Tag: intretinere

  • Top 10 reperaţii costisitoare pe care poţi să le eviţi simplu. Nu ignora semnalele de alarmă pe care ţi le dă maşina!

    Aşa cum avem nevoie de apă şi aer, aşa are nevoie şi maşina de ulei, de aer curat şi de energie ca să funcţioneze. De multe ori suntem atât de conectaţi la viteza din jurul nostru încât uităm să ne îngrijim maşina. Uităm că din când în când are nevoie de lucruri minore ca să ne ducă departe, poate chiar o viaţă. Am identificat 10 reparaţii pe care le-am evita simplu dacă am fi un pic atenţi.

    IATĂ AICI CELE 10 REPARAŢII COSTISITOARE PE CARE LE PUTEM EVITA ATÂT DE SIMPLU

  • Cum cheltuieşte 900 mil. lei în 2017 Primăria Sectorului 3

    147,5 milioane de lei pentru anveloparea blocurilor sau 101 mi­lioa­ne de lei pentru întreţinerea parcurilor. Dacă adăugăm aici 100 de milioane de lei, cât costă salubritatea, bugetul aproape că s-a terminat. Mai rămân 23 de milioane de lei pentru poliţia locală, 24 de milioane de lei pentru întreţinerea străzilor şi 17 milioane de lei pentru plata dobânzilor la creditele contractate, în condiţiile în care gradul de îndatorare a administraţiei este undeva la 15% din buget – în jur de 75 de milioane de lei.

    În privinţa veniturilor, primăria sectorului 3 mizează în acest an pe venituri proprii de 870 de milioane de lei, la care se adaugă 53 de milioane de lei dintr-un împrumut.

  • Camera Deputaţilor: Copiii de până la 3 ani pot fi scutiţi de la cheltuielile de întreţinere

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege potrivit căruia copiii cu vârsta de până la trei ani pot fi scutiţi de la calculul chletuielor de întreţinere şi cheltuielile asociaţiei de proprietari.
     
    “Asociaţiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin.(1) lit.b) pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani. Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice”, potrivit proiectului de lege pentru completarea art.47 din Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
     
    Proiectul de lege a fost aprobat cu 269 de voturi “pentru”.
     
    Iniţiativa legislativă a aparţinut fostului senator PNL Dragoş Luchian.
     
    Camera Deputaţilor este for decizional.
  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     
  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     
  • Carrefour deschide al doilea supermarket în Botoşani

    Carrefour a deschis azi, 8 decembrie 2016, al doilea supermarket din Botoşani –  Market Botoşani Piaţa Mare  – ajungând la un număr de 116 magazine în acest format. 

    „Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale”, conform reprezentanţilor Carrefour. De asemenea, clienţii pot găsi o sortimentaţie bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, măcelărie, băcănie, panificaţie şi patiserie, produse de pescărie, legume-fructe, semi-preparate, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, dar şi produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.  

    Date cheie despre supermarket-ul Botoşani Piaţa Mare:

    1.   Adresă: Strada Armeană, nr. 2, bloc 10-11-12, Botoşani, Judeţul Botoşani.

    2.   Plaja orară de deschidere:   

    ·         Luni – Sambata: 7:00-21:00

    ·         Duminica: 7:00-20:00

    3.   Număr de produse: 6000

    4.   Suprafaţa magazinului: 430 m²

    5.   Număr case de marcat : 4

    6.   Locuri de munca nou create : 23

    7.   Locuri de parcare gratuite : 30

    8.   Transport : tramvaiul 101 şi microbuzul 3

  • Trafic restricţionat pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, în urma unor lucrări

    Traficul pe banda a doua a Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, este restricţionat luni, între orele 9.00 – 15.00, interval în care se fac lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Potrivit centrului Infotrafic din cadrul IGPR, luni, între orele 9.00 – 15.00, pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, între kilometri 106 şi 110, se vor executa lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Afaceri pe care le poţi porni în timpul facultăţii

    Viaţa de student nu este una tocmai ieftină, mai ales dacă înveţi în alt oraş decât cel de baştină şi trebuie să cheltuieşti foarte mulţi bani pe chirie, întreţinere şi mâncare.

    Am pregătit pentru voi câteva idei de afaceri care nu necesită foarte multe fonduri:

    1. Serviciu de curăţenie

    Ai putea să-ţi oferi timpul liber pentru a face curăţenie la alţi oameni în casă. Ai putea începe cu colegi de facultate, la cămin sau ai putea da un anunţ într-un ziar sau pe internet. Pentru a reduce costurile, le-ai putea cere clienţilor să furnizeze produsele de curăţenie. Poţi cere 80 de lei pe zi sau poţi taxa pe oră dacă spatiul este foarte mare.

    2. Serviciu de mutat

    Ai cumva o dubă sau poate cunoşti pe cineva care are o dubă, dar pe care nu o folseşte în fiecare zi. Ai putea să-ţi oferi serviciile să muţi mobilă. Sau ai putea să te angajezi la o firmă unde ai putea presta în timpul liber. Pe de altă parte, nu este cea mai uşoară slujbă din lume şi există riscuri şi să te accidentezi.

    3. Babysitter

    Dacă îţi plac copii atunci slujba de babysitter ţi s-ar putea potrivi de minune. Pentru a găsi clienţi poţi pune un anunţ pe diferitele platforme online de anunţuri precum OLX sau ceva pe un site specializat de bone.

    4. Medidator

    Ai învăţat mult la liceu şi vrei ca tot ce ştii să nu se risipească? Ai putea să-ţi dedici timpul liber pentru a-i învăţa pe alţii tot ce ştii. Ai putea începe cu veri, nepoţi sau copii cunoştiinţelor tale, apoi ţi-ai putea extinde serviciile către şi alţi clienţi din exteriorul reţelei tale.

    5. Bijuterii

    Eşti o fire artistică şi te pricepi la meşteşugărit. .Poţi crea bijuterii, inele sau brăţări din materiale ieftine şi îţi poţi vinde creaţiile online – grupuri de Facebook, site-uri de vânzare etc.

     

     

  • Un bărbat a plătit pensia alimentară a copilului în…pizza

    Un bărbat divorţat din Italia i-a plătit fostei soţii pensia alimentară a copilului cu pizza, scrie Business Insider, care citează Evening Standard.

    Nicola Toso, de meserie brutar, a divorţat de soţia sa, Nicoletta Zuin, în 2002 şi curtea a decis că acesta trebuie să plătească 400 de euro pe lună pentru fetiţa sa.Acesta s-a recăsătorit şi a mai avut 3 copii, iar criza economică din 2008-2009 l-a pus în dificultate în a plăti pensia alimentară datorată.

    Astfel, Nicola Toso aflat în imposibilitatea de a plăti, s-a oferit să-i dea fostei soţii pizza gratis în schimb. Nicoletta Zuin nu a aceptat şi a depus o plângere penală împotriva fostului soţ. Între timp, brutarul a fost nevoit să-şi închidă afacerea în 2010.

    Judecătorul a decis că Nicola nu a comis niciun act criminal când s-a oferit să dea pizza în schimbul sumei datorate

    În 2011, fiica acestuia s-a mutat de la mama la Nicola, iar acum aceasta a fost nevoită să plătească 300 de euro pe lună.