Nu este o glumă: casa poate fi împachetată, împreună cu mobila de rigoare, şi urcată într-un camion.
Creatorii Ten Fold speră să revoluţioneze astfel piaţa imobiliară din Marea Britanie; unitatea poate fi folosită ca locuinţă, spaţiu de birouri şi spaţii de urgenţă pentru refugiaţi.
Inventatorul David Martyn, de 58 de ani, spune că a lucrat alături de echipa sa timp de 7 ani la proiect, cheltuind aproape 4 milioane de lire sterline pe dezvoltarea şi patentarea proiectului.
Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.
Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.
Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.
Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.
Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.
Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.
Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.
Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.
Pentru prima dată, inginerii chinezi au extras o substanţă care va revoluţiona industria energetică.
Anul trecut, guvernul chinez a anunţat că geologii au găsit rezerve, iar acum au reuşit să îl extragă, urmând exploatarea acestei resurse. Aceasta loveşte însă putermic în marile companii petroliere.
Astfel, în topul meseriilor rare, unde este necesară absolvirea unei facultăţi, se află cele de inginer topograf, inginer tehnician aparatură medicală, monitor studii clinice, inginer geodez şi actuar.
“Unele dintre aceste meserii sunt rare prin natura lor, piaţa locurilor de muncă fiind una nu foarte ofertantă, aşa cum este cazul inginerilor în topografie sau a celor geodezi. Însă, în cazul joburilor de actuar, piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
În ceea ce priveşte remuneraţia pentru aceste poziţii, reprezentanta Smartree a subliniat că, dacă salariul inginerilor specializaţi în topografie, geodezie şi aparatură medicală poate să înceapă de la 2.500 lei net/lună, actuarii pot câştiga un minimum de 3.000 lei net/lună. De asemenea, un job rar şi foarte bine plătit este cel de monitor studii clinice, unde salariul mediu ajunge în jurul a 6.000 lei net/lună.
Dincolo de meseriile rare, unde este necesară o diplomă de licenţă, există totuşi o listă de poziţii la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Astfel, în topul meseriilor de acest fel se află cele de controlor trafic aerian, sudor argon, macaragiu, alpinist utilitar, grefier sau somelier.
“Chiar dacă nu este necesar să ai studii suprioare, acestea sunt totuşi meserii speciale, care presupun anumite cursuri şi calificari. Pentru a ajunge controlor de trafic aerian, în afara examenului de admitere, unul foarte strict, urmează o perioadă de formare profesională, specifică acestui domeniu. De asemenea, calificarile de macaragiu şi sudor sunt dobândite în urma absolvirii unor şcoli profesionale, iar pentru cele de grefieri şi somelieri, sunt organizate cursuri de formare profesională specifice”, a mai spus Raluca Peneş.
Însă, odată realizate calificările necesare, aceste categorii de joburi aduc cu sine avantajul unei remuneraţii ridicate. Astfel, salariul de început al unui controlor de trafic aerian este de aproximativ 20.000 lei net/lună, ajungând si la 30.000 lei net/lună, după câţiva ani de experienţă.
Pe de altă parte, macaragii, sudorii specialziaţi în argon şi alpiniştii utilitari câştigă, în medie, între 3.000 şi 3.500 lei net/lună. Somelierii, în funcţie de competenţe şi nivelul de experienţă, pot câştiga în medie 4.500 lei net/lună, iar salariul unui grefier poate urca până la 4.000 lei net/lună.
Raluca Peneş a subliniat, de asemenea, că meseriile de macaragiu şi sudor sunt tot mai rar întâlnite, deoarece există un deficit acut de personal calificat în aceste domenii, foarte mulţi dintre cei ce deţin astfel de aptitudini îndreptându-se către joburi în alte ţări.
Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.
Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.
Scopul este să creeze o tehnologie care să automatizeze mai tot managementul companiei, scrie The Wall Street Journal. Aceasta ar reprezenta apogeul eforturilor de-o viaţă ale lui Ray Dalio de a transforma Bridgewater într-un altar al deschiderii radicale – şi o afacere care poate rezista fără el. La Bridgewater, cele mai multe dintre şedinţe sunt înregistrate, angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit, oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile, iar performanţele personale sunt evaluate în funcţie de criterii precise; toate acestea sub supravegherea lui Dalio.
Noua tehnologie a Bridgewater i-ar conserva abordarea neortodoxă a managementului într-un sistem software. Ar furniza direcţii precise despre cum angajaţii ar trebui să-şi organizeze şi cel mai mărunt aspect al zilei lor de muncă. Spre exemplu, ar sugera angajatului dacă este bine sau nu dea un anumit telefon sau să poarte o anumită discuţie.
Sistemul este în faza de dezvoltare, iar detaliile exacte ale operaţiunilor pe care le poate executa sunt încă dezbătute în firmă. Un angajat familiar cu acest proiect l-a descris ca fiind „o încercare de a transforma creierul lui Ray într-un computer”.
Bridgewater administrează active de 160 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt concurent. Fondul a adus clienţilor profituri totale de două ori mai mari decât concurenţa, potrivit LCH Investments, firmă care plasează banii clienţilor în fonduri de hedging. Ray Dalio a câştigat personal 1,4 miliarde de dolari în 2015, conform datelor companiei de cercetare Institutional Investor’s Alpha.
Cu toate acestea, fondul fanion al Bridgewater înregistra la un moment dat în 2016 o scădere anuală de 12%, alarmându-i pe strategii firmei. La mijlocul lunii decembrie fondul nu doar că îşi revenise, dar avea o creştere de aproape 4%. Un alt fond, cu comisioane mai mici, avansa cu 8%.
Regulile pe care trebuie să le respecte angajaţii de la Bridgewater sunt strânse într-un manifest de 123 de pagini intitulat „Principii”. Fiecare angajat ar trebui să le cunoască şi să le aplice cu stricteţe. Pe lângă maxime precum „În cele din urmă vei primi ceea ce meriţi”, principiile conţin şi sfaturi de la Dalio. Unul este: „Nu-ţi selecta bătăliile. Luptă-te în toate”.
Bridgewater nu ascunde că o cincime din angajaţii noi pleacă după niciun an de lucru. Presiunea este atât de mare încât aceia care rămân sunt adesea observaţi plângând prin toalete, povestesc cinci actuali şi foşti angajaţi. Articolul de faţă are la bază interviuri cu ei şi cu mai mult de o duzină de colegi de-ai lor sau persoane apropiate firmei. Dalio s-a întors să conducă Bridgewater la începutul anului trecut, după ce în urmă cu şase ani se retrăsese într-un rol de mentor. În doar câteva săptămâni, i-a adunat pe toţi managerii sub acelaşi acoperiş şi le-a reproşat că firma s-a îngrăşat şi a devenit ineficientă. Soluţia, le-a explicat el, ar fi o „renovare” prin care angajaţii slabi sunt eliminaţi.
Reducerile de personal au început aproape imediat. De la revenirea sa, personalul s-a diminuat cu 10%. Adică au plecat 150 de oameni. Alte câteva sute de oameni ar putea fi concediaţi în următoarele luni. Unii vor pleca pentru a face loc altora mai buni. Bugetul pentru petrecerea de Crăciun de anul trecut a fost redus cu 20%. În alţi ani, de Crăciun puteai vedea brazi atârnaţi de tavan. Firma a renunţat la aceste extravaganţe.
Atins de dezvăluirile de la începutul anului trecut despre problemele interne ale companiei, Dalio a schimbat vechiul sistem, în funcţiune de zeci de ani, de a face cunoscut tuturor angajaţilor tot ce s-a decis la nivelurile mai ridicate. În schimb, investitorul a hotărât ca doar 10% din personal să aibă acces complet la ceea ce el numeşte „transparenţă radicală”. A scris un nou principiu, care încă nu este destinat tuturor şi care spune: „Aşteaptă-te ca aceia care primesc transparenţa radicală să o folosească responsabil şi nu le-o da dacă nu pot face acest lucru”.
Când un angajat i-a reproşat într-o şedinţă deschisă lui Dalio că forţa răspunsului s-ar putea să nu fie proporţională cu pagubele produse de scurgerea de informaţii, investitorul a răspuns că în calitate de inventator al sistemului de management al firmei a decis că răspunsul este cel potrivit.
Dalio a înfiinţat Bridgewater în 1975, ca firmă de cercetare cu sediul în apartamentul său cu două dormitoare din Manhattan. A atras atenţia prin talentul său de a prezice tendinţe macroeconomice. La baza succesului său, explică adesea Dalio, stă crediţa că pieţele reflectă lucrarea unei maşinării economice greşit înţelese, iar interpretarea semnelor lăsate de această maşinărie cere o dedicare neînreruptă şi adesea dureroasă pentru „dezacordul profund de păreri”. De aceea angajaţii sunt încurajaţi să se provoace unul pe celălalt în mod repetat şi fără rezerve.
Un autoturism Dacia Logan din România a împlinit o ”vârstă” venerabilă în kilometri.
Matei Anastasie este unul dintre cei mai vechi taximetrişti din Slobozia. El se mândreşte că automobilul cu care a parcurs considerabila distanţă are motorul original, fără să fi fost segmentat vreodată. Loganul cu care Matei Anastasie a înregistrat această performanţă este e versiune cu motor 1.4 produs în 2008.
Echipa Flex, formată din 12 români pasionaţi de robotică, se pregăteşte de “All Japan Robot-Sumo Tournament”, care are loc anual în Tokio, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii echipei. Cu o experienţă de cinci ani în a construi roboţi care participă în competiţii ce imită luptele tradiţionale de sumo japonez, tinerii care formează echipa Flex, atât ingineri, cât şi studenţi ai Facultăţilor de Electronică şi de Automatică, au un palmares de 15 medalii de aur, argint şi bronz la competiţii naţionale şi internaţionale de profil, fiind campioni europeni şi vicecampioni mondiali.
Pe 18 decembrie, echipa Flex va participa la categoria „Roboţi autonomi de mega sumo” a competiţiei All Japan Robot-Sumo Tournament, cu trei roboţi: veteranii Wolf şi Shreddinger şi noul Cheetah.
„Robotii sunt realizaţi intregral de echipă. Proiectarea mecanică este realizată de către noi, iar piesele sunt făcute într-un atelier de mecanică fină. Aceste lucruri ne asigură performanţe superioare. Toţi roboţii au în componenţă doar piese de înaltă calitate, precum motoare elveţiene şi senzorii de înaltă precizie. Electronica roboţilor este proiectată, de asemenea, în cadrul echipei. Anul acesta, noutatea este reprezentată de robotul Cheetah, care sperăm se descurce cât mai bine în luptele japoneze”, a declarat Ing. Adrian Gaşpar, liderul echipei.
Confruntările roboţilor autonomi din categoria sumo, inspirate din luptele tradiţionale japoneze cu acelaşi nume, au luat amploare în ultimii ani la nivel mondial. Concursul din Japonia are o tradiţie de 27 de ani şi a fost primul de acest gen din lume.
Jocul de sumo „robotic” implică aşezarea a doi roboţi într-un ring circular de oţel, vopsit negru, cu diametrul de 1.54 metri. La semnalul de start al arbitrului, robotii trebuie să se excludă reciproc din ring prin împingere sau ridicare. Primul robot care ajunge să atingă suprafaţa din afara ringului, pierde. La categoria de roboţi autonomi, intervenţia umană este inexistentă. Roboţii iau decizii pe baza senzorilor cu care sunt echipaţi. Hotărârile pe care aceştia le iau în timpul luptei se datorează tacticilor preprogramate.
Participarea la acest campionat este în sine o recunoaştere a meritelor echipei, admiterea în competiţie făcându-se doar pe baza unei invitaţii din partea organizatorilor, în funcţie de performanţele anterioare ale echipelor. „Acest concurs este cel mai important pentru noi, deoarece dincolo de recunoaşterea oferită de premii, ne ajută să ne perfecţionăm activitatea şi să ne măsurăm puterile cu roboţi din toate colţurile lumii” a adăugat Adrian Gaşpar.
Teamnet Group, integrator regional de sisteme, printre care şi sisteme de tip UAV (aeronave fără pilot), este partenerul principal al Echipei Flex. Compania susţine proiectul cu suma de 8.000 euro, sprijinind astfel pregătirea şi deplasarea echipei Flex la concursul internaţional “All Japan Robot-Sumo Tournament”.
Echipa Flex este formată în prezent din: Ing. Adrian Gaşpar, Ing. Andreea Beciu, Drd. Ing. Bogdan Istrate, Drd. Ing. Teodor Roşca, Ing. Cristina Teodorescu, Ing. Maria Laura Nichifor, Ing. Marius Gîbu, Ing. Ovidiu Marius Alexandru, Ing. Robert Coţofană, urb. Suzana Neacsu şi studenţii Andrei Kovari şi Mircea Zamfira.
Candidaţii pentru un post în cadrul companiei de tehnologie Dyson trebuie să rezolve o problemă complicată dintr-un material video al companiei pentru a avea o şansă, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.
Potrivit articolului, şefii companiei britanice nu se uită la CV-uri, scrisori de recomandare sau interviuri – ei vor în schimb să vadă dacă cineva este suficient de inteligent pentru a înţelege puzzle-ul dintr-un material video care se întinde pe o durată 50 de secunde. O voce le spune candidaţilor cheia desluşirii mesajelor criptice din videoclip.
”Bună, suntem Dyson, compania globală de tehnologie. Filosofia noastră este să facem lucrurile să funcţioneze mai bine, aşa că atunci când vine vorba de angajarea de noi talente, vrem să găsim modalităţi mai bune prin care să găsim oameni care gândesc la fel ca şi noi. De aceea am construit Rethinkers, provocarea noastră în materie de recrutare.”
Aplicanţii trebuie să treacă prin patru etape pentru a primi accesul la ”campusul top secret” de tehnologie al Dyson şi la la o întâlnire cu directorul executiv al companiei. Cheia întregii probleme este în videoclip.
Clipul continuă: ”Fiecare etapă testează câte o calitate pe care o căutăm la angajaţii companiei. ”Dacă treci cu bine de toate cele patru etape, vei fi recompensat cu acces la campusul top secret de tehnologie al companiei şi la o întâlnire cu CEO-ul nostru. Aşadar, ai ceea ce trebuie?”
Videoclipul face parte din planul producătorului de aspiratoare de a angaja 3.000 de noi ingineri în următorii patru ani.
Dyson este o companie fondată de inventatorul britanic James Dyson care produce, printre altele, uscătoare de mâini şi aspiratoare.
Eforturile de a schimba cursul istoriei şi liniştea naturii au fost întotdeauna un motiv principal al civilizaţiei umane, timp de mai multe secole.
Fie că este vorba de intenţia de a stăpâni aerul prin inventarea avioanelor sau construcţia mega-structurilor, precum piramidele, sau oprind fluxul uneia dintre cele mai mari resurse de apă din lume – “Cascada Niagara”.
Cascada Niagara este compusă din Cascada Horseshoe şi Cascada Americană.