Printre argumentele companiei se numără faptul că utilizatorii de bitcoin privesc moneda digital mai mult ca pe un asset utilizat în trading, decât ca pe o monedă prin care să facă plăţi.
În plus, din ce în ce mai puţin comercianţi vor să accepte criptomonede, adaugă compania.
Comisioanele devin din ce în ce mai mare la fel ca şi durata unei tranzacţii, ca rezultat al fluctuaţiilor imense. Toate acestea au făcut bitcoin-ul să fie din ce în ce mai puţin atractiv, a transmis Stripe.
“Nu a fost un an uşor în Balcani. Am vizitat cele şase capitale ale regiunii în unele dintre cele mai dificile momente – în unele cazuri, un moment de criză politică profundă. Astăzi, datorită deciziilor îndrăzneţe şi a unei colaborări excelente, aceste crize au fost abordate şi rezolvate în cea mai mare parte. Calea către reforme a început din nou (deşi încă mai trebuie depuse multe eforturi), iar busola integrării europene arată calea. 2018 va fi un an crucial, pentru a consolida şi a face această cale ireversibilă. Ar fi un rezultat important nu numai pentru regiune, ci pentru întreaga Europă”, a scris Mogherini pe blogul său.
În scopul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, companiile care au cel puţin 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze această categorie de persoane, într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, înainte de Ordonanţă, companiile puteau opta pentru plata lunară către bugetul de stat a unei sume echivalente cu 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. De asemenea, angajatorii aveau opţiunea de a achiziţiona produse sau servicii de la unităţile protejate autorizate, în suma echivalentă cu cea datorată la bugetul de stat.
În urma publicării Ordonanţei de Urgenţă în Monitorul Oficial nr. 648, suma datorată către bugetul de stat s-a dublat, iar posibilitatea achiziţionării de produse de la unităţi protejate nu mai există. Astfel, activitatea a peste 700 de unităţi protejate, existente în momentul de faţă, va fi afectată negativ, în sensul în care ele vor intra în competiţie directă cu restul companiilor care nu fac parte din categoria unităţilor protejate, dar oferă acelaşi tip de produse şi servicii. Odată cu noile prevederi, unităţile protejate fără personalitate juridică nu vor mai putea funcţiona decât în cadrul instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, dispare o facilitate pentru existenţa unităţii protejate fără personalitate juridică, înfiinţată de persoana cu handicap, autorizată să deruleze activităţi economice independente.
În ultimii ani, numărul companiilor care au apelat la serviciile oferite de către unităţile protejate a crescut semnificativ, precum şi diversitatea serviciilor oferite de aceste unităţi. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, majoritatea unităţilor protejate au ca obiect de activitate activităţi de vânzări/intermedieri cu bunuri, ambalare, dar şi de fabricare a articolelor textile.
„Unităţile protejate au încercat de-a lungul timpului să se adapteze nevoilor angajatorilor, oferindu-le o gamă variată de servicii şi produse, începând de la programe de training, masaj la birou, până la produse realizate de către persoanele care prezintă dizabilităţi, precum articole textile. Odată cu noile prevederi, nemaiavând opţiunea apelării la unităţile protejate în scopul deducerii de taxe, teoretic angajatorii, mai ales cei cu un număr foarte mare de angajaţi, vor lua în calcul posibilitatea angajării de persoane cu dizabilităţi”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
O altă modificare pe care o aduce noul act normativ este aceea că autorităţile şi instituţiile publice vor avea obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Soluţii de stimulare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi
Potrivit specialiştilor Smartree, există mai multe soluţii de încurajare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi. O astfel de soluţie este înfiinţarea unor şcoli şi a unor programe profesionale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anumite meserii care să corespundă nevoilor actuale din cadrul organizaţiilor. Astfel, facilitarea accesului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi, la servicii de orientare şi formare profesională, la diverse materiale didactice adaptate nevoilor lor, în funcţie de tipul şi severitatea dizabilităţii, la tehnologii şi echipamente de asistare, poate ajuta la dezvoltarea în plan personal şi profesional a persoanelor în cauză.
„În prezent, companiile nu au adevărate programe de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilităţii. Persoanele cu nevoi speciale au dreptul de a beneficia de toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia. Astfel, în funcţie de gradul de handicap al persoanei, angajatorii trebuie să pună la dispoziţie asistenţă personală, în sensul de sprijin pentru desfăşurarea activităţii profesionale”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
Totuşi, în ultima perioadă, în anumite domenii, în cadrul cărora fluxurile operaţionale pot fi susţinute de către persoane cu dizabilităţi, se angajează persoane care să lucreze în retail, pe poziţii de casieri, în departamentul de contabilitate, în croitorie sau alte meserii, acest lucru depinzând şi de tipul, dar şi de gradul de handicap. Cu toate acestea, datele furnizate de autorităţi indică o reprezentare scăzută a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România.
Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 786.546 persoane, adică un procent de 3,54% din populaţia României. Dintre acestea, 706.401 sunt adulte, restul de 62.066 sunt copii. La finalul anului 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi angajate a fost de 33.449, iar rata de ocupare era de 17,97% din totalul persoanelor care pot fi angajate.
O altă soluţie care poate contribui la stimularea angajărilor pentru această categorie de persoane este oferirea de suport/consultanţă cu privire la subiecte precum întocmirea CV-ului, modalităţi de prezentare la un interviu, opţiuni de selecţie şi aplicare pentru un loc de muncă, dar şi o promovare mai bună a canalelor special dedicate acestor persoane precum site-uri specializate de joburi sau organizaţii de profil.
„Anul 2017 a fost un an în care ne-a mers bine şi în care am reuşit să facem investiţii. Trecem de afaceri de 40 mil. euro la nivelul grupului. 40 de milioane de euro facem numai prin CAI Curtici, CAI Olari şi Porkprod Iratoş. În 2017 am putut să facem investiţii de peste 2 mil. euro numai din bani proprii, fără servicii bancare“, a declarat pentru ZF Dimitrie Muscă proprietarul CAI Curtici.
Producătorului agricol din Curtici cultivă cereale pe circa 7.500 de hectare în judeţul Arad şi deţine, împreună cu fiul său, peste 40.000 de porci şi 2.200 de bovine.
Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.
Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.
Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.
Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.
ATENŢIE LA BUGETE!
Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.
Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.
Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.
Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.
Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).
Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.
”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Lidl vinde un tip de vin spumant (Crémant) care a primit aceeaşi distincţie pe care o au 40 de şampanii de top, potrivit Business Insider. Crémant de Bourgogne Blanc NV se vinde cu 7,99 lire sterline (aproximativ 40 de lei) în Marea Britanie şi a primit recunoaşterea ”Silver Outstanding” la Competiţia Internaţională de Vinuri şi Băuturi Alcoolice (International Wine & Spirits Competition – IWSC). Un alt câştigător al aceluiaşi premiu a fost şampania Veuve Clicquot 2008 vintage Champagne, care se vinde cu peste 50 de lire sterline, observă jurnaliştii de la Business Insider.
Un crémant este produs printr-un procedeu similar cu şampania: în aceeaşi metodă, folosind acelaşi tip de struguri, potrivit Lidl.
Reprezentanţii retailerului german Crémant de Bourgogne Blanc NV este “uscat cu multă aromă; are o aciditate bine integrată şi un gust sec, persistent.”
Retailerul a adăugat că vinul va deveni un disruptor în industria spumantelor. Lidl vinde în Regatul Unit 10.000 de sticle de Crémant de Bourgogne în medie pe lună.
„Microsoft are misiunea de a sprijini fiecare persoană şi organizaţie de pe planetă să realizeze mai mult,” a declarat Lorraine Bardeen, general manager, Microsoft HoloLens şi Windows. „Realitatea mixtă are potenţialul de a ajuta clienţii şi companiile din întreaga lume să realizeze lucruri care nu au fost posibile până acum. Experienţele de realitate mixtă vor ajuta companiile şi angajaţii să îndeplinească sarcini esenţiale mai rapid, mai sigur şi mai eficient, şi să creeze noi moduri de conectare cu clienţii şi partenerii.”
„Realitatea mixtă are potenţialul de a ajuta clienţii şi companiile din întreaga lume să realizeze lucruri care nu au fost posibile până acum. Experienţele de realitate mixtă vor ajuta companiile şi angajaţii să îndeplinească sarcini esenţiale mai rapid, mai sigur şi mai eficient, şi să creeze noi moduri de conectare cu clienţii şi partenerii.”, a declarat Lorraine Bardeen, general manager, Microsoft HoloLens şi Windows
Compania investeşte în continuare în tehnologii care permit ecosistemului deja vast să dezvolte la nivel global aplicaţii şi conţinut pentru realitatea mixtă. HoloLens era disponibil până acum pe 10 pieţe incluzând Australia, Canada, China, Franţa, Germania, Irlanda, Japonia, Noua Zeelandă, Regatul Unit şi Statele Unite (inclusiv Puerto Rico).
În urma acestei extinderi, HoloLens va fi disponibil în 39 de ţări, triplându-şi aproape acoperirea de piaţă.
La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ.