BusinessMagazin

Tag: inspectie

  • “Examenul” pe care trebuie să-l dai cu maşina o data la 2 ani. Nu te prezinţi, iei amendă şi rămâi fără talon

    Foarte mulţi şoferi uită că o dată la 2 ani trebuie să treacă pe la un service autorizat ITP şi sa facă inspecţia tehnică periodică. Mulţi şoferi uită şi se trezesc opriţi în trafic şi amendaţi cu bani mulţi plus altă suspendare care le dă bătăi de cap.

    La inspecţia tehnică periodică trebuie să te prezinţi cu maşina în anumite condiţii, iar service-urile trebuie să verifice neapărat anumite funcţii vitale ale maşinii. Din păcate, internetul e plin de capcane care-I sperie pe oameni – despre cuantumul amenzii, despre cum trebuie să se prezinte cu maşina la inspecţie, dar şi despre ce urmări are nerepsectarea termenelor.

    IATĂ AICI TOT CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ŞI SĂ LUAŢI ÎN CALCUL DESPRE INSPECŢIA TEHNICĂ PERIODICĂ (COSTURI, AMENZI, SUSPENDĂRI, PREGĂTIRE)

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • Substanţa economică, abuzurile fiscului şi banii contribuabililor

    Ne-am decis să scriem acest articol având în vedere tot mai desele stări conflictuale pe care le-am constatat, în ultimul timp – din postura de consultant fiscal –, între contribuabili şi organele de inspecţie fiscală. Sursa celor mai multe dintre aceste divergenţe porneşte de la aplicarea neunitară în practică a deja celebrului art. 11 din codul fiscal, articol care – şi în opinia noastră – oferă organelor fiscale „o marjă de interpretabilitate” extrem de largă şi imprecis definită.

    Avem în vedere, desigur, posibilitatea conferită organelor de inspecţie fiscală cu privire la reconsiderarea conţinutului economic şi al substanţei economice ale unor tranzacţii, şi – pe cale de consecinţă directă – posibilitatea de a reconsidera şi de a ajusta veniturile şi cheltuielile contribuabililor şi, implicit, evidenţele contabile şi fiscale ale acestora, intervenindu-se astfel, efectiv, asupra bazelor de impunere declarate de către aceştia.

    Nu negăm acest drept al organelor de inspecţie fiscală; dimpotrivă, îl apreciem ca fiind unul legitim şi – la nivel de principiu – chiar justificat. Problema care se ridică este că această recalificare juridică şi fiscală a operaţiunilor economice derulate de contribuabili se realizează pe baza unor texte de lege insuficient structurate şi reglementate; şi, poate tocmai din acest motiv, pot reprezenta punctul de plecare al unor aprecieri pur subiective şi, implicit, al unor decizii arbitrare şi discreţionare (ca să nu le numim direct abuzive). 

    Noile reglementări ale legislaţiei fiscale – aprobate deja prin Legea nr. 187 / 2015 şi preluate ca atare şi în forma Codului fiscal aflat în prezent la promulgare – apreciem că nu vin să clarifice această problemă. Chiar „aria de acţiune” conferită organelor fiscale – din păcate, în detrimentul contribuabililor – poate fi şi mai generoasă.

    Deşi este de salutat eliminarea din cuprinsul art. 11 alin. (12) Cod fiscal a posibilităţii de a anula exercitarea dreptului de deducere fiscală de către un contribubil – pe motivul că respectivul contribuabil „ştia sau ar fi trebuit să ştie” de implicarea unui furnizor de al său într-un mecanism de fraudare a obligaţiilor fiscale – rămâne totuşi posibilitatea recalificării juridice şi fiscale a unor operaţiuni (şi chiar a unor activităţi!) ale contribuabilului în baza unor practici identificate de organele fiscale ca fiind „abuzive”. Şi asta în condiţiile în care noţiunea în sine de „practică abuzivă” nu este definită conceptual ca atare în curprinsul art. 7 Cod fiscal şi nici nu sunt stabilite criterii efective în baza cărora să se poată aprecia dacă o tranzacţie sau activitate poate fi calificată ca practică abuzivă.

    De asemenea, deşi în forma actuală a art. 11 cod fiscal, textul de lege impune acum în sarcina echipei de inspecţie fiscală obligaţia de a motiva decizia de reîncadrare fiscală a unei tranzacţii, apreciem această obligaţie ca având un caracter mai mult formal, atât timp cât textul de lege nu reglementează, în continuare, noţiunea în sine de tranzacţie fără scop economic sau atât timp cât nu s-a transpus vreo responsabilitate în sarcina organelor de inspecţie fiscală, în situaţia în care reîncadrarea tranzacţiei respective conduce la emiterea unei decizii de impunere desfiinţate ulterior de instanţele de judecată competente.

    În aceste condiţii, apreciem ca fiind absolut necesară – mai ales în etapa actuală, a unor conflicte evidente între fisc şi contribuabili – reluarea acestei teme şi introducerea (în cuprinsul viitoarelor norme metodologice ce urmează a fi date în aplicarea legislaţiei fiscale) a unor criterii clare şi explicite, în sensul calificării fiscale a unor tranzacţii / activităţi ca fiind fără substanţă şi conţinut economic sau supuse unor practici abuzive. Totul, evident, în urma unei dezbateri publice în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar de formă, pentru a putea astfel identifica aspectele tehnice cele mai în măsură să diminueze actualele volatilităţi, inadvertenţe şi asimetrii normative şi să conducă la stabilirea unor criterii coerente şi explicite, a căror aplicare efectivă să nu genereze o practică neunitară, de la un caz la altul, privind clasificarea anumitor tranzacţii ca fiind artificiale sau fără substanţă economică.

    În ceea ce ne priveşte, apreciem că noua legislaţie fiscală trebuie să insiste nu pe definirea a ceea ce nu reprezintă o tranzacţie cu substanţă econmică, ci să reglementeze pe fond noţiunea în sine a substanţei economice a unei tranzacţii. Credem că şi necesitatea definirii noţiunii de „comportament fiscal inadecvat” al unui contribuabil este de maximă actualitate, cu atât mai mult cu cât aceasta este tot mai des invocată în rapoartele de inspecţie fiscală, fără a fi însă acoperită de prezentul areal normativ. 

    În caz contrar, degeaba vom avea „pe hârtie” un cod fiscal cu o fiscalitate competitivă, deoarece aceasta ar avea doar un caracter aparent, în condiţiile în care contribuabilii se vor afla permanent sub posibila incidenţă a unor acţiuni abuzive ale organelor fiscale, cu scopul de a se stabili – cu ocazia inspecţiilor fiscale – debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor respectivi.

  • Opinii Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa: Substanţa economică, abuzurile fiscului şi banii contribuabililor

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    ADRIAN BENŢA este consultan fiscal.

    Avem în vedere, desigur, posibilitatea conferită organelor de inspecţie fiscală cu privire la reconsiderarea conţinutului economic şi al substanţei economice ale unor tranzacţii, şi – pe cale de consecinţă directă – posibilitatea de a reconsidera şi de a ajusta veniturile şi cheltuielile contribuabililor şi, implicit, evidenţele contabile şi fiscale ale acestora, intervenindu-se astfel, efectiv, asupra bazelor de impunere declarate de către aceştia.

    Nu negăm acest drept al organelor de inspecţie fiscală; dimpotrivă, îl apreciem ca fiind unul legitim şi – la nivel de principiu – chiar justificat. Problema care se ridică este că această recalificare juridică şi fiscală a operaţiunilor economice derulate de contribuabili se realizează pe baza unor texte de lege insuficient structurate şi reglementate; şi, poate tocmai din acest motiv, pot reprezenta punctul de plecare al unor aprecieri pur subiective şi, implicit, al unor decizii arbitrare şi discreţionare (ca să nu le numim direct abuzive). 

    Noile reglementări ale legislaţiei fiscale – aprobate deja prin Legea nr. 187 / 2015 şi preluate ca atare şi în forma Codului fiscal aflat în prezent la promulgare – apreciem că nu vin să clarifice această problemă. Chiar „aria de acţiune” conferită organelor fiscale – din păcate, în detrimentul contribuabililor – poate fi şi mai generoasă.

    Deşi este de salutat eliminarea din cuprinsul art. 11 alin. (12) Cod fiscal a posibilităţii de a anula exercitarea dreptului de deducere fiscală de către un contribubil – pe motivul că respectivul contribuabil „ştia sau ar fi trebuit să ştie” de implicarea unui furnizor de al său într-un mecanism de fraudare a obligaţiilor fiscale – rămâne totuşi posibilitatea recalificării juridice şi fiscale a unor operaţiuni (şi chiar a unor activităţi!) ale contribuabilului în baza unor practici identificate de organele fiscale ca fiind „abuzive”. Şi asta în condiţiile în care noţiunea în sine de „practică abuzivă” nu este definită conceptual ca atare în curprinsul art. 7 Cod fiscal şi nici nu sunt stabilite criterii efective în baza cărora să se poată aprecia dacă o tranzacţie sau activitate poate fi calificată ca practică abuzivă.

    De asemenea, deşi în forma actuală a art. 11 cod fiscal, textul de lege impune acum în sarcina echipei de inspecţie fiscală obligaţia de a motiva decizia de reîncadrare fiscală a unei tranzacţii, apreciem această obligaţie ca având un caracter mai mult formal, atât timp cât textul de lege nu reglementează, în continuare, noţiunea în sine de tranzacţie fără scop economic sau atât timp cât nu s-a transpus vreo responsabilitate în sarcina organelor de inspecţie fiscală, în situaţia în care reîncadrarea tranzacţiei respective conduce la emiterea unei decizii de impunere desfiinţate ulterior de instanţele de judecată competente.

    În aceste condiţii, apreciem ca fiind absolut necesară – mai ales în etapa actuală, a unor conflicte evidente între fisc şi contribuabili – reluarea acestei teme şi introducerea (în cuprinsul viitoarelor norme metodologice ce urmează a fi date în aplicarea legislaţiei fiscale) a unor criterii clare şi explicite, în sensul calificării fiscale a unor tranzacţii / activităţi ca fiind fără substanţă şi conţinut economic sau supuse unor practici abuzive.

    Totul, evident, în urma unei dezbateri publice în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar de formă, pentru a putea astfel identifica aspectele tehnice cele mai în măsură să diminueze actualele volatilităţi, inadvertenţe şi asimetrii normative şi să conducă la stabilirea unor criterii coerente şi explicite, a căror aplicare efectivă să nu genereze o practică neunitară, de la un caz la altul, privind clasificarea anumitor tranzacţii ca fiind artificiale sau fără substanţă economică.

    În ceea ce ne priveşte, apreciem că noua legislaţie fiscală trebuie să insiste nu pe definirea a ceea ce nu reprezintă o tranzacţie cu substanţă econmică, ci să reglementeze pe fond noţiunea în sine a substanţei economice a unei tranzacţii. Credem că şi necesitatea definirii noţiunii de „comportament fiscal inadecvat” al unui contribuabil este de maximă actualitate, cu atât mai mult cu cât aceasta este tot mai des invocată în rapoartele de inspecţie fiscală, fără a fi însă acoperită de prezentul areal normativ. 

    În caz contrar, degeaba vom avea „pe hârtie” un cod fiscal cu o fiscalitate competitivă, deoarece aceasta ar avea doar un caracter aparent, în condiţiile în care contribuabilii se vor afla permanent sub posibila incidenţă a unor acţiuni abuzive ale organelor fiscale, cu scopul de a se stabili – cu ocazia inspecţiilor fiscale – debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor respectivi.

  • Surpriza din statisticile oficiale: iată cele mai mari salarii din ţară! Această doamnă, care are o meserie BANALĂ, ia o leafă uriaşă – 41.540 de euro pe lună!

    Sume la care majoritatea românilor nici nu visează, de ordinul zecilor de mii de euro, sunt câştigate, lunar, de câţiva angajaţi. Asta reiese dintr-un top al celor mai mari salarii din România, realizat pe baza datelor furnizate de Inspecţia Muncii.

    Surpriza din statisticile oficiale: iată cele mai mari salarii din ţară! Această doamnă, care are o meserie BANALĂ, ia o leafă uriaşă – 41.540 de euro pe lună!

  • Judecătorul Dumbravă cere CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru NUP în o sută de dosare ale lui Bercea

     “Nu pot să nu mă gândesc de ce s-a ajuns aici. O sută de dosare, aşa spune presa, au fost mătrăşite de către organele judicare din Olt, la condamnatul Bercea. Noi nu facem nimic? Noi trebuie să vedem dacă este aşa. Este admisibil aşa ceva? Trebuie să facem mai departe un pas”, a spus Horaţius Dumbravă, în contextul în care în CSM se dicuta raportul Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi.

    Membrii CSM votează cu privire la posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare, o deciziei în acest sens urmând să fie luată miercuri.

    Afirmaţiile făcute de Bercea Mondial privind presupuse fapte de corupţie săvârşite de preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, şi de şeful DNA, Codruţa Kovesi, au afectat independenţa justiţiei şi imparţialitatea sistemului judiciar, potrivit concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare, prezentat miercuri în plenul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspecţia Judiciară: Independenţa justiţiei, afectată de declaraţiile lui Bercea la adresa lui Stanciu şi Kovesi

     Surse din cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că raportul privind afirmaţiile lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al DNA a fost finalizat, acesta urmând să fie prezentate plenului CSM în şedinţa de miercuri.

    În 20 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în vederea apărării independenţei justiţiei, după ce au fost făcute declaraţii referitoare la presupuse fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi şeful DNA, Codruţa Kovesi.

    Preşedintele CSM a sesizat atunci Inspecţia Judiciară să facă verificări privind “apărarea independenţei justiţiei, în raport cu declaraţiile ce pun în pericol statul de drept, vehiculate în mass-media în data de 19 iunie 2014”, referitoare la Livia Stanciu şi Codruţa Kovesi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful CNADNR a inspectat neanunţat şantierul de pe DN 66: Atmosfera era de Adormirea Maicii Domnului

    Directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a avut, miercuri, o întâlnire, la Târgu Jiu, cu reprezentanţii firmelor care sunt implicate în modernizarea porţiunii respective de drum, întrebându-i, cu această ocazie, de ce îşi bat joc de transportatorii români şi de ce au mai solicitat închiderea circulaţiei dacă nu respectă graficele de lucru.

    Şeful CNADNR a precizat, cu această ocazie, că, marţi a fost de unul singur în vizită pe şantierele în care, teoretic, ar trebui să se lucreze la modernizarea unor drumuri din judeţul Gorj, cele constatate pe teren nefiindu-le deloc favorabile constructorilor, care şi aşa înregistrează întârzieri mari în executarea lucrărilor.

    “Până la Lainici, de la Petroşani, aş vrea să vă spun că atmosfera era de parcă era Adormirea Maicii Domnului pe şantier. Am întâlnit o echipă de cinci muncitori care puneau plase, o altă echipă care punea plase, se lucra la două podeţe cu câte patru muncitori la fiecare podeţ. Să ştiţi că i-am filmat şi pot demonstra asta. Din cei patru doi lucrau şi doi stăteau prin tufişuri. Aş dori să îmi explicaţi pentru ce aţi cerut întreruperea traficului şi pentru ce există această bătaie de joc la adresa transportatorilor din România?” i-a întrebat Neaga pe reprezentanţii constructorilor.

    Unul dintre constructorii prezenţi la întâlnire a încercat să-i explice şefului CNADNR că “de mâine” se va lucra într-un ritm mai bun, Narcis Neaga menţionând că nu acceptă “de mâine”, el fiind interesat de ce nu s-a lucrat “până acum”.

    “Contractual am să vă penalizez, explicaţiile sunt de neacceptat. Suntem în luna mai şi nu aţi făcut nicio lucrare la drum. Nu aţi început până acum nicio lucrare la drum. Vă rog să explicaţi de ce, nu ce faceţi de mâine, ci de ce nu aţi făcut până acum?”, a spus Neaga către Antonio Seve, reprezentant al firmei spaniole Copisa Constructore Pirenaica.

    Conform cifrelor vehiculate în timpul discuţiilor, pe tronsonul respectiv de drum constructorii au realizat doar 13,5% din proiect, deşi până acum ar fi trebuit să ajungă la 87% din lucrările pe care ar trebui să le finalizeze spre sfârşitul anului.

    Un alt tronson vizitat de Neaga a fost cel dintre Rovinari şi Bumbeşti Jiu, unde lucrările au început în 2006, anul trecut CNADNR contractând o altă firmă pentru a continua proiectul după ce, până atunci, o firmă din Ungaria realizase doar 4% din proiect. În prezent, pe şantierul respectiv lucrările au fost realizate în proporţie de 17%, faţă de 41% cât ar fi trebuit să fie atins dacă s-ar fi lucrat conform contractului semnat de constructori cu CNADNR.

    Neaga le-a transmis constructorilor prezenţi la întâlnire că va mai vizita şantierele respective de mai multe ori în perioada următoare, fără să îşi anunţe vizitele, dorinţa sa fiind aceea de respectare a graficelor lucrărilor programate. Şeful CNADNR a menţionat că nu doreşte o prelungire a termenelor de execuţie a lucrărilor întrucât transportatorii înregistrează pierderi în această perioadă, fiind nevoiţi să ocolească zona şi să parcurgă distanţe mult mai mari.

    Circulaţia prin Defileul Jiului, pe tronsonul Petroşani – Bumbeşti Jiu, este închisă în fiecare zi lucrătoare de dimineaţa de la ora 8.00 până seara la ora 20.00, o pauză de două ore, între 12.00 şi 14.00, fiind luată de muncitori pentru ca în acest interval şoferii care aşteaptă la intrările în Defileu să îşi poată continua traseul.

  • Firmele de la Târgul de Turism din Capitală, controlate de Inspecţia Muncii

     Controalele vizează şi plata orelor suplimentare, respectiv dacă personalul aflat la standuri este remunerat şi pentru zilele lucrate în weekend, au mai precizat sursele citate, potrivit cărora aceasta este prima ediţie a evenimentului la care se fac astfel de verificări.

    Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) al Municipiului Bucureşti, Constantin Bujor, a confirmat faptul că se fac controale, precizând că acestea au început în urmă cu câteva zile şi sunt “de rutină”, iar astfel de acţiuni au avut loc şi la ediţii precedente ale evenimentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT Inspecţia Judiciară: Declaraţiile premierului făcute după condamnarea lui Năstase afectează independenţa justiţiei. CSM şi-a însuşit raportul

     UPDATE CSM şi-a însuşit raportul privind declaraţiile făcute de premier după condamnarea lui Năstase

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit, joi, raportul Inspecţiei Judiciare potrivit căruia declaraţiile premierului Victor Ponta despre condamnarea lui Adrian Năstase şi celeritatea soluţionării unor sesizări penale au afectat independenţa sistemului judiciar.

    Concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare au fost prezentate joi, în Plenul CSM.

    “Declaraţiile premierului afectează independenţa justiţiei, inducând în rândul populaţiei un sentiment de neîncredere”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, Tamara Manea.

    Raportul a fost transmis joi dimineaţă şi urmează să fie prezentat în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, iar membrii Plenului vor decide dacă şi-l vor însuşi, a precizat Tamara Manea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro