BusinessMagazin

Tag: islamism

  • CEJ: Interdicţia privind purtarea de simboluri religioase vizibile la locul de muncă este legală

    “O regulă internă prin care se interzice purtarea oricăror simboluri politice, filozofice sau religioase vizibile nu reprezintă discriminare directă”, se afirmă într-un comunicat, aceasta fiind primă hotărâre a CEJ pe tema purtării vălului islamic la locul de muncă.

    Curtea a indicat că interdicţia trebuie să se bazeze pe cerinţa ca toţi angajaţii să se îmbrace neutru şi nu se poate baza pe cererea clienţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marine Le Pen şi-a pierdut IMUNITATEA în Parlamentul European

    Parlamentul European a votat, joi, cererea cu privire la ridicarea imunităţii candidatei extremei drepte la preşedinţia Franţei, Marine Le Pen.

    Aceasta este cercetată de autorităţile franceze pentru publicarea pe Twitter, în anul 2015, a unor execuţii comise de jihadiştii grupării Statul Islamic.

    Această măsură, cu efect imediat, nu vizează şi ancheta privind presupusele fraude comise cu fonduri ale Parlamentului European (PE), în care Marine Le Pen a fost pusă sub acuzare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Parlamentul European a aprobat ridicarea imunităţii parlamentare a lui Marine Le Pen

    Această măsură, cu efect imediat, nu vizează şi ancheta privind presupusele fraude comise cu fonduri ale Parlamentului European (PE), în care Marine Le Pen a fost pusă sub acuzare.

    Le Pen a recunoscut că i-a acordat salarii fictive de peste 41.500 de euro din fonduri ale Parlamentului European agentului său de securitate, Thierry Legier, ca asistent parlamentar, în perioada octombrie-decembrie 2011. Aceasta este de asemenea acuzată că i-ar fi plătit asistentei sale Catherine Griset, aproximativ 280.000 de euro.

  • Forţele irakiene au preluat controlul asupra aeroportului din Mosul – presă

    “Forţele de reacţie rapidă şi poliţia federală deţin controlul deplin al aeroportului de la Mosul”, a anunţat postul de televiziune.

    Forţele de securitate irakiene au lansat o ofensivă militară asupra aeroportului din Mosul şi a taberei militare al-Ghazlani, aflate sub controlul reţelei teroriste Stat Islamic. Forţele irakiene speră să folosească aeroportul ca platformă de lansare în cadrul propriilor ofensive.

    Surse din cadrul armatei au declarat că noile tactici şi îmbunătăţirea coordonării au permis avansarea rapidă în lupta împotriva Stat Islamic de la începutul anului 2017.

    Aproximativ 100.000 de militari irakieni, luptători kurzi şi miliţii şiite sunt implicaţi în această ofensiva împotriva reţelei teroriste.

  • Rusia şi Turcia au efectuat, în premieră, raiduri aeriene comune în Siria

    Avioane militare din Rusia şi Turcia au efectuat, miercuri, primele raiduri aeriene comune împotriva unor poziţii din Siria aparţinând reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de BBC News online şi de site-ul agenţiei Tass.

    Bombardamentele coordonate au avut loc la periferia oraşului Al-Bab, în provincia siriană Alep.

    “La operaţiunile aeriene, aprobate de Administraţia siriană, au participat nouă avioane de tip Suhoi Su-24M, Suhoi Su-25 şi Suhoi Su-34 ale Forţelor Aeriene ruse şi patru aeronave de vânătoare F-4 ale Turciei. Planul prevede distrugerea a 36 de poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic”, a declarat generalul rus Serghei Rudskoi, şeful Comandamentului operaţional al Statului Major al armatei ruse.

    “În ultimele două zile, în această zonă fuseseră efectuate misiuni de recunoaştere cu avioane fără pilot şi din sateliţi”, a precizat oficialul militar rus.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

  • Cum s-a schimbat lumea în 2016 sau “anul regizat de Tarantino”

    Titlul este, de fapt, unul pe care l-am folosit în vara acestui an şi pentru un material de copertă: „Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino”, spuneam în urmă cu câteva luni. 2016 este unul pe care cei mai mulţi dintre noi am vrea să-l uităm cât mai repede: conflicte externe, terorism, intrarea construcţiei europene într-o zonă de risc major, alegerea extremiştilor în funcţii de conducere – toate acestea păreau de neînchipuit în urmă cu 12 luni. 2016 s-a dovedit însă anul surprizelor – majoritatea dintre ele, neplăcute.

    Marea Britanie, primul stat care părăseşte Uniunea europeană

    24 iunie este o zi care va rămâne în istoria Europei: primele rezultate oficiale răsturnau toate sondajele prezentate înainte de ziua votului, arătând o victorie la limită a taberei pro-Brexit. Reacţiile au fost imediate: bursele din toată lumea s-au prăbuşit, iar prim-ministrul David Cameron şi-a înaintat demisia, ducând Marea Britanie într-o şi mai mare stare de incertitudine.

    71,8% dintre britanici (peste 30 milioane de oameni) au votat, cea mai mare prezenţă din 1992 încoace. Liderul Ukip, Nigel Farage, care a militat pentru părăsirea zonei euro de peste 20 de ani, a declarat că este o victorie a oamenilor simpli, a oamenilor decenţi şi că ziua de azi va intra în istorie ca fiind „ziua noastră a independenţei”. Consecinţele Brexit nu sunt evidente nici în ziua de azi, în condiţiile în care negociatorii Marii Britanii şi cei ai UE nu par a găsi un numitor comun pentru determinarea modului în care vor arăta relaţiile din britanici şi restul Uniunii.

    Câteva lucruri sunt însă deja evidente: numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit unui raport al Credit Suisse. Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari, în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat recent de banca elveţiană. După ce a înregistrat un „val fără precedent” în uz, termenul „Brexit” este considerat de lexicografi „cea mai importantă contribuţie politică în limbaj de 40 de ani, după scandalul Watergate”, spun reprezentaţii Dicţionarului Collins, informează Reuters. Editorul Dicţionarului Collins a declarat că Brexit a fost folosit pentru prima dată în 2013, dar utilizarea termenului a crescut cu un procent de mai mult de 3.400% în acest an, în apropierea referendumului din luna iunie.

    Celelalte state şi-au arătat şi îşi arată în continuare îngrijorarea faţă de viitorul construcţiei europene; o declaraţie recentă a unui oficial italian sintetizează destul de bine modul în care restul statelor se raportează la situaţie: „Depinde de celelalte 27 de guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. „Cred că începutul dezintegăririi UE s-a declanşat odată cu Brexitul.”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia

    În seara zilei de 16 iulie, armata turcă anunţa că a preluat controlul asupra ţării pentru a „reda libertatea şi democraţia”, promiţând că toate acordurile internaţionale vor fi respectate. Serviciile reţelelor de socializare online Facebook şi Twitter, precum şi site-urile ziarelor turce erau blocate; cu toate acestea, preşedintele Ercep Erdogan şi apropiaţii săi au strâns rândurile, iar câteva ore mai târziu criza părea a fi rezolvată.

    Cel puţin 104 indivizi implicaţi în tentativa de lovitură de stat militară au murit în confruntări cu forţele de ordine, declara în ziua următoare Ümit Dundar, noul şef al Statului Major al armatei turce, adăugând că alte 90 de persoane au murit, bilanţul total fiind de 194 de morţi.

    Ce a urmat însă a fost o adevărată „campanie de epurare” dusă de Erdogan şi grupul condus de acesta: aproximativ 60.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în contextul în care administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen. Din iulie şi până în prezent, peste 100 de instituţii media au fost suspendate sau închise.

    Alegerea lui Donald Trump

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi. A stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: „Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Iar cuvintele sale au răsunat mai puternic decât oricând pe 8 noiembrie, atunci când o lume întreagă privea cum americanii produc una dintre cele mai mari surprize electorale din istoria modernă. Donald Trump, un om fără experienţă politică, implicat în zeci de scandaluri şi procese, acuzat de rasism şi misoginism, devenea cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Cum va arăta America sub Donald Trump este încă un mister – mulţi se îndoiesc că el va pune în practică ceea ce a promis în campanie. Dar pericolul există.

  • Cum s-a schimbat lumea în 2016 sau “anul regizat de Tarantino”

    Titlul este, de fapt, unul pe care l-am folosit în vara acestui an şi pentru un material de copertă: „Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino”, spuneam în urmă cu câteva luni. 2016 este unul pe care cei mai mulţi dintre noi am vrea să-l uităm cât mai repede: conflicte externe, terorism, intrarea construcţiei europene într-o zonă de risc major, alegerea extremiştilor în funcţii de conducere – toate acestea păreau de neînchipuit în urmă cu 12 luni. 2016 s-a dovedit însă anul surprizelor – majoritatea dintre ele, neplăcute.

    Marea Britanie, primul stat care părăseşte Uniunea europeană

    24 iunie este o zi care va rămâne în istoria Europei: primele rezultate oficiale răsturnau toate sondajele prezentate înainte de ziua votului, arătând o victorie la limită a taberei pro-Brexit. Reacţiile au fost imediate: bursele din toată lumea s-au prăbuşit, iar prim-ministrul David Cameron şi-a înaintat demisia, ducând Marea Britanie într-o şi mai mare stare de incertitudine.

    71,8% dintre britanici (peste 30 milioane de oameni) au votat, cea mai mare prezenţă din 1992 încoace. Liderul Ukip, Nigel Farage, care a militat pentru părăsirea zonei euro de peste 20 de ani, a declarat că este o victorie a oamenilor simpli, a oamenilor decenţi şi că ziua de azi va intra în istorie ca fiind „ziua noastră a independenţei”. Consecinţele Brexit nu sunt evidente nici în ziua de azi, în condiţiile în care negociatorii Marii Britanii şi cei ai UE nu par a găsi un numitor comun pentru determinarea modului în care vor arăta relaţiile din britanici şi restul Uniunii.

    Câteva lucruri sunt însă deja evidente: numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit unui raport al Credit Suisse. Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari, în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat recent de banca elveţiană. După ce a înregistrat un „val fără precedent” în uz, termenul „Brexit” este considerat de lexicografi „cea mai importantă contribuţie politică în limbaj de 40 de ani, după scandalul Watergate”, spun reprezentaţii Dicţionarului Collins, informează Reuters. Editorul Dicţionarului Collins a declarat că Brexit a fost folosit pentru prima dată în 2013, dar utilizarea termenului a crescut cu un procent de mai mult de 3.400% în acest an, în apropierea referendumului din luna iunie.

    Celelalte state şi-au arătat şi îşi arată în continuare îngrijorarea faţă de viitorul construcţiei europene; o declaraţie recentă a unui oficial italian sintetizează destul de bine modul în care restul statelor se raportează la situaţie: „Depinde de celelalte 27 de guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. „Cred că începutul dezintegăririi UE s-a declanşat odată cu Brexitul.”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia

    În seara zilei de 16 iulie, armata turcă anunţa că a preluat controlul asupra ţării pentru a „reda libertatea şi democraţia”, promiţând că toate acordurile internaţionale vor fi respectate. Serviciile reţelelor de socializare online Facebook şi Twitter, precum şi site-urile ziarelor turce erau blocate; cu toate acestea, preşedintele Ercep Erdogan şi apropiaţii săi au strâns rândurile, iar câteva ore mai târziu criza părea a fi rezolvată.

    Cel puţin 104 indivizi implicaţi în tentativa de lovitură de stat militară au murit în confruntări cu forţele de ordine, declara în ziua următoare Ümit Dundar, noul şef al Statului Major al armatei turce, adăugând că alte 90 de persoane au murit, bilanţul total fiind de 194 de morţi.

    Ce a urmat însă a fost o adevărată „campanie de epurare” dusă de Erdogan şi grupul condus de acesta: aproximativ 60.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în contextul în care administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen. Din iulie şi până în prezent, peste 100 de instituţii media au fost suspendate sau închise.

    Alegerea lui Donald Trump

    Om de afaceri, om de televiziune, om politic – Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi. A stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: „Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

    Iar cuvintele sale au răsunat mai puternic decât oricând pe 8 noiembrie, atunci când o lume întreagă privea cum americanii produc una dintre cele mai mari surprize electorale din istoria modernă. Donald Trump, un om fără experienţă politică, implicat în zeci de scandaluri şi procese, acuzat de rasism şi misoginism, devenea cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Cum va arăta America sub Donald Trump este încă un mister – mulţi se îndoiesc că el va pune în practică ceea ce a promis în campanie. Dar pericolul există.

  • Reţeaua Stat Islamic pregăteşte noi atentate în unele ţări UE. Care sunt statele vizate

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic intenţionează să comită noi atentate de amploare în Uniunea Europeană, fiind vizate ţările care participă la coaliţia antiteroristă coordonată de Statele Unite, avertizează Agenţia europeană a poliţiei, Europol.

    România a decis să participe cu 50 de instructori militari la Coaliţia anti-Stat Islamic, a anunţat în iulie ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.

    “Grupul terorist Stat Islamic are intenţia şi capacităţile de a ataca obiective în Europa în viitorul apropiat”, avertizează Europol.

    “Există riscul unor atacuri comise de celule teroriste sau de simpatizanţi, la nivel individual. Estimările unor servicii de informaţii arată că zeci de persoane coordonate de Stat Islamic sunt prezente în Europa şi au capacitatea de a comite atacuri teroriste”, precizează Europol.

    “Statele membre UE care participă la coaliţia antiteroristă sunt considerate de organizaţia fundamentalistă Stat Islamic ţinte legitime”, atrage atenţia Europol.

    “Franţa este principala ţintă a teroriştilor în UE, dar şi Belgia, Germania, Olanda şi Marea Britanie”, arată raportul Agenţiei europene a poliţiei.

  • Europol avertizează: Reţeaua Stat Islamic pregăteşte atentate în ţările UE care participă la coaliţia antiteroristă. Ţările considerate ţinte principale

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic intenţionează să comită noi atentate de amploare în Uniunea Europeană, fiind vizate ţările care participă la coaliţia antiteroristă coordonată de Statele Unite, avertizează Agenţia europeană a poliţiei, Europol.

    România a decis să participe cu 50 de instructori militari la Coaliţia anti-Stat Islamic, a anunţat în iulie ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.

    “Grupul terorist Stat Islamic are intenţia şi capacităţile de a ataca obiective în Europa în viitorul apropiat”, avertizează Europol.

    “Există riscul unor atacuri comise de celule teroriste sau de simpatizanţi, la nivel individual. Estimările unor servicii de informaţii arată că zeci de persoane coordonate de Stat Islamic sunt prezente în Europa şi au capacitatea de a comite atacuri teroriste”, precizează Europol.

    “Statele membre UE care participă la coaliţia antiteroristă sunt considerate de organizaţia fundamentalistă Stat Islamic ţinte legitime”, atrage atenţia Europol.

    “Franţa este principala ţintă a teroriştilor în UE, dar şi Belgia, Germania, Olanda şi Marea Britanie”, arată raportul Agenţiei europene a poliţiei.

    Organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele comise în capitala Franţei în noiembrie 2015, soldate cu 130 de morţi şi atacurile din oraşul belgian Bruxelles, din 22 martie (32 de morţi). Atentatul comis pe 14 iulie în oraşul francez Nisa, soldat cu 86 de morţi, a fost opera unui simpatizant al reţelei Stat Islamic.

    În urmă cu câteva luni, reţeaua teroristă Stat Islamic a ameninţat că va ataca toate statele “cruciate” care participă la coaliţia antiteroristă implicată în operaţiuni în Siria şi Irak. “Le promitem ţărilor cruciate care s-au aliat împotriva Statului Islamic zile şi mai sumbre, ca reacţie la agresiunile contra statului nostru. Cu voia lui Allah, vă aşteaptă ceva mai dur şi mai amar”, a transmis organizaţia teroristă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua Stat Islamic pregăteşte atentate în ţările UE care participă la coaliţia antiteroristă

    Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic intenţionează să comită noi atentate de amploare în Uniunea Europeană, fiind vizate ţările care participă la coaliţia antiteroristă coordonată de Statele Unite, avertizează Agenţia europeană a poliţiei, Europol.

    România a decis să participe cu 50 de instructori militari la Coaliţia anti-Stat Islamic, a anunţat în iulie ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.

    “Grupul terorist Stat Islamic are intenţia şi capacităţile de a ataca obiective în Europa în viitorul apropiat”, avertizează Europol.

    “Există riscul unor atacuri comise de celule teroriste sau de simpatizanţi, la nivel individual. Estimările unor servicii de informaţii arată că zeci de persoane coordonate de Stat Islamic sunt prezente în Europa şi au capacitatea de a comite atacuri teroriste”, precizează Europol.

    “Statele membre UE care participă la coaliţia antiteroristă sunt considerate de organizaţia fundamentalistă Stat Islamic ţinte legitime”, atrage atenţia Europol.

    “Franţa este principala ţintă a teroriştilor în UE, dar şi Belgia, Germania, Olanda şi Marea Britanie”, arată raportul Agenţiei europene a poliţiei.