BusinessMagazin

Tag: intalnire

  • De ce dau greş unii antreprenori din România după mai mulţi ani de reuşită?

    1. Saltul peste etape în construirea afacerii

    Afacerea este ca o casă: dacă fundaţia şi pilonii de rezistenţă lipsesc sau au fost executate cu vicii, casa se poate prăbuşi oricând. Chiar şi după câţiva ani. Din păcate, mulţi încep cu pereţii şi cu acoperişul, apoi adaugă direct mobilierul şi accesoriile. Aşa este la început, mult optimism, elan şi creativitate.

    Însă orice afacere trebuie să înceapă cu definirea viziunii şi misiunii, cu propunerea de valoare către piaţă: sensul existenţei acelui business, ideea genială, visul antreprenorial. Acestea nu se schimbă, indiferent de context. Apoi, numele şi identitatea corectă, brandul care să reflecte acea viziune şi misiune. Asta e baza pentru arhitectura de brand, declinat în portofoliul de produse, apoi integrarea acestora în modelul de business.

    Majoritatea celor care se împotmolesc acumulează sincope pentru că au sărit peste etape. Remodelarea afacerii te forţează să te întorci la aceste începuturi, la fundaţie. Iar corecţiile cauzate de salturi costă enorm. De exemplu, au fost situaţii în care, după 25 de ani de activitate, am schimbat chiar şi numele unor companii.

    2. Dezvoltare haotică prin diversificare în exces

    Modelul de business defectuos induce o dezvoltare de tip „oportunistic” pe termen scurt, prin idei creative şi bune, care însă nu pot fi susţinute de modelul de business neadaptat şi de o gândire limitativă de „income management”. Am întâlnit zeci de companii care implementau strategii de marketing şi comunicare, dar pierdeau din cota de piaţă pentru că modelul de business era învechit şi nu putea susţine acea strategie.
    Diversificarea în exces pare cea mai la îndemână metodă de dezvoltare pentru foarte mulţi antreprenori: produse noi (de exemplu, se dublează numărul de articole în portofoliu), servicii şi divizii noi, pieţe sau segmente noi de consum.

    Apoi, această cea mai la îndemână metodă de creştere, această caracatiţă, începe să înghită resurse; core business-ul (adică segmentul la care se pricep cel mai bine) scade, pentru că nu mai există focus, creşte presiunea pe adaos şi pe cash, iar oamenii devin depăşiţi de situaţie şi demotivaţi.

    În timp ce se caută „vinovaţii” şi până se conştientizează că direcţia nu este bună, începe declinul. O asemenea companie intră direct în eficientizare şi optimizare. Redresarea necesită timp. Dar altfel nu este posibilă o relansare

    3. Reactivitatea: reacţia la acţiunile concurenţilor direcţi

    Majoritatea antreprenorilor pe care i-am întâlnit dezvoltau companiile reactiv, şi nu strategic. Foarte atenţi la competitorii direcţi, mereu reacţionau la ceva, mai degrabă emoţional decât raţional: ei au lansat „cutare”, dacă nu-i urmăm şi noi, sigur nu mai vindem. Sau: au promoţii tot anul, trebuie să ne aliniem şi noi… Au dublat numărul de agenţi, trebuie să recrutăm mai mulţi oameni… Sau: pur şi simplu le veneau idei în somn, pe care le implementau instant, fără o analiză de impact înainte. Şi uite aşa modelul de business se dă peste cap.

    4. Lipsa gândirii integrate pe business

    Orice afacere funcţionează integrat. Organizaţiile sunt ca nişte fiinţe umane: toate elementele companiei (atât cele hard, cât şi cele soft) sunt interconectate, sunt interdependente şi funcţionează doar dacă sunt în echilibru.

    Adesea, lipsa unei gândiri holistice creează disfuncţionalităţi uriaşe şi în modelul de business, aceste dezechilibre fiind cauzele unor vulnerabilităţi care au impact negativ în business. De exemplu: degeaba ai oameni competenţi şi produse revoluţionare, dacă nu ai sisteme şi infrastructură care să susţină vânzările. Sau degeaba le ai pe toate la un loc, dacă îţi lipseşte o strategie de trade sau de brand coerentă. Sau degeaba investeşti în training şi coaching, dacă modelul de business – în totalitatea lui – nu poate susţine forţa de vânzare.

    Am întâlnit destule companii cu oameni de vânzări excepţionali, care pur şi simplu erau ghidaţi să vândă un portofoliu total neadaptat pieţei şi tot lor li se reproşau rezultatele slabe.

    5. Utilizarea metodei „copy paste” şi a reţetelor prestabilite

    Orice om de business ar trebui să simtă, să ştie că ADN-ul afacerii sale este baza pentru reţetele de suces. Afacerile nu funcţionează după reţete aplicate, ci doar prin crearea propriei reţete. Această reţetă proprie constituie şi baza modelului de business pliat fix pe ADN-ul oricărei afaceri.

    Din experienţa mea de CEO şi mentor, soluţiile importate din exterior nu aduc performanţa aşteptată. În tot acest proces creativ de construire a propriului model de business, sunt esenţiale etapele pe care le-am enumerat la începutul acestui articol, pentru că tocmai primele etape definesc ADN-ul şi personalitatea businessului, fără de care nu se poate construi pe termen lung.

    De cele mai multe ori, antreprenorii rămân îndrăgostiţi de produse, de serviciile pe care le creează şi uită de piaţă. Or, modelul de business este, în fapt, modul în care transformi un produs sau un serviciu în bani, modul în care vinzi. Aici au antreprenorii nevoie de profesionişti: în dezvoltarea şi inovarea modelului de business.

    Pentru un antreprenor, ideea de business este motorul afacerii, iar modelul de business este busola acesteia, pilotul care conduce. Cele mai multe afaceri antreprenoriale nu pier pentru că îşi pierd motoarele, ci pentru că îşi pierd direcţia.

  • Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Donald Tusk la Bruxelles

    Şeful statului participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

    Pe agenda de discuţii este combaterea dezinformării în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai şi relaţiile externe ale UE. Potrivit agendei oficiale, joi, de la ora 13.00, Iohannis este prezent la Summitul Partidului Popular European.

    De la ora 16.00, Klaus Iohannis va fi prezent la reuniunea Consiliului European cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, prima sesiune de lucru şi apoi la ui dineu de lucru separat al Şefilor de Stat/Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două puteri mondiale, aflate în război de peste 70 de ani, se întâlnesc din nou pentru a discuta despre un tratat de pace

    Adjunctul ministrului rus de Externe Igor Morgulev şi omologul său, Takeo Mori, vor participa la discuţii, relatează agenţia Kyodo. Cei doi sunt aşteptaţi să îşi exprime părerea privind dezvoltarea tratatului de pace între cele două ţări.
     
    La 16 februarie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov şi omologul său japonez Taro Kono, au fost de acord ca adjuncţii săi să participe la discuţii privind tratatul de pace.
     
    Insulele din Arhipelagul Kurile au fost centrul disputei între Rusia şi Japonia încă de la sfârşitul celui de-al doilea Razboi Mondial, împiedicându-le pe cele două să semneze un tratat de pace.
     

  • Dăncilă, despre întâlnirea pe OUG pe legile justiţiei: Am invitat şi reprezentanţii PG, DNA şi DIICOT

    “Am avut la începutul săptămânii, alături de ministrul Justiţiei, o întâlnire cu reprezentanţii CSM, Inspecţiei Judiciare şi ai principalelor asociaţii profesionale din domeniul juridic, pentru a discuta despre cadrul legislativ. Aş vrea să se ştie că am transmis invitaţia şi reprezentanţilor Parchetului General, DNA şi DIICOT. Am dat dovadă de toată deschiderea pentru că e de datoria primului ministru să invite toate părţile implicate, având în vedere opiniile exprimate în spaţiul public de către diferiţi reprezentanţi ai corpului magistraţilor. Nu a fost vorba despre o negociere, aşa cum au încercat unii să speculeze în spaţiul public, pentru că independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor cetăţenilor nu se negociază. Au fost discuţii deschise şi constructive pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sistemului judiciar, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a precizat că soluţiile agreate cu oficialii Consiliului Superior al Magistraturii şi aosciaţiile de magistraţi se vor regăsi într-un act normativ, care e deja în lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Tusk se va întâlni cu Theresa May duminică în Egipt

    Cei doi oficiali vor discuta despre procesul de Brexit şi despre opţiunile pe care le are Marea Britanie pentru a depăşi impasul în care se află negocierile.

    În cadrul întâlnirii nu vor fi luate decizii finale şi nu va fi încheiat un acord, a transmis un diplomat european, citat de Reuters.

    „Nu se va încheia niciun acord în deşert”, a declarat oficialul.

    La summitul din perioada 24-25 februarie vor participa liderii Uniunii Europene şi ai ţărilor din Liga Arabă.

    Întâlnirea dintre Donald Tusk şi Theresa May va avea loc duminică, la ora 16.30.

  • Emmanuel Macron şi Angela Merkel vor avea o întâlnire oficială în data de 27 februarie

    Întâlnirea dintre cei doi lideri vine cu o lună înaintea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, iar Guvernul Theresa May speră să obţină concesii suplimentare din partea Bruxellesului pentru a putea evita producerea unui Brexit fără acord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenori locali. Producătorul pufuleţilor Gusto, afaceri de 26 mil. euro în 2018, 50% din vânzări merg la export. „Ne-am întâlnit cu noi parteneri de retail de pe trei continente.“

    „2018 a fost un an bun pentru compania noastră, însă destul de dificil, cu un ritm foarte alert. Pe scurt, am încheiat contracte noi, am dezvoltat produse noi, pentru rafturi noi, ne-am întâlnit cu noi parteneri de retail de pe trei continente şi am crescut afacerile cu 17% faţă de 2017“, a spus Eliodor Apostolescu, directorul general al companiei care deţine o unitate de producţie în Prahova.
     
    Compania realizează la export aproximativ 50% din vânzări, cifră în creştere în ultimii ani. Conform ultimelor date, brandul românesc Gusto este prezent pe mai bine de 20 de pieţe, iar compania continuă expansiunea.
     

  • Şefa curţii supreme, întâlnire secretă cu preşedintele CCR: Telefonul era în anticameră, iar discuţia s-a purtat pe întuneric/ „Era atât de întuneric, încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”

    „Cu domnul Valer Dorneanu am discutat despre completurile de 5 judecători, la foarte scurt timp după ce s-a pronunţat decizia prin care s-a constat conflictul juridic de constituţionalitate, singurul lucru pe care pot să vi-l spun acum este că a fost o discuţie în care am fost pusă să-mi ţin telefonul în anticamera, iar discuţia s-a purtat pe întuneric, atât de întuneric încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”, a declarat Cristina Tarcea.
     
    Magistratul a mai subliniat că nu a înţeles de ce discuţia s-a derulat în aceste condiţii.
     
    ntrebată de voia preşedintele CCR, Cristina Tarcea a spus: ”O justificare a deciziei CCR pronunţată pe completurile de 5 judecători”.
     
    Secţia pentru judecători a CSM a discutat, miercuri, acţiunea disciplinară exercitată în decembrie 2018 de Inspecţia Judiciară pe numele Cristinei Tarcea.
     
    Acţiunea a fost exercitată deoarece preşedintele instanţei supreme a refuzat nejustificat îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
     
    „În privinţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018. 
     

  • A investit 6.400 de euro şi a avut profit de peste 600.000 de euro. REŢETA extrem de simplă şi la îndemâna oricui a businessului cu care îţi recuperezi investiţia de 100 de ori

    ”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

     
    O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.
    ”Este o investiţie pentru viitor, pentru copiii şi nepoţii noştri, să le putem lăsa ceva de care nu trebuie să aibă grijă pentru că o astfel de livadă se dezvoltă de la sine. Nucul forestier este căutat pentru lemn, sunt firme care achiziţionează cherestea de nuc, metrul cub costând între 800 – 1.600 de euro, în funcţie de calitate. După vârsta de 25 de ani, un nuc forestier poate ajunge la aproape 9 metri înălţime. Un hectar de livadă de nuc forestier poate produce în medie peste 350 de mc de lemn”, a afirmat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia.
     
    În ceea ce priveşte o livadă de nuci fructiferi, după şapte ani se intră pe producţie.
     
    ”La un calcul estimativ de 2.200 de kg la hectar, la un cost de 10 lei pe kilogramul de nucă în coajă, iese o valoare a producţiei de 5.000 de euro, iar la miezul de nucă de 8.500 de euro, unde kilogramul este 35 de lei. În al doilea an de rod profitul lunar se ridică la 1.000 de euro, pentru nuca în coajă, şi depăşeşte 3.000 de euro la miezul de nucă. Investiţia se poate amortiza într-un an sau doi. Nuca are căutare ca şi aliment – ulei sau miezul de nucă, dar şi ca derivate. Coaja de nucă se foloseşte în industria farmaceutică, cosmetică, în industria de armanent, aviaţie sau la cea de bijuterii. Din coaja de nucă se fac anumite granulaţii care se folosesc în confecţionarea unor piese de armament, iar în aviaţie se foloseşte iarna în compoziţie cu spuma pentru degivrarea avioanelor. Coaja de nucă nu zgârie, astfel că se foloseşte şi la şlefuirea bijuteriilor. Şi frunza de nucă se poate valorifica în industria vopselei şi cea farmaceutică. Asociaţia noastră garantează şi desfacerea produselor”, a declarat Toth Jozsef.
     

  • Primarii de municipii se revoltă şi cer întâlnire de urgenţă cu premierul şi ministrul Finanţelelor pe buget

    Este pentru prima oară in istoria AMR când solicitările noastre de dialog adresate Guvernului României, pe teme care privesc în mod direct funcţionarea administraţiei publice locale sunt refuzate, astfel incat la niciuna din cererile transmise nu s-a primit vreun răspuns, de orice natură, de la echipa guvernamentală”, arată primarii de municipii, reuniţi în Asociaţia Municipiilor din România (AMR), condusă de primarul Sectorului 3 Robert Negoiţă.
     
    Edilii arată, în scrisoarea transmisă Guvernului, că proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2019 nu a fost dezbătut şi acuză Executivul că au aflat din presă că proiectul va fi adoptat până joi.
     
    Tot din surse neoficiale sunt şi speculaţiile, arată AMR, referitoare la cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei UAT, ce urmează să fie alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, respectiv :