BusinessMagazin

Tag: intimitate

  • Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document

    UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

    Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet

    “Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.

    “Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.

    Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.

    România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.

    TEXTUL INTEGRAL AL ACTA

    Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.

    Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
    – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
    – Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
    – Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.

  • “Numerati” sau cine va conduce lumea in era Google

    In anii ’90, chiar si aceia care percepeau calculatoarele ca pe
    niste OZN-uri au sfarsit prin a-si lua un computer, renuntand,
    datorita lui, la masina de scris, apoi la picup, la videoplayer si
    asa mai departe. Ulterior au aparut telefoanele mobile. Cu ele si
    cu PC-ul, am inceput sa impartasim informatii, facute din cuvinte
    sau imagini, cu toata lumea.

    Care sunt consecintele nevazute ale acestei nevoi de comunicare
    fara frontiere? Ne spune insusi Baker: “Aceia dintre noi care
    folosim telefoane mobile, laptopturi si carti de credit ne ingrosam
    zilnic dosarele digitale prin simplul faptul ca traim. Bunaoara eu.
    Chiar in dimineata asta, in timp ce scriu, Verizon, compania mea de
    telefonie mobila din New Jersey, ma poate localiza cu o precizie de
    cativa metri. Visa poate depune marturie ca am suficienta cafeina
    la bord, probabil pentru a inlatura efectele vinului portughez pe
    care l-am cumparat aseara, la ora 8,19….”

    Spre a ajunge la astfel de detalii in legatura cu activitatile
    fiecaruia dintre cetatenii sai, Germania de Est trebuia sa
    inregimenteze zeci de mii de spioni. Astazi e nevoie doar de o mana
    de Numerati ca sa colectioneze, sa claseze si sa interpreteze
    darele nesfsrsite de informatii pe care le lasam in urma noastra.
    Numai intr-o luna, Yahoo! si Google colecteaza sute de miliarde de
    fragmente de date despre utilizatorii sai. Cine se uita prin aceste
    date si ce face cu ele? Cum ni se stabileste portretul de
    “cumparator”, de “alegator”, de “pacient” sau de “iubit”? Asta se
    straduieste sa afle Stephen Baker in aceasta investigatie cu
    dezvaluiri pe cat de neasteptate, pe atat de nelinistitoare.

    Stephen Baker – “Numerati”, Editura Publica, 2011

  • Intimitatea nu este chiar atat de sfanta pe retelele sociale.

    Publicatia arata ca aceasta problema a afectat zeci de milioane
    de utilizatori ai aplicatiilor Facebook, chiar si cei care si-au
    setat nivelul maxim de intimitate.
    “Astfel de practici incalca regulile Facebook si readuce in prim
    plan problemele legate de capacitatea site-ului de a pastra in
    siguranta informatiile legate de activitatile utilizatorilor”,
    arata WSJ.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro