BusinessMagazin

Tag: infractori

  • Dispozitivele inteligente, din ce în ce mai ameninţate de programele malware

    Dispozitivele inteligente precum ceasurile şi televizoarele smart, routerele şi camerele foto, sunt conectate între ele şi, împreună, contribuie la dezvoltarea fenomenului IoT (Internet of Things), o reţea de dispozitive echipate cu tehnologie integrată care le permite să interacţioneze – unele cu altele sau cu mediul extern. Din cauza numărului mare şi a varietăţii dispozitivelor, IoT a devenit o ţintă atractivă pentru infractorii cibernetici. Prin compromiterea dispozitivelor IoT, infractorii reuşesc să spioneze utilizatorii, să-i şantajeze şi chiar să îi facă, discret, complicii lor.

    Experţii Kaspersky Lab au cercetat malware-ul IoT pentru a determina cât de serioase sunt riscurile. Ei au plasat capcane (aşa-numitele “borcane cu miere”/”honeypots”) – reţele artificiale care simulează activitatea reţelelor diferitelor dispozitive IoT (routere, camere conectate) pentru a observa încercările malware-ulul de a ataca dispozitivele virtuale. Nu au avut de aşteptat mult: atacurile cu eşantioane cunoscute sau necunoscute anterior au început să apară aproape imediat ce capcana a fost instalată.

    Cele mai multe dintre atacurile înregistrate de experţii companiei au ţintit dispozitive de înregistrare video sau IP-urile camerelor (63%), iar 20% dintre atacuri au fost lansate împotriva unor dispozitive ca routere şi modem-uri DSL. Aproximativ 1% dintre ţinte au fost dispozitive foarte folosite, precum imprimante şi dispozitive electrocasnice inteligente.

    China (17%), Vietnam (15%) şi Rusia (8%) se află în top 3 ţări cu dispozitive IoT afectate, fiecare cu un număr considerabil de aparate infectate. Urmează Brazilia, Turcia şi Taiwan, toate având câte un procent de 7%.

    Până acum, pe parcursul acestui experiment, cercetătorii au colectat informaţii despre mai mult de 7.000 de mostre de malware create special pentru dispozitive conectate.

    Conform experţilor, motivul acestei creşteri este simplu: lumea IoT este fragilă şi expusă în faţa infractorilor cibernetici. Majoritatea dispozitivelor smart au sisteme de operare Linux, atacurile asupra lor fiind mai simple, deoarece infractorii pot să scrie coduri malware generice care ţintesc un număr imens de dispozitive simultan.

    Conform experţilor, deja sunt peste 6 miliarde de dispozitive inteligente în lume. Cele mai multe dintre ele nici măcar nu au instalată o soluţie de securitate şi producătorii lor nu mai vin, de regulă, cu actualizări de securitate sau firmware nou. Acest lucru înseamnă că sunt milioane de dispozitive posibil vulnerabile sau deja compromise.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, care în anul 2017 aniversează 20 de ani de activitate. Portofoliul companiei include protecţie endpoint de top şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejaţi de tehnologiile Kaspersky Lab, precum şi 270.000 de companii client, pe care le ajutăm să protejeze ce e mai important pentru ele.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • Politician italian: Italia a importat “infractori” români, România importă companii şi capital

    “Italia a importat din România 40% dintre infractorii lor. În timp ce România importă din Italia firmele noastre şi capitalul. Ce afacere este această Uniune Europeană!”, a scris Luigi Di Maio pe pagina sa de Facebook, potrivit publicaţei La Stampa şi site-ului LiberoPensiero.eu.

    “Dat fiind că Italia nu a vrut niciodată să facă justiţia să funcţioneze, ba chiar de multe ori a sabotat-o intenţionat, noi atragem infractori, în timp ce companiile noastre merg acolo unde sistemele judiciare sunt mai eficiente: cum este cazul României”, a explicat Luigi Di Maio, denunţând corupţia din Italia.

    Declaraţiile deputatului italian au atras reacţiile asociaţiilor românilor din Italia şi a ambasadorului României, George Gabriel Bologan.

    “Este un mesaj care, dincolo de opiniile personale, îi ofensează pe toţi concetăţenii mei de bunăcredinţă. John Austin afirma că rostirea unei propoziţii înseamnă o acţiune care poate distruge sau construi. Iar cuvintele, chiar într-un anumit context, pot ofensa, fără ca acesta să fie scopul intenţionat. Comunitatea românilor este bine integrată în structura socială italiană”, a declarat George Gabriel Bologan.

  • Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor

    Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.

    În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.

    Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor”, ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.

    “Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?”, spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.

    Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.

    Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis “coordonator”.

    “Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită”, spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.

    Ca urmare a acestei politici de “umanizare” a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.

    Iar Bastoy nu este singura închisoare “umană” a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR – CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC DeclanLawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Ţara unde preşedintele afirmă că a omorât personal infractori

    Rodrigo Duterte, preşedintele din Filipine, a afirmat miercuri că a omorât personal presupuşi infractori când deţinea funcţia de primar al oraşului Davao, relatează BBC News online.

     Aceasta este prima afirmaţie în acest sens făcută de Rodrigo Duterte de când a devenit preşedinte, în iunie. În 2015, Duterte făcuse comentarii similare.

    Duterte a condus oraşul Davao două decenii, lăudându-se cu reducerea infracţionalităţii şi cu susţinerea execuţiilor extrajudiciare.

    “În Davao, eu omoram personal infractori doar pentru a le arăta poliţiştilor că, dacă eu puteam face acest lucru, de ce nu ar fi putut şi ei”, a afirmat Duterte miercuri.

     “Mergeam cu o motocicletă pe străzile din Davao, patrulam pe străzi, căutând probleme. Aşteptam o confruntare pentru a putea omorî pe cineva”, a subliniat Duterte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde preşedintele afirmă că a omorât personal infractori

    Rodrigo Duterte, preşedintele din Filipine, a afirmat miercuri că a omorât personal presupuşi infractori când deţinea funcţia de primar al oraşului Davao, relatează BBC News online.

     Aceasta este prima afirmaţie în acest sens făcută de Rodrigo Duterte de când a devenit preşedinte, în iunie. În 2015, Duterte făcuse comentarii similare.

    Duterte a condus oraşul Davao două decenii, lăudându-se cu reducerea infracţionalităţii şi cu susţinerea execuţiilor extrajudiciare.

    “În Davao, eu omoram personal infractori doar pentru a le arăta poliţiştilor că, dacă eu puteam face acest lucru, de ce nu ar fi putut şi ei”, a afirmat Duterte miercuri.

     “Mergeam cu o motocicletă pe străzile din Davao, patrulam pe străzi, căutând probleme. Aşteptam o confruntare pentru a putea omorî pe cineva”, a subliniat Duterte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro