Plenul Senatului a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 80 de voturi pentru şi 28 de voturi împotrivă, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Proiectul a fost adoptat în forma Comisiei speciale care a dat raport pe legile Justiţiei, în timp ce senatorul Şerban Nicolae nu şi-a susţinut în plen amendamentele respinse de către Comisie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2017, inculpaţii – membri ai unei reţele infracţionale au comercializat droguri sub formă de cannabis, comprimate ecstasy şi amfetamină, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. S-a reţinut că, inculpaţii distribuiau drogurile unor consumatori, în majoritate minori, elevi ai unor instituţii de învăţământ (licee)”, anunţă, într-un comunicat de presă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“La ora 8.20 în această dimineaţă, la staţia de metrou Parsons Green, a avut loc o explozie într-o garnitură de metrou. Apreciem că a fost vorba despre o detonare a unui dispozitiv exploziv improvizat. După cum aţi văzut, există rapoarte privind 18 persoane rănite. Cele mai multe dintre răni sunt arsuri. Locul incidentului rămâne în prezent închis, iar investigaţia continuă. Există multe întrebări urgente în curs de soluţionare, iar sute de detectivi implicaţi verifică înregistrările camerelor de supraveghere, fac o anchetă criminalistică şi discută cu martorii. Această investigaţie este susţinută de colegii noştri de la MI5, care au venit cu expertiza lor în domeniul informaţiilor. Locuitorii Londrei se pot aştepta la o prezenţă sporită a poliţiei, în special în sistemul de transport, de-a lungul zilei”, a declarat comisarul de poliţie Mark Rowley.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.
Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.
Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani, mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.
Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.
”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.
În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”
În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”.
“O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate fi acceptată. Uniunea Europeană trebuie să respecte procesul democratic”, a declarat Omer Celik, ministrul turc al Afacerilor Europene.
Comisia Europeană a cerut Turciei să investigheze “presupusele nereguli” care ar fi avut loc în cadrul referendumului. “Cerem autorităţilor turce să reflecteze foarte atent asupra următorilor paşi şi să caute cel mai cuprinzător consens naţional în urma referendumului. Solicităm autorităţilor să lanseze o investigaţie transparentă asupra presupuselor nereguli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Concluziile Biroului Teritorial din Satu Mare au fost că părinţii minorilor, aşa cum au fost aceştia descrişi în articolul jurnaliştilor englezi, nu au exercitat niciun abuz asupra copiilor lor, care să pună în primejdie viaţa, securitatea fizică a acestora, ba chiar, din anchetă a rezultat că se ocupă şi că sunt responsabili de creşterea şi educarea copiilor. Este doar un alt articol tendenţios al jurnaliştilor englezi referitor la persoane din România. (…) Noi nu avem autoritate asupra cetăţenilor străini care comit fapte în afara României, decât dacă au victime cetăţeni români. Aici, probabil că este la latitudinea persoanelor incriminate în articolul din ziar dacă vor să facă sau nu un demers judiciar împotriva jurnaliştilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu.
DIICOT a anunţat, printr-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX, că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Biroul Teritorial Satu Mare au dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Concluziile Biroului Teritorial din Satu Mare au fost că părinţii minorilor, aşa cum au fost aceştia descrişi în articolul jurnaliştilor englezi, nu au exercitat niciun abuz asupra copiilor lor, care să pună în primejdie viaţa, securitatea fizică a acestora, ba chiar, din anchetă a rezultat că se ocupă şi că sunt responsabili de creşterea şi educarea copiilor. Este doar un alt articol tendenţios al jurnaliştilor englezi referitor la persoane din România. (…) Noi nu avem autoritate asupra cetăţenilor străini care comit fapte în afara României, decât dacă au victime cetăţeni români. Aici, probabil că este la latitudinea persoanelor incriminate în articolul din ziar dacă vor să facă sau nu un demers judiciar împotriva jurnaliştilor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu.
DIICOT a anunţat, printr-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX, că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Biroul Teritorial Satu Mare au dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Care sunt ingredientele unei beri? Hamei, malţ, orz, apă, drojdie – acestea ar fi câteva dintre cele care vin în mintea celor care au consumat (sau nu) băutura. Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.
Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.
Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani, mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.
Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.
”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.
În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”
În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”.
„Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.
„Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.
El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.