    Barber a anunţat, marţi, că renunţă la funcţia sa de editor-şef, pe care a deţinut-o vreme de 14 ani, în ianuarie 2020. Barber lucrează de 34 de ani la publicaţia deţinută de compania japoneză Nikkei, care, în 2019, avea 1 milion de abonamente plătite, cele online asigurând peste 75% din tiraj.

    Khalaf a fost editor adjunct, pe politică externă şi pe Orientul Mijlociu în cele două decenii de când lucrează pentru FT. În ultimii ani a încercat să sporească diversitatea în ceea ce priveşte angajaţii din redacţii şi să atragă mai multe cititoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arabia Saudită dă startul celei mai mari listări din istorie

    Saudi Aramco vrea să anunţe începutul procedurilor de listare la bursă în data de 3 noiembrie, după ce a amânat deja luna aceasta tranzacţia pentru a le da timp consultanţilor să găsească investitori, potrivit surselor din piaţă citate de Reuters.

    Aramco vrea să vândă între 1% şi 2% din acţiuni pe bursa Tadawul din Arabia Saudită, în ceea ce s-ar putea contura drept cea mai mare listare bursieră din istorie, valorând aproape 20 miliarde dolari.

    Compania discută în continuare cu acţionari şi transmite că este pregătită pentru listare, şi că momentul va fi hotărât doar de condiţiile pieţei şi de acţionari.

    Aramco va avea curând mai multe instituţii ca acţionari, spune Yassir al-Rumayyan, şeful Fondului Suveran al Arabiei Saudite.

    Potrivit presei locale, Aramco va începe subscrierea în data de 4 decembrie.

    Wall Street-ul aşteaptă listarea Saudi Aramco încă de acum trei ani, când Prinţul Coroanei Mohammed bin Salman a anunţat pentru prima dată că va iniţia procedura.

    Cu toate acestea, evaluarea pe care o doreşte el pentru Saudi Aramco – 2.000 miliarde dolari – a fost pusă la îndoială de experţi ai industriei, care atrag atenţia că mai multe ţări demarează eforturi accelerate pentru a se îndepărta de combustibili fosili în lupta cu încălzirea globală, ceea ce pune presiune pe preţuri şi subminează valoarea activelor producătorilor de combustibili fosili.

    Şeful Fondului Sueran al Rusiei anunţă că lucrează cu un consorţiu de investitori pentru listarea Aramco.

    „Sunt mai multe fonduri de pensii din Rusia care sunt interesate să investească în IPO-ul Aramco şi am primit indicaţii şi de la fondul nostru ruso-chinez că ar fi instituţii majore şi în China care ar fi interesate de această listare”, transmite Kirill Dmitriev, şeful Russian Direct Investment Fund.

     

  • Opinie – Barbara Stöttinger, decan WU Executive Academy (instituţia care organizează în România programul Executive MBA Bucharest): “Digitalizare versus globalizare: Megatrendurile sunt benefice sau dăunătoare?

    Sfârşitul grupurilor multinaţionale este aproape. Acesta este mesajul cheie al unui articol celebru pe care profesorul de economie de la Universitatea Harvard Theodor Levitt l-a publicat în 1983. El a susţinut că, în timp ce multinaţionalele trebuia să investească mulţi bani şi resurse pentru a-şi adapta produsele la pieţele locale din diferite ţări, companiile globale au urmărit o strategie promiţătoare, şi anume simpla lansare, la nivel global, a aceloraşi produse pe care şi le-a dorit toată lumea. Acest articol a alimentat temerile, reliefând o imagine sumbră a fenomenului emergent al globalizării care, se afirma, avea puterea de a distruge complet întreprinderile locale şi pieţele şi de a ameninţa economiile.

    A vedea oportunităţile,nu ameninţările
    La vremea respectivă, toată lumea presupunea că globalizarea se va dovedi a fi ceva îngrozitor şi că marile branduri şi grupuri corporative vor fi singurele care vor supravieţui. Teama colectivă era vizibilă în acelaşi mod ca şi astăzi când vine vorba de digitalizare. Dar nici globalizarea, nici digitalizarea nu sunt o problemă. Sunt realizate de oameni şi pot fi astfel modelate de ei. Temerile globalizării sunt justificate doar într-o măsură limitată. În zilele noastre, economiile naţionale sunt strâns interdependente ca urmare a comerţului intens de import şi export, iar deciziile politice – cum ar fi planurile preşedintelui american Donald Trump de a impune tarife pe maşinile europene – pot avea într-adevăr repercusiuni semnificative. Este de asemenea adevărat că, în 2008, criza financiară, în special falimentul Lehman din SUA, a avut un impact global masiv. În ultimă analiză, nici globalizarea, nici digitalizarea nu sunt intrinsec dăunătoare. Noi, ca cercetători, lideri de afaceri, politicieni şi cetăţeni, suntem responsabili de ceea ce facem din ele.
    Iată de ce nu ar trebui să permitem fricilor noastre să preia controlul:
    1. Pe termen mediu, avantajele depăşesc dezavantajele
    Globalizarea nu este un fenomen nou. A început cu multe secole în urmă, odată cu debutul comerţului internaţional în urma descoperirii Lumii Noi. În perioada Imperiului Roman, condimentele şi mătasea erau aduse în Occident din Asia şi Orient. Începând cu sfârşitul secolului al XV-lea, conchistadorii au adus boli în Lumea Nouă şi aurul şi argintul înapoi în Europa. Comerţul a făcut întotdeauna pieţele să prospere. În ultimii 30 de ani am observat că datorită globalizării sărăcia a fost redusă în întreaga lume, mai mulţi oameni au primit acces la educaţie şi economia mondială a crescut. Mai mult decât atât, dacă ţările nu ar fi interdependente din punct de vedere economic, riscul de războaie ar fi mult mai mare.
    Există dovezi care arată că şi digitalizarea este benefică pentru societate în ansamblu. Potrivit Fundaţiei Bertelsmann, companiile au văzut că sumele cheltuite pe transport şi comunicare scad masiv. Mai mult, digitalizarea a contribuit la stimularea creşterii economice. Titluri precum „Un loc de muncă din patru este în joc“ reflectă doar jumătate din adevăr. Sarcinile neplăcute de rutină se automatizează, iar acest lucru este valabil şi în privinţa locurilor de muncă cu înaltă calificare. Multe cariere noi vor apărea. Cercetătorul de date, de exemplu, este o profesie cu un viitor foarte luminos.
    De altfel, acesta este şi unul dintre motivele pentru care WU Executive Academy a dezvoltat un program special de pregătire pentru aspiranţii la o carieră de data scientist. Când priviţi în urmă, puteţi vedea în mod clar că digitalizarea creează oportunităţi. Prima reclamă online a fost publicată în 2008 şi a venit ca un mare şoc pentru profesioniştii de marketing offline. De când agenţiile online au prosperat, au apărut noi oportunităţi de muncă. Important este să-ţi ţii degetul pe pulsul digitalizării şi să-i valorifici potenţialul.

    2. Fiecare mişcare dă naştere altei mişcări
    Brandurile globale sunt omniprezente. Toate străzile cu magazine comerciale din majoritatea metropolelor lumii par să aibă aceleaşi lanţuri de magazine. Produsele ieftine din China privează întreprinderile mici de produse artizanale regionale. Nu este nimic nou. Dar, pe măsură ce conştientizarea noastră cu privire la aceste lucruri creşte, pendulul începe să se schimbe în sens invers: există o cerere în creştere pentru produse regionale de înaltă calitate, în special în zonele urbane din vest. Oamenii preferă luxul regional decât mărfurile ieftine, globalizate.
    Când vine vorba de digitalizare, există o tendinţă similară care solicită o mai mare conştiinţă în ceea ce priveşte utilizarea internetului şi obiceiurile noastre digitale. Fenomenul a ceea ce este cunoscut sub numele de detoxifiere digitală face ca angajaţii şi managerii să se adune într-un mod complet analog. Conştientizarea este în creştere. În societatea modernă oamenii sunt dornici să se concentreze din nou asupra momentului şi a introspectivelor.
    Ceea ce este important în ceea ce priveşte fenomenele despre care se spune că repercusiunile sunt atât de negative este să menţinem lucrurile în perspectivă şi să le abordăm în consecinţă. Pe lângă internet, există omologul său ilegal, darknetul, unde oamenii tranzacţionează contracte cu asasinate, arme şi droguri. Cu toate acestea, nimeni nu s-ar gândi serios la închiderea internetului din această cauză. Important este să luăm măsuri pentru a contracara efectele negative din timp. Şi acest lucru trebuie să-l facem cu toţii.

    3. Globalizarea şi digitalizarea sunt catalizatori ai inovaţiei
    Ultimele terapii pentru cancer, roboţii care fac posibilă efectuarea de proceduri chirurgicale minim invazive, drone care ajută la salvarea de vieţi, comunicarea în timp real prin smartphone-uri, asistenţi AI (virtual assistant), maşini care se conduc singure, transferuri de bani de pe smartphone: lista inovaţiilor digitalizării în curs este nesfârşită. Progresele cercetării în domenii precum medicina, ecologia, transportul sau robotica nu s-ar fi putut face niciodată într-un ritm atât de rapid fără instrumentele de comunicare generate de digitalizare. Datorită faptului că trăim într-o lume interconectată la nivel mondial, produsele şi serviciile importante pot fi puse la dispoziţia oamenilor de pe tot globul, inclusiv celor localizaţi în ceea ce este cunoscut drept ţări în curs de dezvoltare şi ţări emergente.
    Fără digitalizare, multe inovaţii nu ar fi fost posibile şi, fără globalizare, multe ar avea un impact foarte mic.

  • Veţi dori şi veţi plăti să nu ieşiţi la pensie!

    Nu ştiu cât va fi pensia atunci, dar sunt sigur că generaţia corporatiştilor va dori să lucreze şi după pensie.
    Primul motiv este că banii din pensie plus economiile acumulate nu vor fi suficienţi pentru menţinerea nivelului de trai cu care erau obişnuiţi. De la 1.500-2.000 de euro pe lună, să cobori la 500-600 de euro va fi foarte greu de acceptat şi de rezistat.
    Adio city-breakuri, adio ieşiri la masă în oraş, adio Untold şi Summer Well.
    În al doilea rând, menţinerea în activitate îi va ajuta să nu cadă din punct de vedere psihic şi al sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat cu bunicii şi părinţii lor. Aceştia au avut neşansa ca societatea, economia, companiile să nu mai aibă nevoie de ei, pentru că intra în muncă o generaţie mai numeroasă şi mai învăţată, cu o determinare şi o energie mult mai mari.
    Acum lucrurile s-au schimbat radical, pentru că ce vine din urmă din punct de vedere numeric va fi insuficient pentru a ţine economia, businessul şi companiile în picioare.
    În noile generaţii sunt mai puţini oameni, au o altă cultură, aceea de a experimenta şi de a se plimba dintr-un job în altul în speranţa că vor găsi slujba ideală, care să le aducă fericirea.
    Automatizarea, robotizarea, inteligenţa artificială nu vor putea să înlocuiască toate joburile, aşa că vor mai rămâne slujbe disponibile.
    Companiile se vor confrunta cu lipsă de oameni, cum începe să se întâmple de pe acum, şi vor pune presiune pe autorităţi să găsească soluţii. S-ar putea să prefere să-i menţină în muncă pe cei care ies la pensie.
    Dacă statul, partidele şi liderii politici ar fi deştepţi, ar trebui să se gândească de pe acum să vină în întâmpinarea acestui trend şi să ofere avantaje fiscale celor care vor prefera să nu iasă la pensie şi vor dori să lucreze în continuare. De la 65 de ani mai poţi să lucrezi încă 10 ani fără probleme, având în vedere că speranţa de viaţă creşte.
    Statul ar trebui să-i încurajeze pe oameni să nu iasă la pensie pentru că ar trebui în primul rând să le plătească pensiile, în condiţiile în care din urmă nu are cine să muncească pentru aceste plăţi, iar în al doilea rând ar scuti cheltuieli mari de sănătate, pentru că ieşirea la pensie ar duce la o cădere a organismului şi fizic, şi psihic.
    Spre exemplu, statul ar trebui să-i scutească de impozit şi de o parte din taxele sociale pe cei care vor să muncească după vârsta de pensionare.
    În acest fel, nu ar mai trebui să plătească pensiile şi nici cheltuieli de sănătate, iar cei rămaşi în muncă vor beneficia de o creştere salarială netă de peste 30%.
    Dacă se va întâmpla acest lucru, foarte mulţi pensionari vor „plăti” să rămână să muncească în continuare.
    Dacă din 100.000 ar rămâne între 50.000 şi 70.000 de oameni să lucreze în continuare, situaţia bugetară şi din business s-ar schimba radical.
    Companiile vor face investiţii în continuare şi nu îşi vor închide operaţiunile din lipsă de oameni.
    Oamenii, când ies la pensie, încep să se închidă în ei, nu au activitate, nu au cu cine să se întâlnească şi ce să facă, nepoţii încep să crească şi nu mai au nevoie de bunici, iar în ochii societăţii sunt un fel de paria.
    Din acest motiv se gândesc prea devreme la sfârşitul vieţii, iar acest lucru îi distruge psihic. Dacă societatea le mai dă încă zece ani de activitate, cu posibilitatea unor câştiguri mult mai mari, vor dori să muncească în continuare, vor fi dispuşi chiar să schimbe joburile şi să înveţe lucruri noi, numai să rămână activi.
    În acest fel nu mai devin o povară şi pentru copiii lor.
    În mod cert, este mult prea devreme să aducem în discuţie pensia, dar zece ani trec repede şi dacă nu se discută de pe acum această problemă a unor joburi şi după împlinirea vârstei de pensionare, când se va întâmpla acel lucru va fi mult prea târziu.