BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, mesaj după ce un autocar a căzut de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia

    „Sunt adânc întristat de teribilul accident din Mestre, Italia. Sincere condoleanţe familiilor victimelor şi recuperare rapidă pentru răniţi. Noi, românii, suntem alături de toţi cei afectaţi în aceste momente dificile”, scrie, pe platforma X, Klaus Iohannis.

    „Nu există informaţii despre existenţa unor cetăţeni români printre victimele accidentului”, transmite MAE după ce un autocar a căzut marţi de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia.

    Un autocar a căzut de pe un pasaj rutier în apropiere de Veneţia. Autorităţile spun că sunt zeci de victime, potrivit Sky News.

    Cel puţin 21 de oameni au murit într-un accident de autocar în apropierea Veneţiei, în nordul Italiei, a anunţat primarului oraşului, Luigi Brugnaro.

    Se pare că alte 18 persoane sunt rănite în accidentul produs marţi seară.

  • Iohannis:România a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030 în privinţa Dezvoltării Durabile

    În cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Dialogul Liderilor cu tema „Unitate şi solidaritate: întărirea sistemului multilateral pentru sprijin consolidat, cooperare, follow-up şi revizuire”, Klaus Iohannis le-a spus ceor prezenţi că trebuie să se discute despre realizări şi, cel mai important, despre provocările cu care se confuntă statele.

    „Summitul din acest an marchează jumătatea de parcurs al implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă. Mă bucur să subliniez că România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030, conform Raportului Naţional Voluntar privind ODD-urile din 2023. De asemenea, aş dori să subliniez că România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice”, a spus Klaus Iohannis.

    Preşedintele României a punctat că printre realizările ţării de la ultimul Summit privind ODD-urile din 2019, la care am participat şi el, se numără: dezvoltarea suplimentară a structurilor instituţionale pentru implementarea ODD-urilor; formarea experţilor în dezvoltare durabilă; şi stabilirea setului naţional de indicatori de dezvoltare durabilă.

    „Aceste realizări au fost facilitate de parteneriate regionale solide şi prin implicarea instituţiilor multilaterale. România a adoptat, de asemenea, strategii şi angajamente ambiţioase legate de atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, economia circulară şi educaţia pentru climă şi mediu, pentru a numi doar câteva domenii naţionale prioritare”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Iohannis le-a spus omologilor săi de la summit că în puţinul timp care a mai rămas trebuie intensificată cooperarea.

    „Dragi colegi, au mai rămas doar şapte ani până în 2030! Mai avem puţin timp şi trebuie să ne intensificăm cooperarea. Anii rămaşi trebuie folosiţi pentru acţiuni generatoare de rezultate care nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadru multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate. Să lucrăm împreună, să ne sprijinim reciproc, să facem schimb de bune practici şi să utilizăm resurse în comun – toate acestea sunt aspecte esenţiale pentru implementarea Agendei 2030. Vă rugăm să consideraţi România partenerul dumneavoastră în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile, esenţiale pentru bunăstarea cetăţenilor noştri!”, a mai spus preşedintele României, Klaus Iohannis.

  • Iohannis: Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă

    „Noul cadru legislativ în domeniul educaţiei oferă toate premisele ca elevii să finalizeze ciclul şcolar pe deplin pregătiţi pentru o societate aflată într-o permanentă schimbare şi adaptaţi unei pieţe a muncii dinamice. Trebuie să depăşim paradigma perimată a absolvenţilor pe bandă rulantă, care obţin toţi nişte diplome fără ca acestea să îi ajute cu adevărat în viaţa reală. Dar legile nu sunt suficiente, este nevoie şi de participarea dumneavoastră şi sunt convins că veţi fi mereu alături de copii pentru a-i ajuta să devină adulţi activi şi responsabili. Respectul pentru şcoală şi importanţa acordată educaţiei depind într-o măsură considerabilă şi de implicarea dumneavoastră, a părinţilor şi a bunicilor”, afirmă Klaus Iohannis.

    El apreciază că legile educaţiei adoptate recent „dau şansa unui nou început într-un domeniu fundamental pentru orice societate modernă”.

    „Reformele educaţionale necesită însă răbdare şi perseverenţă, pentru că rezultatele se văd în timp şi nu de pe o zi pe alta. Să acordăm, aşadar, noilor legi posibilitatea de a fi implementate. Sper ca politicienii să dea dovadă de maturitate şi să nu intervină imediat cu modificări care pot afecta acest parcurs, aşa cum, din păcate, multe dintre reformele anterioare au fost diluate prin astfel de ingerinţe. Îmi place să cred că scopul nostru comun este să clădim o Românie educată, în care fiecare copil are şansa de a-şi explora potenţialul şi de a evolua profesional şi personal”, adaugă şeful statului.

    Klaus Iohannis menţionează că, „după îndelungi şi temeinice dezbateri, avem, în sfârşit, legi ale educaţiei moderne, care transpun în practică viziunea proiectului <România Educată>”

    „Este o etapă esenţială pentru a începe să rezolvăm problemele cu care se confruntă învăţământul din ţara noastră. Cu toţii ne dorim o Românie competitivă, iar asta se poate realiza numai printr-o educaţie de calitate, accesibilă tuturor elevilor şi studenţilor”, încheie Iohannis

  • Iohannis: Rămân ferm, angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate

    „Mesajul meu pentru dumneavoastră, dascălii, rămâne acelaşi: sunteţi indispensabili viitorului ţării noastre. Măririle salariale din acest an sunt un pas în direcţia corectă, dar cu siguranţă că meritaţi mai mult. Creşterea medie de 25% a salariilor din învăţământ a devenit realitate după ce aţi atras atenţia societăţii asupra importanţei meseriei de dascăl. Continui să susţin şi creşterea salariilor începând cu 1 ianuarie 2024 şi vă asigur că rămân ferm în a sprijini toate demersurile prin care angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate”, afirmă Klaus Iohannis.

    Preşedintele Iohannis spune că, din acest an, sunt „investiţii serioase” în infrastructura sistemului de învăţământ, finanţate atât din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi din bugetul de stat.

    „Vorbim de peste 1 miliard de euro pentru dotări cu mobilier nou, modern, echipamente IT de ultimă generaţie şi laboratoare noi, precum şi cu materiale didactice. Astfel, peste 5.600 de şcoli vor beneficia de un mediu educaţional modern.
    Noua legislaţie revalorizează cariera didactică. Încurajăm, de exemplu, titularizarea în unităţile de învăţământ din zone defavorizate, fiind introduse şi o serie de elemente care vor genera predictibilitate în ceea ce priveşte norma didactică.
    Toate aceste modificări au fost făcute pentru că avem nevoie de cadre didactice cu vocaţie”, transmite Iohannis.

  • Vasile Dîncu, ironic la adresa lui Klaus Iohannis, în cazul dronei

    Fostul ministru al Apărării consideră că actualul ministru nu este vinovat: „Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă”. Senatorul mai crede că prăbuşirea dronei în România este “un incident de securitate, care nu trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment”.

    Vasile Dîncu spune că “acest episod nu poate fi privit decât în nivelul analizelor pe care le avem până acum decât ca un incident, un incident de securitate, e adevărat. Nu este unul care trebuie bagatelizat, însă nu este un incident major de securitate în acest moment (…). La nivel formal, este un act de agresiune, aşa cum a spus şi preşedintele României, însă cred că trebuie să fim mai nuanţaţi, să ne uităm şi la rezultatele anchetei pe care o face Ministerul Apărării Naţionale, să vedem dacă explozia a fost pe teritoriul României, dacă a existat cât de cât elementul de intenţionalitate, chiar dacă acesta trebuie doar presupus mai degrabă. Deci deocamdată, avem un incident de securitate, dar nu putem vorbi de o violare gravă, cred eu, a teritoriului României”.

    Întrebat cum îşi explică bâlbele autorităţilor de la Bucureşti, în contextul în care iniţial, au negat că ar fi căzut o dronă pe teritoriul românesc, aşa cum anunţase Kievul, iar ulterior s-a demonstrat că oficialii ucrainieni au avut dreptate, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, probabil că primul răspuns a fost mai degrabă un răspuns reflex, pentru că nu-şi doreşte nimeni să avem un asemenea incident de securitate. Din păcate, cred că preşedintele României s-a grăbit să anunţe o concluzie, fără o analiză atentă, fără o anchetă atentă în această zonă. Din păcate, ministrul Apărării nu a avut ce face, nu consider că este vinovat, i s-au cerut informaţii şi el a dat informaţiile pe care le avea în acel moment la dispoziţie. Probabil că analiştii de la Cotroceni ar fi putut să aştepte, înainte de a-l pune pe preşedinte într-o situaţie care nu este una foarte comodă, pentru că atunci când preşedintele este obligat să nege o informaţie de asemenea importanţă pentru securitatea naţională, se poate crea un sentiment de insecuritate”.

    Reporter: Dar dacă acelea erau informaţiile la acel moment, preşedintele nu prea avea de ales, adică de ce să mai aştepte?

    Vasile Dîncu: Preşedintele nu putea să comunice, preşedintele putea să aştepte rezultatele unei anchete complete, în acel moment, dar ceea ce a spus atunci preşedintele a fost foarte ferm şi a fost în acel moment o greşeală de comunicare, cel puţin.

    Reporter: Ar trebui să dea cineva explicaţii pentru aceste inadvertenţe? Totuşi, e ciudat ca azi să spui hotărât că nu a căzut nici o dronă în România şi după nici 24 de ore să susţii contrariul, asta e valabil atât pentru preşedinte, cât şi pentru MApN. Undeva, ceva nu a funcţionat. Asta nu arată totuşi modul superficial în care tratează oficialii români situaţia din ţara vecină?

    Vasile Dîncu: Ca să folosesc o sintagmă devenită celebră, preşedintele a comunicat, după ce a citit revista presei, după ce agenţiile de presă şi unele posturi de televiziune străine au spus că se găsesc resturi de dronă pe teritoriul nostru. Sigur că nu este o situaţie comodă în acest moment pentru autorităţile noastre. Cu siguranţă că atât la nivelul Ministerului Apărării Naţionale se face o anchetă, cât şi la nivelul decidenţilor din domeniul securităţii de la Cotroceni se discută şi probabil că vom avea şi rezultatele unei anchete, pentru că este vorba şi de o responsabilitate, până la urmă, aici.

    Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării, în urma unor declaraţii controversate legate de războiul din Ucraina, taxate la acea vreme de preşedintele Klaus Iohannis. Social-democratul declarase că “singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a ironizat ulterior pe Vasile Dîncu: “În acest război, Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a Uniunii Europene şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei, ca să afle aceste poziţii”.

  • Iohannis: Interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos

    Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos, spune preşedintele Klaus Iohannis la deschiderea oficială la nivel înalt a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

    „Forumul va urmări, astfel, reducerea decalajelor între Estul şi Vestul Uniunii Europene şi o mai mare coeziune, prosperitate şi rezilienţă în Europa Centrală şi de Est. (…) Este foarte clar că Iniţiativa şi-a dovedit eficienţa şi importanţa geo-economică, precum şi rolul de catalizator al creşterii economice în regiune. Ne aflăm acum la momentul maturizării, al fructificării oportunităţilor de investiţii, inclusiv prin atragerea unor noi parteneri externi, a căror prezenţă astăzi, la Forum, doresc să o salut. Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. De aceea, dezvoltarea interconectărilor strategice este esenţială pentru securitatea economică şi consolidarea rezilienţei spaţiului Iniţiativei celor Trei Mări”, spune Klaus Iohannis la deschiderea oficială la nivel înalt a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

    El afirmă că, în circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii civile, dar şi militare între nordul şi sudul regiunii este un obiectiv politic regional major.

    „O mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale. Constanţa este un reper şi pentru un proiect emblematic de infrastructură al Iniţiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanţa de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susţinut – o nouă legătură de autostradă între nordul şi sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Iniţiativei”, adaugă şeful statului.

    El apăreciază că şi sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcţie de interes strategic pentru Iniţiativă.

    „Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa şi a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional şi pentru întreaga Uniune Europeană. La iniţiativa României, în ultimul an am acordat o atenţie specială şi securităţii cibernetice. Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creşterea gradului de securitate şi rezilienţă cibernetică, precum şi dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii şi a reţelelor şi serviciilor digitale au devenit urgenţe care nu mai pot fi amânate şi care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni”, menţionează preşedintele Iohannis.

    Preşedintele spune că potenţialul regiunii este enorm.

    „Este nevoie de continuarea proiectelor majore de dezvoltare a infrastructurii, implicând şi alte state membre ale Uniunii, dar şi din Balcanii de Vest şi din Vecinătatea Estică. Într-adevăr, consolidând rezilienţa strategică a ţărilor din vecinătatea Uniunii Europene, putem contribui cu adevărat la propria noastră rezilienţă în ansamblu. Pentru atragerea şi promovarea investiţiilor, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a recalibra, consolida şi diversifica instrumentele Iniţiativei. Iniţiative susţinute ieri la Summit, precum constituirea unui Fond de Inovare şi crearea unui succesor al actualului Fond de Investiţii, pot oferi flexibilitate şi perspectivă finanţării de proiecte inovatoare şi un răspuns adecvat la apetitul investiţional al regiunii”, încheie Iohannis.

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a comentat modul în care autorităţile române, inclusiv şeful statului, au comunicat în cazul resturilor găsite la Plauru

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a comentat modul în care autorităţile române, inclusiv şeful statului, au comunicat în cazul resturilor găsite la Plauru. Situaţia e fluidă, azi avem altă situaţie decât ieri, a spus Iohannis.

    Declaraţia a fost făcută în timpul unei conferinţe de presă. Aceasta a fost organizată în cadrul Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti.

    „În situaţia în care ne aflăm, situaţie de război la graniţă, trebuie să înţelegem că avem o situaţie fluidă, azi avem altă situaţie decât ieri. Toată comunicarea a fost făcută cu bună credinţă în baza dovezilor pe care le-am avut (…) nu putem vorbi bazându-ne pe supoziţii”, a spus Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai spus că aliaţii NATO au fost informaţi despre evoluţia evenimentelor de la graniţa României.

    „Ministrul Apărării m-a informat, sunt convins, cu bună credinţă, că nu există piese pe teritoriul României (…) Am informat aliaţii NATO, ambasadorul nostru a fost însărcinat să-i informeze pe secretarul general şi pe aliaţii noştri (…) s-a întâmplat în această dimineaţă”, a precizat Klaus Iohannis.

    Mai multe resturi care ar putea să provină de la o dronă utilizată în războiul din Ucraina au fost găsite pe malul Dunării, în judeţul Tulcea. Specialiştii trimişi de MApN în Plauru au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice.

  • Reacţia lui Klaus Iohannis după ce pe spaţiul românesc au fost identificate componente care ar putea fi de dronă

    În cazul în care se confirmă că aceste elemente provind dintr-o unei drone a Rusiei, o astfel de situaţie ar fi complet inadmisibilă o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, spune preşedintele Klas Iohannis.

    „Doresc să mă refer la informaţiile de ultimă oră privind identificarea, de către MApN, pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor componente care ar putea fi de dronă. Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire şi am solicitat investigarea de urgenţă şi profesionistă a provenienţei acestor componente, precum şi a momentului şi circumstanţelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României.
    În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situaţie ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”, spune Klaus Iohannis.

    El adagă că aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, „care sunt crime de război”, au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească.

    „Suntem însă alerţi şi în contact permanent cu ceilalţi aliaţi din NATO. O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apăraţi, iar România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră”, încheie Iohannis.

    Bucăţi care pot proveni dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, confirmă ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr.

    Preşedintele Iohannis a fost întrebat, marţi, despre informaţiile potrivit cărora drone ruseşti au căzut şi au explodat în România.

    „Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: nu a existat nimic ce a ajuns în România, însă, da, suntem îngrijoraţi, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Am avut chiar astăzi, mi-a spus domnul ministru al Apărării, atacuri care au fost verificate la 800 de metri de graniţa noastră, deci foarte, foarte aproape”, a răspuns preşedintele.

    Acesta a adăugat că autorităţile române sunt alerte, atente şi „suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi”.

    „Suntem însă alerţi, suntem, alerţi şi suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi. Pot să spun ce am mai spus – România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice cele mai puternice din toată istoria noastră”, a adăugat Iohannis.

    Conform Reuters, Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a pus, luni, că Ucraina are dovezi fotografice că dronele ruseşti au lovit teritoriul României.

  • Drulă: Ce fel de preşedinte este acesta care ascunde sub preş realitatea în loc să apere România?

    Preşedintele USR Cătălin Drulă afirmă că preşedintele Klaus Iohannis că a minţit în legătură cu incidentele cu dispozitive ruseşti care explodează la graniţa României: „Ce fel de preşedinte este acesta care ascunde sub preş realitatea în loc să apere România?”.

    „Au minţit timp de 2 zile. Ucraina a spus adevărul: drona rusească Shahed a explodat pe teritoriul României, în noaptea de 4 spre 5 septembrie. Iohannis, ieri: <Nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România>. Acesta este instinctul lor securistic. De acoperire. Băgare sub preş. Ruşinos şi scandalos pentru un şef de stat NATO”, a declarat Cătălin Drulă.

    Preşedintele USR cere explicaţii de la autorităţi cu privire la apărarea anti-aeriană a României în timp ce seară după seară sunt atacuri la graniţă.

    „De ce nu avem apărare anti-aeriană în timp ce la câteva sute de metri de pământul românesc sunt atacuri aeriene seară după seară? De ce Klaus Iohannis nu a declanşat imediat consultări cu aliaţii din NATO după ce pentru prima dată de la începutul războiului sunt dispozitive ruseşti care explodează pe teritoriu NATO. Ce fel de preşedinte este acesta care ascunde sub preş realitatea în loc să apere România?”, afirmă Drulă.

    Cătălin Drulă afirmă că autorităţile încearcă să inducă confuzie între atacurile de aseară de la Chilia şi drona care a explodat la 40km distanţă, lângă Plauru, peste Dunăre de oraşul Izmail.

    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a confirmat, miercuri, că bucăţi care pot proveni dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României. El a spus că autorităţile române vor întări măsurile de vigilenţă.

    Preşedintele Iohannis a fost întrebat, marţi, despre informaţiile potrivit cărora drone ruseşti au căzut şi au explodat în România.

    „Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: nu a existat nimic ce a ajuns în România, însă, da, suntem îngrijoraţi, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească. Am avut chiar astăzi, mi-a spus domnul ministru al Apărării, atacuri care au fost verificate la 800 de metri de graniţa noastră, deci foarte, foarte aproape”, a răspuns preşedintele.

    Acesta a adăugat că autorităţile române sunt alerte, atente şi „suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi”.

    „Suntem însă alerţi, suntem, alerţi şi suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi. Pot să spun ce am mai spus – România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice cele mai puternice din toată istoria noastră”, a adăugat Iohannis.

    Conform Reuters, Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a spus, luni, că Ucraina are dovezi fotografice că dronele ruseşti au lovit teritoriul României.

  • Iohannis spune că România a achiziţionat armament ultramodern şi îşi pregăteşte mai bine militarii

    Alocarea a 2,5% din PIB Armatei a permis României să abordeze noi achiziţii de mare amploare, armament ultramodern de ultimă generaţie, afirmă Klaus Iohannis. El pune accent şi pe pregătirea militarilor români.

    „Suntem în faza în care dotarea Armatei noastre trece în cu totul şi cu totul nou nivel. Încă din 2015 am decis să alocăm 2% din PIB pentru Apărare, din care o mare parte pentru dotare, iar începând din acest an alocăm 2,5%. Acest lucru ne-a permis să abordăm noi achiziţii de mare amploare, de mare importanţă, armament ultramodern de ultimă generaţie. Dar, să nu uităm, în acelaşi timp, aceste alocări a permis o pregătire superioară a personalului militar, pregătire care se desfăşoară continuu. De exemplu, aici în baza Cincu, împreună cu aliaţii”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că dotările „au schimbat complet faţa Armatei României”.

    „Însă, suntem hotărâţi să continuăm cu aceste programe de înzestrare. (…) Important e să ştim că banii sunt foarte bine folosiţi pentrui dotare şi pentru pregătirea militarilor”, încheie Iohannis.

    Şeful statului a vizitat, marţi, entrul de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, împreună cu premierul Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel.