BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Volumul finanţării garantate prin IMM Invest a depăşit în 2 luni 10 mld. lei, susţine Fondul de Garantare, care nu spune însă şi câţi bani au ajuns la firme

    La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, susţine un comunicat transmis de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Adică 2/3 din suma de 15 mld. lei pe care statul este dispus să o garanteze în cadrul programului pentru IMM-uri destinat depăşirii crizei.

    Comunicatul îl citează pe Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: „Soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM si companiilor a crescut  în ultimii 12 ani, cu 40 mld. lei, de la 77 mld. lei în 2007 la 117 mld. lei în 2019, media de creştere lunară ajungând la 0,3 mld. lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat finanţări de 10,2 mld. lei în aproximativ două luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu“. Dar sursa citată nu arată şi câţi bani au ajuns la companii – şi aici este marea problemă: Fondul aprobă multe dosare, dar băncile nu aprobă finanţarea.

    Pentru ca o companie să-şi vadă banii din împrumut pe această cale, ea trebuie să treacă prin mai multe etape, ultima fiind semnătura pe care banca o pune pe contract şi virarea banilor. Mişu Negriţoiu, fost şef al ING Bank/România, a explicat la ZF Live că, chiar dacă statul garantează 80-90% din împrumuturile astfel acordate, niciun bancher nu-şi permite să lase deoparte aşa-numitul risk sharing (împărţirea riscului), în limbajul de specialitate.

    Şeful FNGCIMM face, în comunicatul citat, şi o apreciere la „Planul National de Investiţii şi Relansare Economică“ lansat de PNL şi despre care nu mai spune nimeni nimic, deşi au trecut doar două săptămâni de la lansarea lui.

    „Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este un plan de investiţii care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Mai este nevoie de o măsura pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (printr-o schemă de reasigurare – n.red.)  – obţinerea de produse/servicii cu plata la termen, principalul canal de finanţare a firmelor din România“. Or, nimeni nu a blocat aceesul la creditul comer­cial/creditul furnizor care a ajuns, în România, de trei ori mai mare decât creditul bancar: peste 383 mld. lei, credite-furnizor, faţă de 117 mld.. lei credite bancare. Sunt economişti, precum Tănase Stamule, decan al Facultatăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine – ASE care pun sub semnul îndoielii valabilitatea stimulării acestui mecanism (pentru că o companie care nu-şi mai poate achita un credit-furnizor nu se pune doar pe sine într-o situaţie-limită, ci pune şi alte companii care, pe lanţ, au participat la acest mecanism).

    iulian.anghel@zf.ro

  • Raiffeisen Bank a aprobat până acum 1.000 de credite IMM Invest, în valoare de 500 mil. lei, din 5.000 de solicitări primite

    Raiffeisen Bank a aprobat 1.000 de credite IMM Invest, în valoare de 500 de milioane de lei, banca având până acum 5.000 de solicitări pentru finanţări prin acest program. 

    „Programul IMM Invest înseamnă mult efort colectiv şi angajament din partea tuturor celor implicaţi: clienţi, echipa de creditare, dar şi autorităţi. Am învăţat împreună pe măsură ce au fost iniţiate, analizate şi promovate cereri şi iată că acum am depăşit pragul primelor 1.000 de aplicaţii aprobate intern. Suntem siguri că odată ce fondurile vor ajunge la antreprenori, vom simţi cu toţii efecte concrete, pozitive şi de bunăstare. Această iniţiativă permite reluarea investiţiilor acolo unde au fost oprite în primăvara acestui an, revigorarea activităţii curente, dar dă şi încredere în viitorul proiectelor“, a spus Raluca Nicolescu, director Aria IMM la Raiffeisen Bank. 

    IMM Invest permite companiilor să ia credit de la bănci cu garanţie dată de stat, valoarea totală a garanţiilor puse la dispoziţie de Guvernul României  fiind de 15 mld. lei. Procesul de acordare a creditelor IMM Invest la Raiffeisen Bank poate dura de la câteva zile până la trei săptămâni.

    De la declararea stării de urgenţă, peste 3.000 de IMM-uri au primit amânarea ratelor la credite, prelungirea liniilor de credit sau alte soluţii adaptate situaţiei lor. 

    De asemenea, programul Factory by Raiffeisen, dedicat finanţării start-up-urilor, a fost extins fiind incluse startup-uri care pot aduce o contribuţie societăţii în această perioadă. Raiffeisen Bank avea la 31 martie 2020 peste 2,1 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 93.000 de IMM-uri si 5.700 de companii mari si medii.

     

  • Ce şanse mai au cele peste 12.000 de IMM-uri respinse de bancă să mai primească bani prin programul IMM Invest?

    La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, 7.418 credite în valoare de 6,2 mld. lei au fost aprobate, iar 12.390 de cereri au fost respinse de băncile înscrise în program. Astfel, ce şanse mai au antreprenorii ale căror cereri au fost respinse de bănci să mai obţină finanţare prin acest program? Reprezentanţii Fondului Naţional de Garan­tare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) spun că IMM-urile respinse pot alege altă bancă pentru finanţare şi că pot schimba maximum trei finanţatori.

    ”În cazul în care IMM-ul aplicant primeşte refuz de la banca selectată sau doreşte să schimbe banca, aceast lucru este posibil prin punerea solicitării în starea Refuz de către finanţator în portalul imminvest.ro. Din această stare, IMM-ul poate relua procesul de înscriere pentru a selecta un alt finanţator. În cadrul programului, IMM-ul poate schimba până la maximum trei finanţatori. Stadiul unei cereri poate fi urmărit prin intermediul portalului IMM Invest de pe pagina principală accesând secţiunea “Solicitări IMM” şi introducând CUI/RUE în rubrica “Caută”. Astfel, clienţii pot urmări în timp real starea în care se află solicitarea”, au transmis reprezentanţii FNGCIMM, la solicitarea ZF.

    La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, 7.418 credite în valoare de 6,2 mld. lei au fost aprobate, jumătate din sumă mergând spre investiţii şi cealaltă jumătate fiind credite pentru capital de lucru. Cele mai mult credite au fost acordate microîntreprinderilor – 4.084 de credite, în valoare totală de aproape 2 mld. lei, urmate de întreprinderile mici, cu 2.763 de credite în valoare de circa 2,8 mld lei şi de întreprinderile mijlocii – 571 de credite cu o valoare totală de aproape 1,5 mld. lei. 

    IMM Invest este un program guvernamental care ajută firmele mici şi mijlocii afectate de criza pandemiei de COVID-19 să asigure capital de lucru şi de investiţii în contextul economic actual. Prin intermediul acestui program, statul garantează până la 90% din valoarea creditelor obţinute de firme de la bănci.

    De asemenea, statul subvenţionează dobânda pentru aceste credite, însă doar până la sfârşitul acestui an, subvenţionarea pentru anii următori fiind posibilă doar dacă prognoza de creştere economică este mai mică decât creşterea din acest an.

     

     

  • Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”

    „Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
    Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
    relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
    Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
    Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:


    1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
    Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.

    2. Datele sunt utile oriunde
    Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
    Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.

    3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
    Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
    Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
    Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
    Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
    Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.

    4. Depăşirea celor din jur
    Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
    În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.


    5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
    adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
    să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop.

  • Barometru: Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere

    Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere, pentru prima dată de la debutul pandemiei, arată primul Barometru al IMM-urilor din ţară, lansat de către SmartBill. 

    Potrivit platformei, ce monitorizează peste 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii din toată ţara, luna mai s-a încheiat cu +4,5% faţă de luna aprilie, marcând primele semne pozitive ale pieţei.

    „Economia României a primit o adevărată gură de oxigen odată cu primele relaxări din luna mai, iar asta se vede cel mai bine în statisticile Barometrului. Dacă ne gândim că, în luna aprilie, IMM-urile înregistrau o evoluţie negativă de -25,7%, iar peste doar o lună am ajuns la +4.5%, putem spune ca asistăm la începutul revenirii economiei”, spune Radu Hasan, Co-Fondator & CEO SmartBill.

    Cu toate acestea, în cazul evoluţiei anuale (YoY), IMM-urile mai au teren de recuperat, valoarea fiind tot negativă şi în luna mai, adică -14,9%.

    Sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere în luna mai este cel al spectacolelor, evenimentelor culturale şi recreaţionale, +237% faţă de luna aprilie (dar totuşi -85% faţă de luna mai 2019). Pe locul 2 în acest top se regăsesc IMM-urile ce au ca obiect de activitate sănătatea şi asistenţa socială: +66% faţă de aprilie (-33% faţă de luna mai 2019).

    „Observăm o creştere semnificativă şi în domeniul imobiliar. Barometrul nostru arată că luna mai s-a încheiat cu o creştere a cifrei de afaceri de +39% pentru IMM-urile din acest sector. Mai mult, este unul dintre doar 2 sectoare cu evoluţie pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: +2% faţă de mai 2019. Ne aşteptăm ca trendul de creştere să se accentueze în luna iunie, încă mai este foarte mult de recuperat faţă de acum un an”, adaugă Radu Hasan.

    La nivel geografic, cele mai importante creşteri sunt înregistrate în Vest (+13% / -12% YoY), Nord-Vest (+12% / -16% YoY) şi Nord-Est (+10% / -17% YoY). În Sud şi Sud-Vest, procentele sunt identice în ceea ce priveşte creşterea lunară, +9%, dar la nivel anual Sud-Vestul are cel mai mult de recuperat, -22%. Sud-Estul a ajuns la +2%, dar păstrează, de asemenea, o evoluţie negativă semnificativă faţă de luna mai 2019 (-21%). În ceea ce priveşte zona Bucureşti-Ilfov, creşterea lunară este de 2%, şi un raport YoY de -13%.

    Dezvoltat în 2007, de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, SmartBill este în prezent un program de gestiune şi facturare cu peste 65.000 de clienţi.

     

  • Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României

    Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi introducerii unor taxe pentru firmele din complex în avantajul CCIR.

    Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri o propunere legislativă care prevede trasnferul gratuit a 502.167 mp către CCIR, instituţie care deţine deja dreptul de folosinţă a terenurilor din 2004, pe o perioadă de 49 de ani.

    ”CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, se arată într-un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

    În opinia acestuia, Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, între Primăria Muncipiului Bucureşti şi organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, pentru dezvoltarea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, construirea unei săli polivalente şi organizarea de evenimente.

    În acest context, Consiliul pentru IMM-uri solicită Camerei de Comerţ a României să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 mp. pentru o perioadă de 49 de ani.

    Propunerea legislativă propune introducerea unor taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor –  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri. Taxele variază între 10 euro pe an şi 100 euro pe an.

    ”O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României –  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”, spun reprezentanţii IMM-urilor.

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS, deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, au propus recent un proiect de dezvoltare, în valoare de 2,8 mld.euro, care presupune modernizarea şi extinderea Romexpo. Noul centru expoziţional va include o sală multifuncţională, un Centru de Conferinţe şi Congrese, hotel, parc, zonă de promenadă, Muzeul de Istorie Monetară, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară.

     

  • Peste 103.000 de cereri de finanţare au fost depuse în cadrul IMM Invest, în trei săptămâni de la lansare. Dar doar 208 de antreprenori au primit aprobare din partea băncilor

    Aproximativ 103.300 de cereri de finanţare au fost depuse de antreprenori în cadrul programului guvernamental IMM Invest, pe parcursul celor peste trei săptămâni de funcţionare a platformei, însă, până în prezent, doar 208 de cereri au fost aprobate de băncile înscrise în cadrul programului, potrivit datelor oferite de platforma de analiză confidas.ro.

     

    Companiile ale căror cereri de finanţare au fost aprobate sunt active în diverse sectoare şi desfăşoară activităţi precum fabricare de mobilă, fabricarea articollor de îmbrăcăminte, de încălţăminte, fabricarea de uşi şi ferestre, comerţ cu ridicata al cerealelor şi seminţelor, activităţi de asistenţă medicală, lucrări de construcţii, creşterea păsărilor sau transporturi rutiere de mărfuri.

     

    Pe lista cererilor de finanţare aprobate de cele 22 de bănci înscrise în cadrul IMM Invest se află companii precum Umnilemn D&G din Satu-Mare – cu afaceri nete de peste 15,4 mil. lei şi un număr de 112 angajaţi-, Rexton Grup din Prahova – cu afaceri nete de peste 11,8 mil. lei şi 136 de salariaţi-, Prioris din Vrancea – cu 114 salariaţi şi afaceri nete de 4,1 mil. lei-, Metrotehnica International – cu afaceri nete de peste 44,6 mil. lei şi 45 de angajaţi-, Pop Sistem din Satu-Mare – cu o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei şi 21 de angajaţi. Datele despre companii sunt pe anul fiscal 2018.

     

    IMM Invest este un program de finanţare care îşi propune să asigure capital de lucru şi de investiţii firmelor mici şi mijlocii afectate de criza provocată de pandemia de Covid-19.

     

    Prin intermediul programului, statul garan­tează până la 90% din valoarea credi­telor obţinute de firme de la bănci, însă doar până la sfârşitul acestui an. Pro­gramul are un plafon pentru subvenţionarea dobân­zilor în valoare de 781 milioane de lei şi un plafon maxim de garantare de15 miliarde de lei.

     

  • Colliers: Relansarea retailului şi turismului şi susţinerea IMM-urilor, principalele măsuri luate în Europa pentru ieşirea din starea de urgenţă. Strategia României nu face excepţie

    Toate ţările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea şi repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă. Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă.

    Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ.

    Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

    Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
    „Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurentiu Lazar, managing partner la Colliers International.

    Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de COVID-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă.

    Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.

    România, sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor

    Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

    Autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

    Măsuri de susţinere a sectorului imobiliar în Europa

    Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
    În Germania şi Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce priveşte evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârşitul stării de urgenţă. Alte ţări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenţii pentru chirii de către stat dacă anumite condiţii au fost îndeplinite.

    Aproape toate ţările au luat măsuri privind accesul la finanţare pentru IMM-uri şi pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Austria au anunţat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susţine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunţat pachete de garanţii de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o îngheţare completă a finanţării, cu consecinţe grave în întreaga economie europeană.

  • România are acum o şansă istorică de a înlocui o parte dintre importuri cu o producţie locală, care ar deveni cheia pentru revenirea economiei

    ZF IMM ’20: IMM-urile, în faţa celei mai mari încercări din ultimele trei decenii. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul CEC Bank, Coface şi CSR Nest.

    Deşi va avea un impact puternic asupra economiei, această criză vine şi cu oportunităţi pentru antreprenorii români, cred reprezentanţii mediului de business, care au explicat în cadrul videoconferinţei că România trebuie să ia măsuri rapide pentru a fructifica aceste oportunităţi.

    „Cred că deja există nişte oportu­ni­tăţi şi companiile beneficiază de ele. Destabilizarea lanţurilor de im­port le aduce oportunităţi compa­ni­ilor. În mo­mentul acesta, criza nu are un element de lăcomie, este extrem de important să intervenim acum pentru că există oportunitatea preluării acti­vităţii de import, există opor­tunitate şi în turism. Trebuie acţionat acum, tre­buie acţionat decisiv“, crede Eugen Anicescu, country manager, Coface România.

    Această criză a făcut antreprenorii să se gândească la soluţii prin care să se adapteze situaţiei şi să supra­vie­ţuiască, iar dacă această atitudine va continua, mediul de afaceri va supra­vieţui chiar şi acestei perioade foarte dificile, cu care oamenii de afaceri nu s-au mai confruntat, crede Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al Comitetului de direcţie CEC Bank.

    „Există lichidităţi în sistemul bancar, nu ne-am confruntat cu o fugă a capitalului. Avem o bază bună să restartăm economia, iar antreprenorii trebuie să îşi asume diferite planuri de investiţii.  Am văzut antreprenori care caută soluţii să se adapteze, chiar şi restaurantele. Dacă avem această atitudine, cu siguranţă vom supra­vie­ţui. Nu trebuie să aşteptăm doar statul să intervină în economie. Această si­tuaţie a făcut ca micile businessuri să se gândească la soluţii“, spune el.

    Cristian Păun, preşedintele Fon­dului Naţional de Garantare a Credi­te­lor pentru IMM-uri (FNGIMM), crede că trebuie să ne con­cen­trăm pe relansarea producţiei, înainte de a ne gândi la relansarea consumului pentru a ieşi din această criză.

    „Trebuie să ne concentrăm pe re­lan­sarea producţiei, înainte de re­lansarea consumului. Pe asta se bazea­ză programul IMM Invest, să restar­teze industria cu cei care îşi doresc să participe şi au o abilitate în a face aşa ceva. Acest parteneriat pu­blic-privat trebuie să producă aceste efec­te de salvare. De asemenea, tre­buie să limităm programele de sprijin şi la ce resurse are statul român la dis­poziţie acum. Trebuie să dublăm efor­turile statului de a oferi sprijin cu re­por­nirea economiei“, afirmă Cristian Păun.

    La rândul lui, Cosmin Moldovan, director general, Moldovan-Carman­geria Sânnicoară, crede că trebuie să pro­movăm mai mult produsele autoh­tone şi să sprijim producţia.

    „Ar fi bine să nu intrăm în panică, să fim pozitivi şi curajoşi şi să reîncercăm să repornim activitatea. Ce a fost oprit este greu de repornit după aceea“.

    Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, crede că producţia trebuie repornită simultan cu consumul.

    „Trebuie să pornim simultan şi producţia, şi consumul. Primul lucru care trebuie susţinut este lanţul dintre consumator şi producător, acesta trebuie să funcţioneze corect pentru ca lucrurile să se întâmple mult mai repede“, afirmă el.

    Florin Jianu, preşedintele Con­siliului Naţional al Întreprin­derilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), consideră că statul ar trebui să se concentreze pe susţinerea lanţului valoric pentru a stimula consumul şi pe investiţii sistemice şi de tip suport.

    „Sunt patru piloni necesari pentru re­ve­nirea economiei: susţinerea edu­ca­ţiei este cheia, trebuie să ne ui­tăm la masa de start-up-uri şi să in­vestim în ele, susţinerea lanţului valoric, trebuie să stimulăm consumul, pentru că oamenii vor fi reticenţi să cumpere, iar o soluţie ar fi ca vouchere sau bonuri de consum să ajungă la oamenii care sunt în şomaj sau şomaj tehnic şi să le folosească în IMM-uri“, a spus el.

    Pe de altă parte, sunt IMM-uri care au început să fructifice deja opor­tu­nităţile apărute în această perioadă. De exemplu, compania Electric din Focşani, un producător de ambalaje, a fost nevoită să şi importe anumite pro­duse, precum pulveriza­toa­rele, din Turcia sau China, deoare­ce nu avea în fa­brică o linie specifică pentru a le face.

    Cosmin Buzăianu, director de vân­zări şi marketing al Electric, a men­ţionat însă în cadrul eveni­mentului ZF că astfel au văzut o oportu­nitate să investească într-o no­uă divizie de busi­ness. „Ne-am adap­tat, iar acum facem şi comerţ, dar vrem să producem şi noi aceste repere, pulveri­zatoarele. Am început o investiţie în acest sens.“

  • Discuţiile cu Guvernul despre susţinerea IMM-urilor continuă. Ce spun reprezentanţii unui hub axat pe ajutarea IMM-urilor

    Prima consultare cu reprezentanţii Guvernului pe marginea setului de măsuri rezultate din cercetarea iniţiată de Ingenius Hub, în cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19”, a avut loc miercuri, 29 aprilie 2020. Discuţiile au fost legate de: măsuri fiscale pentru menţinerea locurilor de muncă şi susţinerea industriilor afectate, propuneri de programe de finanţare pentru IMM-uri din fonduri guvernamentale şi fonduri UE, măsuri de creditare, măsuri specifice pentru digitalizare. La dezbatere au participat reprezentanţi ai celor patru medii esenţiale pentru inovare şi schimbare: mediul public, mediul de afaceri, mediul universitar şi mediul asociativ, potrivit informatiilor trimise de reprezentantii Ingenius Hub.

    La dezbaterea iniţiată de Ingenius Hub, prin fondatoarea Rodica Lupu, au participat secretarii de stat Daniela Nicolescu şi Liviu Rogojinaru, de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Svetlana Gomboş, director AMPOC, din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Tănase Stamule, consilier pe probleme economice al premierului, precum şi 50 de reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai patronatelor, ai profesiilor liberale, ai mediului universitar şi ONG-urilor, cum ar fi CNIPMMR, CONAF, UGIR, ANAT, RBL, Asociaţia Hotelierilor, CRE, Asociaţia Clusterelor, ADAF, Camere de Comerţ, Universitatea de Vest şi Universitatea Valahia, comunităţile Pro Afaceri Braşov, Antreprenor în România, Uprisers şi Viaţa de freelancer, lideri de opinie de marcă precum prof. Dr. Ovidiu Nicolescu, Gabriel Biriş sau Dan Ştefan şi, nu în ultimul rând, antreprenori şi experţi în diferite domenii.

    „Cred că este necesar mai mult decât oricând să ne ascultăm unii pe alţii, să avem răbdare să găsim punctele comune şi măsurile care sunt benefice tuturor, nu doar unora. Este încurajator faptul că reprezentanţii guvernului au disponibilitate pentru dialog. Rămâne să lucrăm împreună, toţi cei care putem să o facem, pentru a găsi rapid soluţii optime, fără să adâncim dezechilibre deja existente în economia noastră şi fără să compromitem nici echilibrul pe termen lung prin măsuri iresponsabile. Avem aşteptări mari de la acest demers, pentru că am avut bucuria să avem parteneri constructivi, care au şi viziune, dar şi spirit de echipă. Am reuşit să generăm un dialog deschis, civilizat şi în spirit de cooperare cu ajutorul partenerilor care ni s-au alăturat atât în reţeaua Ingenius Net, de un an încoace, dar şi acum, în contextul campaniei noastre. Ne-am propus un obiectiv important: să democratizăm dialogul social, să facem astfel încât să fie auzite vocile micilor antreprenori, ale profesioniştilor liberali, ale freelancer-ilor, ale celor care rareori au prilejul să îşi comunice problemele şi ideile la un nivel la care să poată avea impact. Invit pe toţi cei care doresc să se implice, să adauge propuneri la documentul deschis şi colaborativ pe care îl punem la dispoziţie. Să fie aceasta lucrarea colectivă a noastră, a tuturor”, a precizat Rodica Lupu, fondatoare Ingenius Hub.

    „Ministerul Economiei apreciază atât invitaţia la dialog cu partenerii din mediul economic, cât şi demersul de cercetare aplicată care a stat la baza măsurilor propuse aici. Suntem deschişi la propunerile dumneavoastră şi chiar vă încurajăm să ne transmiteţi toate ideile astfel încât deciziile pe care le vom lua să fie ancorate în realitate. Totodată, aş dori să lansez un îndemn la responsabilitate socială, în perioada care urmează. Ştiu că e o perioadă dificilă pentru noi toţi, dar trebuie să fim prevăzători şi după încheierea stării de urgenţă şi să încercăm să rămânem mai mult acasă”, a adăugat Liviu Rogojinaru, secretar de stat MEEMA, în cadrul întâlnirii.

    În baza rezultatelor parţiale obţinute în cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19”,  Ingenius Hub a agregat un set de măsuri economice pe care le-a propus partenerilor săi de dialog ca punct de plecare pentru elaborarea unui memorandum adresat Guvernului. În cadrul consultărilor de miercuri, materialul iniţial a fost completat cu propuneri noi din partea participanţilor, varianta actualizată putând fi consultată aici.

    De săptămâna viitoare, consultările vor fi reluate la nivel sectorial pe domenii de activitate, cu participarea unor delegaţi ai ministerelor de specialitate, astfel încât problemele specifice ale fiecărei zone economice să fie acoperite mai în detaliu.

    Cercetarea din cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19” continuă până pe 4 Mai