BusinessMagazin

Tag: interzicere

  • Europa va interzice importurile de petrol din Rusia începând cu 5 decembrie. Între timp, blocul continuă să-şi umple rezervoarele cu aproximativ 1 milion de barili de petrol rusesc pe zi

    Uniunea Europeană va interzice importurile de petrol rusesc începând cu 5 decembrie – în pofida faptului că blocul încă se încarcă cu ţiţei rusesc cu câteva luni înainte de iarnă, pe fondul crizei energetice actuale, scrie Business Insider.

    Embargoul este de aşteptat să reducă aproximativ 90% din importurile de ţiţei rusesc către UE. Interdicţia în curs acoperă mărfurile transportate prin nave, dar nu include petrolul transportat prin conducte.

    Europa a importat aproximativ 1 milion de barili pe zi în săptămâna încheiată pe 2 septembrie, marcând un maxim de patru săptămâni, potrivit unei analize Bloomberg bazată pe datele de urmărire a navelor. Datele sunt, de asemenea, în creştere faţă de cei 890.000 de barili înregistraţi în urmă cu o lună, în august. Maximul post-invazie a fost de 1,28 milioane de barili pe zi în iunie, potrivit datelor publicate luni.

    Se aşteaptă ca UE să-şi încetinească achiziţiile de petrol rusesc cu cel puţin o lună înainte de interdicţia din 5 decembrie, pentru a asigura cu succes încheierea importurilor până la termenul limită, a raportat Bloomberg.

    Analiza publicată de Bloomberg subliniază dependenţa Europei de energia rusă şi provocările cu care se confruntă în încercarea de a renunţa la petrolul şi gazele gigantul energetic. În 2021, Europa a importat aproximativ jumătate din produsele petroliere ale Rusiei şi trei sferturi din gazele sale naturale, potrivit Administraţiei americane pentru informaţii în domeniul energiei.

    Embargoul petrolier al Europei vine, de asemenea, într-un moment dificil pentru piaţa de energie, care se confrunta deja cu o criză a aprovizionării chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la începutul acestui an.

    Acum, UE se confruntă cu o criză energetică din cauza închiderii conductei Nord Steam 1. Aprovizionarea cu ulei este, de asemenea, limitată.

    “Pieţele de petrol sunt strânse; vor rămâne strâmte pentru ceva timp. În ceea ce priveşte oferta, este un fapt foarte bine cunoscut că OPEC nu poate produce la volumele declarate, pentru că şi capacităţile lor se epuizează”, a declarat Ben van Beurden, CEO al gigantului energetic Shell pe 28 august, după cum a raportat S&P Global.

    „Trebuie să vedem ce va aduce data de 5 decembrie. Din câte se observă, se pare că piaţa va fi deveni destul de volatilă, probabil pentru ceva timp”, a declarat van Beurden jurnaliştilor la o conferinţă de presă.

  • Deşi UE a interzis zborurile companiilor aeriene ruseşti, turiştii ruşi aleg să îşi conduc maşinile de lux în Finlanda, de unde îşi pot începe vacanţele europene

    Uniunea Europeană a interzis zborurile ruseşti din cauza războiului generat de Moscova în Ucraina, dar călătorii ruşi continuă să viziteze ţările din bloc, scrie Business Insider.

    Turiştii ruşi au putut să călătorească către diferite ţări din UE urmând rute întortocheate către destinaţiile lor – sau, dacă locaţiile le permit, pur şi simplu conducând peste graniţa de nord-vest a ţării până în Finlanda şi îndreptându-se către aeroportul internaţional Helsinki-Vantaa.

    De la interzicerea zborurilor ruseşti în UE, Finlanda a devenit un centru cheie de tranzit pentru turiştii ruşi: „Aeroportul din Helsinki se bucură de mult turism rusesc în acest moment”, a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto pentru AFP.

    Finlanda plănuieşte să limiteze vizele turistice ruseşti de la 1 septembrie, potrivit Ministerului de Externe al ţării. Cu toate acestea, ruşii pot intra în continuare în Finlanda cu vizele emise de alte ţări UE din regiunea Schengen fără graniţe. În prezent, două treimi dintre turiştii ruşi trec în Finlanda cu vize eliberate de alte ţări UE, a declarat un poliţist de frontieră finlandez pentru AFP.

    Miniştrii de externe ai UE urmează să discute săptămâna viitoare o interdicţie a vizelor la nivel regional pentru cetăţenii ruşi, dar nu toate statele membre susţin ideea, deoarece printre turişti ar putea exista şi persoane care vor să fugă de regimul preşedintelui Vladimir Putin.

  • Decizie istorică la Summitul G7: SUA a convins cele mai puternice ţări din lume să interzică importul de aur rusesc, în încercarea disperată de a-i goli cufărul de război lui Putin

    Preşedintele american Joe Biden şi omologii săi din G7 vor conveni asupra unei interdicţii de import de aur nou din Rusia, în contextul în care vor extinde sancţiunile împotriva Moscovei pentru războiul său împotriva Ucrainei, a declarat sâmbătă pentru Reuters o sursă familiarizată cu acest subiect, scrie Bloomberg. 

    Statele Unite au mobilizat lumea pentru a impune Rusiei costuri economice rapide şi semnificative pentru a-i refuza preşedintelui Vladimir Putin veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina.

    Potrivit sursei, Departamentul de Trezorerie al SUA va emite marţi o hotărâre de interzicere a importului de aur nou în SUA, într-o măsură menită să izoleze şi mai mult Rusia de economia mondială prin împiedicarea participării sale pe piaţa aurului.

    Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze.

    Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei nu au vizat direct transporturile comerciale de aur, dar multe bănci, transportatori şi rafinării au încetat să mai tranzacţioneze cu metalul rusesc după începerea conflictului din Ucraina.

    Aurul este un activ crucial pentru banca centrală rusă, care s-a confruntat cu restricţii de acces la unele dintre activele sale deţinute în străinătate din cauza sancţiunilor occidentale.

    Acţiunile minerilor ruşi de aur tranzacţionate în străinătate s-au prăbuşit în acest an, pe fondul dificultăţilor, inclusiv în ceea ce priveşte vânzarea de aur şi rambursarea împrumuturilor către băncile sancţionate.

    Rusia produce în jur de 10% din aurul extras la nivel mondial în fiecare an. Deţinerile sale de aur s-au triplat de când a anexat Crimeea în 2014.

    Interzicerea importului de aur rusesc ar fi cea mai recentă dintre mai multe plutoane de sancţiuni care vizează Moscova de la invazia sa din 24 februarie în Ucraina, care a făcut mii de morţi sau răniţi.

    De când a început ceea ce numeşte o operaţiune specială de demilitarizare a Ucrainei, Rusia a bombardat oraşe până la dărâmături şi au fost găsite cadavre de civili în oraşele în care forţele sale s-au retras. Aceasta neagă că a vizat civili şi spune, fără dovezi, că semnele de atrocităţi au fost înscenate.

     

  • Liderii europeni au ajuns la un acord cu privire la interzicerea petrolului rusesc. Importurile europene de ţiţei din Rusia au scăzut deja cu aproximativ 700.000 de barili pe zi

    Liderii Uniunii Europene au ajuns luni la un acord cu privire la interzicerea petrolului rusesc, a declarat şeful organului executiv al UE, o măsură remarcabilă pe care oficialii au negociat-o luni de zile şi care vizează pedepsirea conducerii ruse pentru invadarea Ucrainei, scrie Insider.

    „Noua sancţiune va reduce cu aproximativ 90% importurile de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului”, a declarat luni preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un tweet.

    Interdicţia marchează cea mai recentă sancţiune pe care liderii mondiali au aplicat-o Rusiei în acest an în eforturile de a slăbi poziţia financiară a ţării şi de a pune capăt invaziei Ucrainei conduse de preşedintele Vladimir Putin.

    UE a impus Rusiei un set amplu de sancţiuni, inclusiv interzicerea importurilor de fier şi oţel, în timp ce Statele Unite au interzis americanilor să ofere servicii de consultanţă persoanelor din Rusia.

    De ce liderii UE cred că interzicerea petrolului va funcţiona?

    Petrolul a reprezentat mult timp asul din mâneca economiei Rusiei. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de ţiţei din lume şi se bazează în mare măsură pe veniturile din petrol şi gaze naturale, care anul trecut au reprezentat 45% din bugetul său federal, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Înainte de război, Rusia reprezenta aproximativ jumătate din importurile anuale de motorină din Europa, de 1,2 milioane de barili pe zi, sau 10% din consumul total de motorină, au declarat analiştii HSBC clienţilor într-un raport din această lună.

    Vineri, analiştii Bank of America au declarat că importurile europene de ţiţei din Rusia au scăzut deja cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, „şi ar putea scădea şi mai mult dacă sancţiunile petroliere sunt în sfârşit adoptate”.

    Preţurile ţiţeiului au atins luni la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

  • Elon Musk vrea să anuleze interdicţia pe viaţa a lui Donald Trump de pe Twitter: Miliardarul susţine că excluderea fostului preşedinte al SUA de pe platformă „a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”

    Elon Musk a declarat că va anula interdicţia lui Donald Trump de pe Twitter, acuzând compania de socializare de părtinire, fapt care a agravat diviziunile politice în SUA, scrie Financial Times.

    „Cred că a fost o decizie proastă din punct de vedere moral”, a declarat Musk cu privire interdicţia pe viaţă a lui Trump, care a fost impusă la scurt timp după ce o mulţime de susţinători ai fostului preşedinte au invadat Capitoliul SUA pe 6 ianuarie anul trecut.

    Musk a fost de acord să cumpere platforma de socializare pentru aproximativ 44 de miliarde de dolari. „Aş anula ban-ul permanent al lui Trump”, a adăugat el. „Evident că nu deţin încă Twitter, aşa că nu ştiu cu siguranţă dacă voi face acest lucru sau nu”

  • Rubla a atins maximul ultimilor doi ani, în ciuda eforturilor UE de a intensifica sancţiunile prin interzicerea petrolului rusesc

    În pofida pregătirilor Uniunii Europene de a interzice petrolul rusesc, rubla a atins maximul ultimilor 2 ani, conform Business Insider.

    Miercuri, un dolar american a ajuns echivalentul a 66,30 ruble — cel mai ridicat nivel al monedei ruse înregistrat din martie 2020, potrivit înregistrărilor Reuters.

    În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un embargo treptat asupra petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni care vizează şi Sberbank, cea mai mare bancă a Moscovei.

    Tendinţa optimistă a rublei este în contrast puternic cu situaţia monedei de la începutul lunii martie, când aceasta a scăzut dramatic din cauza unei liste de sancţiuni ample impuse de SUA şi aliaţii săi.

    Kremlinul a contracarat loviturile aduse sistemului său financiar prin creşterea ratelor dobânzilor, interzicerea vânzărilor de acţiuni către străini şi impunerea plăţilor pentru gaze în ruble. Centrala energetică a implementat, de asemenea, controale stricte şi a ordonat exportatorilor care câştigă valută străină să convertească 80% din câştigurile din străinătate în ruble, a raportat în aprilie Harry Robertson, jurnalist Insider.

    „Eforturile Rusiei de a susţine rubla par să funcţioneze în ciuda sancţiunilor impuse de ţările occidentale care vizează tăierea accesului Kremlinului la resurse externe şi paralizarea capacităţii naţiunii de a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei”, a scris compania de brokeraj neozeelandeză BlackBull Markets într-o notă recent publicată.

    În ciuda puterii rublei, economia rusă este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice aplicate de Occident.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că Produsul Intern Brut al Rusiei va scădea între 8% şi 10% în 2022, potrivit Interfax, citând luna trecută declaraţiile fostului ministru de finanţe al Moscovei, Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.

  • Preţul petrolului urcă în urma propunerii UE de interzicere a petrolului rus

    Preţul petrolului s-a majorat joi, deoarece propunerea Uniunii Europene privind noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului în şase luni, a contrabalansat îngrijorările legate de cererea chineză, relatează Reuters.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 60 de cenţi, sau 0,5%, la 110,74 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 40 de cenţi, sau 0,4%, la 108,21 dolari pe baril.

    Ambele referinţe au sărit cu peste 1 dolar pe baril mai devreme, după ce miercuri au câştigat peste 5 dolari pe baril.

    Propunerea de sancţiuni, care a fost anunţată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi care are nevoie de susţinerea unanimă a celor 27 de ţări UE pentru a intra în vigoare, include eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în şase luni şi a produselor rafinate până la sfârşitul anului 2022.

    De asemenea, se propune interzicerea într-o lună a tuturor serviciilor de transport maritim, de brokeraj, de asigurare şi de finanţare oferite de companiile din UE pentru transportul petrolului rusesc.

    Cu toate acestea, UE se confruntă cu sarcina de a găsi surse alternative de aprovizionare într-un moment în care preţurile energiei au crescut brusc. UE importă zilnic aproximativ 3,5 milioane de barili de petrol şi produse petroliere ruseşti şi depinde, de asemenea, de livrările de gaze de la Moscova.

    Câteva ţări din estul UE sunt îngrijorate de faptul că propunerea nu le oferă suficient timp pentru a se adapta.

    Joi, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi a producătorilor aliaţi, cunoscută sub numele de OPEC+, este de aşteptat să convină să majoreze ţintele de producţie cu 432.000 de barili pe zi (bpd) pentru luna iunie, au declarat pentru Reuters patru delegaţi ai OPEC+. Astfel, OPEC+ ar urma să respecte planurile pentru o creştere graduală a producţiei lunare.

    Secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, a reiterat că nu este posibil ca alţi producători să înlocuiască oferta rusă, dar şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea cererii de combustibili pentru transport şi produse petrochimice în China, principalul importator mondial, din cauza blocajelor COVID-19.

    Un sondaj realizat joi în sectorul privat a arătat că activitatea sectorului serviciilor din China s-a contractat în aprilie la a doua cea mai mare rată înregistrată vreodată, sub efectul măsurilor împotriva pandemiei.

  • Iohannis, despre interzicerea importurilor de petrol şi gaz rusesc: România este pregătită

    România va fi pregătită şi va face faţă dacă în final se hotărăşte interzicerea impoturilor de petrol şi gaz rusesc, spune preşedintele Klaus Iohannis, după ce Ursula von der Leyen a propus acest lucru în plenul Parlamentului European.

    „Propunerea făcută de Comisie e una pe care o sprijinim. Această propunere prevede o renunţare graduală în următoarele şase luni la importul de petrol rusesc. Tematica nu e nouă. Despre renunţarea la importurile de petrol şi gaz rusesc se discută de multă vreme şi noi ne-am pregătit pentru această discuţie. Guvernul lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante şi aceste variante sunt în discuţie, iar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită şi va face faţă dacă în final se hotărăşte această abordare”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful Comisiei Europene a propus miercuri un embargo petrolier gradual asupra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, precum şi sancţionarea celei mai importante bănci ruseşti şi interzicerea televiziunilor ruse pe frecvenţele europene, în încercarea de a accentua izolarea Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar marca un punct de cotitură pentru cel mai mare bloc comercial din lume, care este dependent de energia rusă şi trebuie să găsească surse alternative de aprovizionare.

    „Astăzi, vom propune să interzicem tot petrolul rusesc în Europa”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa Parlamentului European de la Strasbourg.

    ”Aceasta va fi o interdicţie completă de import pentru toată Rusia”, a spus ea, aplaudată de sală.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi a produselor rafinate până la sfârşitul anului 2022, a precizat von der Leyen. Ea s-a angajat să reducă la minimum impactul asupra economiilor europene.

  • Occidentul strânge laţul în jurul Rusiei: UE propune interzicerea petrolului rusesc ca parte a unui nou val de sancţiuni împotriva Moscovei

    Ursula von der Leyen a propus miercuri un embargo treptat asupra petrolului rusesc, alături de o serie de sancţiuni asupra celei mai importante bănci moscovite şi interzicerea radiodifuzorilor ruşi pe undele europene, ca parte a celui mai dur pachet de sancţiuni de până acum îndreptat împotriva Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar reprezenta un punct de referinţă pentru cel mai mare bloc comercial din lume în cursa detaşării de energia rusească.

    Reflectând furia larg răspândită în Occident faţă de campania preşedintelui rus Vladimir Putin, – despre care Moscova spune că este o „operaţie militară specială” pentru a învinge extremiştii din Ucraina – preşedintele Comisiei Europene a declarat că Moscova este nevoită să îndure toate consecinţele distrugerilor recent provocate.

    „Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru războiul generat în Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European de la Strasbourg.

    „Astăzi, vom propune interzicerea petrol rusesc din Europa”, a declarat Ursula în aplauzele parlamentului.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate până la sfârşitul anului 2022. Von der Leyen s-a angajat să minimizeze impactul embargoului asupra economiilor europene.

    Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproximativ 3% la peste 108 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor.

    Dacă embargoul va fi acceptat, Uniunea Europeană ar urma Statele Unite şi Marea Britanie, care au impus deja interdicţii pentru a reduce unul dintre cele mai mari fluxuri de venituri ale economiei ruse, deoarece Occidentul cumpără mai mult de jumătate din ţiţeiul şi produsele petroliere ale Moscovei.

    “Vom aborda dependenţa pe care o avem de petrolul rusesc. Şi să fim clari, nu va fi uşor pentru că unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc, dar pur şi simplu trebuie să o facem”, a declarat von der Leyen.

    Ambasadorii celor 27 de guverne ale UE sunt aşteptaţi să adopte propunerile Comisiei încă de săptămâna aceasta, permiţând transformarea lor în lege imediat după aceea.

    În ceea ce priveşte petrolul, UE speră că abordarea sa treptată va evita un şoc viitor. Diplomaţii au mai declarat pentru Reuters că Ungaria şi Slovacia ar putea fi scutite de embargo până la sfârşitul anului 2023, din cauza dependenţei mari de energia rusă.

    Simone Tagliapietra, de la grupul de reflecţie Bruegel din Bruxelles, a declarat că embargoul treptat al UE asupra petrolului comportă deocamndată un risc major.

    „Pe termen scurt, noua strategie ar putea să nu afecteze semnificativ veniturile Rusiei, implicând o serie de consecinţe negative pentru Uniunea Europeană”, a declarat Tagliapietra.

    În afară de petrol, cea mai recentă rundă de sancţiuni propune lovirea Sberbank, principalul creditor al Rusiei, adăugându-l pe lista băncilor care au fost deja excluse din sistemul SWIFT.

    Sberbank nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Creditorul, care a părăsit la începutul lunii martie aproape toate pieţele europene pe care era prezent, a declarat anterior că alte runde de sancţiuni nu ar avea un impact semnificativ asupra operaţiunilor sale.

    Von der Leyen susţine că mai mulţi oficiali militari ruşi de rang înalt se vor confrunta cu îngheţarea activelor UE, libera lor circulaţie prin Uniune fiind, de asemenea, interzisă.

    Radiodifuzorii ruşi de stat RTR-Planeta şi R24 se numără printre numele propuse pentru a fi excluse de pe undele europene, au spus diplomaţii, deşi von der Leyen nu a oferit detalii privitoare la acest aspect în discursul ei către parlament.

  • Moscova o ameninţă pe Maia Sandu, după ce a interzis simbolul „Z”: „Ar trebui să fie mai atentă. Ar putea ajunge la coşul de gunoi al istoriei”

    Liderii ruşi au reacţionat dur la interzicerea simbolului „Z” al invaziei Rusiei în Ucraina în Republica Moldova. Senatorul rus Alexei Puşkov l-a ameninţat pe liderul de la Chişinău, Maia Sandu, că ţara ei ar putea ajunge în „coşul de gunoi al istoriei”.

    „Ar trebui să fie mai atentă la Rusia şi simbolurile ei, cu atât mai mult cu cât Chişinăul nu poate plăti pentru gazul rusesc”, a scris Puşkov pe canalul său Telegram, citat de DPA.

    Moldova, situată între Ucraina şi România, caută aderarea la UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Chişinăul a oferit Kievului ajutor umanitar, dar nu militar. În conflictul propriu-zis, Republica Moldova s-a declarat neutră şi nici nu a participat la sancţiunile impuse Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro