„Oprirea, programată pentru realizarea unei serii de operaţiuni ce urmăresc îmbunătăţirea performanţelor, va împiedica clienţii BCR să efectueze tranzacţii e-commerce, la ATM-uri, prin POS-uri sau aparate multifuncţionale”, se arată în comunicat.
De asemenea, „cardurile BCR nu vor putea fi utilizate în reţeaua BCR şi în alte reţele de acceptare”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Vrem să aducem reţeaua la un nou nivel de modernizare, astfel încât să nu mai avem poene de curent, dar dacă decidem să investim există un sistem de stimulente. Fără stimulente, aceste investiţii, modernizarea nu se poate produce, asta e foarte clar. Iar dacă se reduc marjele de profit, nu vom mai avea bani pentru investiţii”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-o conferinţă de presă.
„Dacă ne dorim îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi, prin asta, ridicarea standardelor de viaţă, atunci trebuie să alocăm investiţii semnificative, sprijinite prin stimulente, altfel pur şi simplu nu vor fi investiţii”, a mai spus oficialul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanţii managementului Kardex Remstar: Gilbert Edelmann – Regional Director Finance&Administration – Central Europe, János Michelisz – Director Life Cycle Service – Hungary & Romania, Peter Wilfinger – Director New Business Austria & Romania.
Deschiderea filialei din Timişoara reprezintă un pas pe care Kardex Remstar îl face pentru a fi mai aproape de clienţii săi din România. Kardex Systems Romania le va oferi acestora un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit, datorită serviciilor de vânzare, consultanţă şi service pe care le va asigura.
Kardex Remstar intenţionează totodată să introducă pe piaţă noua familie de produse: Kardex Remstar LR 35 şi Kardex VLM BOX. Sistemul de depozitare LR 35 Kardex Remstar, din cadrul Vertical Buffer Module, răspunde unor tendinţe actuale precum game mai largi de produse, loturi de dimensiuni mai mici şi service de 24 de ore. Inovaţia acestui produs este soluţia de comisionare a pieselor mici din recipiente, cutii de carton şi tăvi, în cadrul unor depozite mici şi mijlocii.
Kardex VLM BOX este rezultatul unui continuu proces pe care Kardex Remstar îl parcurge pentru a dezvolta produse noi, care să se răspundă necesităţilor clienţilor. Kardex VLM BOX este un sistem de recipiente, care pot fi modificate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor de stocuri.
„Deschiderea Kardex Remstar în România este foarte importantă atât pentru noi, cât şi pentru multitudinea de clienţi pe care îi avem deja în această ţară. Produsele noastre diferă de la un client la altul, sunt personalizate în funcţie de necesităţile fiecărui client; motiv pentru care este important să fim alături de ei, să le oferim consultanţă şi service într-un timp foarte scurt. Prin sediul din România, le vom oferi un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit.
De ce am ales Timişoara? Din mai multe motive. În primul rând, pentru că ne-am dorit un oraş care să aibă un nivel înalt al dezvoltării industriale, un nivel înalt al infrastructurii şi deschidere spre Viena şi Budapesta. Bineînţeles, ne-a impresionat şi faptul că Timişoara va fi capitală culturală în 2021.
Un alt aspect care ne-a determinat să deschidem sediul aici este faptul că ne permite să fim aproape de clienţii care au deja sedii în acest oraş – nume bine-cunoscute în industria automotive la nivel local şi global – şi că putem ajunge cu uşurinţă la clienţii din celelalte mari oraşe ale României, precum Cluj, Sibiu sau Braşov.
De asemenea, universităţile din Timişoara sunt renumite pentru că dau specialişti buni în domeniul IT, lucru care ne-a atras oferindu-ne oportunitatea de a găsi angajaţi bine pregătiţi.” – au declarat reprezentanţii companiei, în timpul conferinţei de presă.
Despre Kardex Remstar
Kardex Remstar dezvoltă, produce şi menţine sisteme dinamice de stocare şi de recuperare. Compania este un important furnizor de sisteme de stocare, software de comisionare comenzi şi servicii life cycle. Clienţi din toate industriile folosesc soluţii de la Kardex Remstar pentru a-şi organiza procesele intralogistice într-un mod mai simplu şi mai transparent, precum şi pentru a economisi spaţiu şi costuri de procesare. Clienţii Kardex Remstar provin dintr-o gamă largă de industrii, cum ar fi industria auto, electronică, produse chimice/farmaceutice, vânzare cu amănuntul, inginerie mecanică sau de îngrijire a sănătăţii.
Fondată în 1873, în Statele Unite, compania şi-a extins treptat activitatea în Europa şi Asia şi a instalat cu succes peste 140.000 de sisteme de stocare dinamice pe tot globul. Cu o reţea de vânzări şi o reţea de dealeri extinse, grupul Kardex este activ în peste 30 de ţări şi are aproximativ 1.600 de angajaţi în întreaga lume.
Mai multe informaţii găsiţi pe www.kardex-remstar.com
„Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.
Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.
„Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.
Declaraţiile lui Dodon au fost făcute în contextul unei vizite efectuate de liderul de la Chişinău în Rusia, unde s-a întâlnit cu guvernatorul Sankt-Petersburgului, Gheorghi Poltavcenko.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În ultimele două decenii, consultanţii de la Mercer au analizat condiţiile de viaţă din circa 450 de oraşe din toată lumea pentru ca la final să rezulte o listă cu 213 de oraşe ordonate în funcţie de calitatea vieţeii. Mercer, companie specializată în resurse umane, face acest exerciţiu pentru a vedea care sunt cele mai bune oraşe pentru un expat, dar rezultatul cercetării este util foarte multe categorii de public, inclusiv pentru locuitorii din oraşele respective.
”În Europa, cele mai mari salturi în ceea ce priveşte calitatea vieţii în ultimii 20 de ani au fost vizibile în oraşele din estul Europei“, spune Martine Ferland, senior partner şi preşedinte peste regiunea EuroPac (Europa şi Pacific). ”Factorii care au dus la aceste salturi au fost îmbunătăţirea serviciilor publice, transportul şi siguranţa personală, concomitent cu un acces mai bun la facilităţi de recreere. Ca urmare a unor standarde de viaţă îmbunătăţite, s-a dezvoltat şi o piaţă competitivă a forţei de muncă, multe dintre oraşele din această zonă reuşind să atragă multinaţionale“, continuă reprezentanta Mercer.
Nu este cazul Bucureştiului, cel puţin nu în materie de calitate a vieţii.
În ultimii cinci ani, de exemplu, numărul zilnic mediu de călători cu metroul din Bucureşti a crescut cu circa 8,4%. Staţia campioană în ceea ce priveşte traficul este Aurel Vlaicu, zonă în care sunt concentrate foarte multe sedii de firme. Aici, traficul mediu zilnic de călători a crescut cu 50%, potrivit datelor furnizate de Metrorex. Lipsa unor soluţii coerente pentru gestionarea acestui trafic suplimentar este vizibilă în dimineaţa şi seara fiecărei zile lucrătoare, când vagoanele metrourilor sunt pline până la refuz.
Transportul de suprafaţă încă se face în unele cazuri cu vehicule vechi de 40 de ani, aerul condiţionat fiind o chestiune de noroc în autobuzele Capitalei. |n fiecare zi bucureştenii stau blocaţi în trafic. În lipsa investiţiilor în infrastructura necesară, fluidizarea traficului din Bucureşti se face prin închiderea şcolilor în zilele cu ninsoare.
”Bucureştiul este oraşul unde stai la curte în centru şi la bloc în Voluntari“, spune Liviu Zăgan, arhitect şi senior managing partner al Cumulus, birou de arhitectură înfiinţat anul trecut după fuziunea PZP, SYAA şi Arxtudio. Declaraţia lui Zăgan ilustrează perfect situaţia din Bucureşti, paradoxurile din organizarea celui mai mare oraş din România.
”Legile şi investiţiile publice nu ne ajută să avem un oraş mai bun, iar dacă într-adevăr modificările legislative care prevăd eliminarea pedepselor în cazul intervenţiilor asupra clădirilor-monument vor avea loc, de acum încolo misiunea de a proteja acest patrimoniu va deveni şi mai dificilă“, atrage atenţia Eliza Yokina, arhitect, senior partner în cadrul Cumulus.
Dincolo de sincopele în logica organizării Bucureştiului, lipsa spaţiului este cronică.
”Nu avem străzi, nu avem trotuare, nu avem spaţii pietonale. Până la urmă, acestea sunt spaţiile care aduc calitatea vieţii, acestea sunt zonele care te fac să te bucuri de un oraş, îi dau identitatea culturală. Noi suntem obligaţi să ieşim cu bicicletele în pădure pentru că la birou nu avem cum să ajungem cu ele. Aceasta este problema. |n Bucureşti nu există strategii de regenerare urbană“, spune arhitecta.
În acest context, dezvoltarea Bucureştiului este mai degrabă insulară. La crearea unei astfel de insule de normalitate au contribuit şi arhitecţii de la Cumulus, ei fiind echipa care a redat capitalei Palatul Universul, o axă în jurul căreia a apărut un alt fel de ”oraş„.
Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile către cei interesaţi de cancanurile vremurilor.
După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în 2017 aceasta şi-a redeschis porţile. Chiriaşii Palatului Universul sunt aproape în exclusivitate afaceri din industria creativă, agenţii de publicitate, cafenele, companii de teatru, arhitectură şi alţii.
”Cred că la final s-au aliniat multe planete astfel încât să putem avea rezultatul pe care-l vedem azi. Clădirea a stat aşa zeci de ani, dar a venit un moment când proprietarul acesteia a vrut să îndulcească un pic, dacă putem spune aşa, rentabilitatea investiţiei. Misiunea noastră a fost să realizăm proiectul de amenajare pentru corpurile A şi B şi să supervizăm execuţia acestora. Lucrările au început în 2014-2015, iar partea de proiectare şi construcţia au durat circa doi ani“, explică Zăgan.
Deşi este o clădire cu o istorie de 100 de ani, structura ei este foarte actuală, atribut pe care puţine proiecte de azi îl au ”zidit“ între etaje. ”Este o clădire bine gândită, proiectată de Paul Smărăndescu (arhitect) şi de inginerul Emil Prager, profesionist care a putut la nivelul anilor 1920 să gândească structuri la parametri de rezistenţă moderni. Deşi are o istorie de aproape 100 de ani, clădirea de atunci se pretează pe scheletul unei structuri moderne. Clădirii i se mai spunea «Şantajul şi etajul». Poate este vorba doar despre o legendă urbană, dar se spune că realizarea acesteia a depins într-o oarecare măsură de politica editorială a ziarului. Mai scria de cineva, mai apărea un etaj“, explică zâmbind arhitectul.
Lucrările au vizat două corpuri ale clădirii, reabilitatea corpului A, care are ieşire direct în strada Ion Brezoianu, şi corpul B, în care accesul se face printr-un gang din strada principală, în acest caz lucrările fiind mult mai elaborate.
”Totul a mers conform planului, dar au fost două provocări. După partea de proiectare, am făcut şi partea de project management, aceasta fiind o premieră pentru noi. A trebuit însă să ne implicăm şi în această zonă din cauza colecţiei interesante de constructori cu care am interacţionat. E sânge pe toţi pereţii ăştia pentru că noi am avut de respectat un buget foarte strict, aceasta fiind cea de-a doua provocare. Am făcut cât am putut noi de bine în limitele bugetului disponibil. Proiectul este o premieră pentru că este prima conversie a unei foste hale într-o clădire de birouri. Experienţa pe care am acumulat-o însă în proiecte similare ne-a fost de ajutor“, mai spune Liviu Zăgan.
De altfel, conversia unor clădiri mai vechi şi redarea lor oraşului este o tendinţă care începe să prindă şi în Bucureşti şi care deja nu mai este o noutate la nivel european.
”La începutul lui 2017 lucrările au fost finalizate într-un moment în care la nivel european tendinţa recondiţionării unor spaţii abandonate devenea tot mai vizibilă. Vedem un apetit pentru clădiri vechi“, explică Mircea Mihai, arhitect în cadrul PZP Arhitectura, parte a Cumulus în prezent.
Problema este că lucrul cu astfel de clădiri vine la pachet cu o dificultate, obţinerea autorizaţiilor. ”Aş spune că am avut provocări permanente pe partea de avizare. Pentru a începe lucrările într-o astfel de zonă, aşteptarea pentru autorizare durează un an, or avem cazuri în care investitorii vin şi ne cer ca totul să fie gata într-un an, altfel renunţă la proiect. Fiecare are calculele sale. Timpul influenţează foarte mult rentabilitatea unei investiţii“, explică Eliza Yokina.
De aceeaşi părere este şi asociatul său de business. ”Lucrăm după o lege de autorizare a lucrărilor din 1991. Bine, poate nu am evoluat pe cât ne-am fi dorit, totuşi lucrurile s-au schimbat semnificativ faţă de acea perioadă. Nu există investitor care să aibă doar banii lui. De cele mai multe ori investiţiile se fac ca pariuri pe banii altora, iar tu trebuie să livrezi anumite lucruri într-un anumit termen pentru ca acele calcule sa iasă bine“, explică Liviu Zăgan.
În ciuda dificultăţilor, finalizarea lucrărilor de reabilitare şi consilidare a Palatului Universul au redat oraşului o clădire esenţială, în jurul ei crescând un veritabil ”centru vechi“, populat însă de industrii creative.
Practic, în inima Capitalei, lângă parcul Cişmigiu, a răsărit la viaţă o zonă plină acum de turişti străini şi de lume cochetă, astfel încât uneori nici nu mai ai impresia că eşti în Bucureşti. ”Dacă ne uităm la transformările care au marcat această zonă în ultimii zece ani, vom vedea evoluţii semnificative. |n 2007-2008 erau puţine lucruri în zonă, acum avem berăria Gambrinus, hotelul Cişmigiu este refăcut, clubul Control, Alt-Shift. Mai mult, clădirea a fost inclusă în ceea ce se numeşte Cartierul Creativ din cadrul Romanian Design Week. Nu ştiu dacă finalizarea acestei clădiri a dinamizat atmosfera generală din zonă, dar clar Palatul Universul a devenit centrul acestui cartier. Clădirea confirmă potenţialul acestei zone“, spune Liviu Zăgan.
Dincolo de formarea acestui ”Bucureşti paralel“, în cel mai bun sens al cuvântului, ceea ce s-a întâmplat în jurul Palatului Universul mai poartă un mesaj. ”Este vizibilă acum implicarea arhitectului. Este un început foarte bun pentru că arhitectura câştigă teren, proprietarii şi cei care investesc în aceste transformări încep să asculte de opinia arhitectului“, spune Eliza Yokina. Tot ea mai spune că ”aceasta este calitatea esenţială a arhitecturii, puterea de a crea lucruri pentru a creşte calitatea vieţii. Asta este definiţia arhitecturii“.
Valorificarea opiniei pe care o au arhitecţii în modelarea unui oraş este esenţială, mai ales într-un oraş ca Bucureştiul. ”Bucureştiul este un oraş fără landmarkuri, dar este un oraş cu multe unghiuri. Sunt anumite zone care arată foarte bine, iar apoi mai mergi puţin şi îţi revii. Pe de altă parte, această alternanţă îl face să fie un oraş al posibilităţilor, al unghiurile de vedere mai ales, al opţiunilor“, crede Mircea Mihai.
Astfel, insule de normalitate cum sunt cele care au crescut în jurul Palatului Universului s-ar putea replica în Bucureşti.
Totul depinde din ce unghi este privit oraşul şi mai ales de cine.
Se vorbeşte mult despre IIoT şi transformarea digitală, dar unde sunt prea multe discuţii riscăm să pierdem din vedere esenţialul şi să rămânem doar la nivelul unui termen de care toată lumea a auzit, dar puţini ştiu cum îl pot folosi pentru a-şi dezvolta afacerea. Prin urmare, cred că discuţia ar trebui să fie ceva mai aplicată şi să plece de la obiectivele pe care le are o companie. Dacă ştii exact unde vrei să ajungi, e mai uşor să descoperi de unde trebuie să începi. De exemplu, poate vrei să creşti calitatea unui produs sau să reduci costurile de producţie – indiferent ce ar fi, e important să ţii cont de câteva lucruri pentru a beneficia la maximum de IIoT.
De ce ai vrea să mergi pe această opţiune? În primul rând, pentru că soluţiile din cloud permit o flexibilitate foarte mare. |n funcţie de nevoile identificate şi de buget, o companie poate alege câte soluţii doreşte, plătind un simplu abonament. Flexibilitatea aceasta este atât de mare încât poate ţine cont chiar de orele de vârf ale unei afaceri, dacă ele există – iar atunci când e vârf de sarcină, să vină cu un instrument de monitorizare suplimentar. IIoT permite unei companii să aleagă exact ce are nevoie, atunci când are nevoie, în funcţie de specificul activităţii ei.
Şi din punct de vedere tehnic flexibilitatea este maximă, pentru că un client poate alege dintre implementarea la sediu, în cloud sau o variantă hibridă, după cum i se potriveşte, indiferent de domeniul de activitate. Cloudul poate fi folosit, de exemplu, pentru colectarea şi analiza de date. Sistemele companiei (cum este SAP) pot accesa datele din cloud, iar raportarea se poate face de oriunde. Nimic nu este restrictiv, totul se aplică pe măsura obiectivelor, a specificului activităţii şi a bugetului disponibil.
Pentru o eficienţă mai mare a costurilor, există varianta de a ”upgrada“ echipamentele vechi cu noi funcţii, în locul schimbării acestora. Senzorii sunt o modalitate de a creşte valoarea unui echipament deţinut de mai mulţi ani, fără costuri adiţionale semnificative. Datele colectate sunt transmise şi analizate de un program, pe baza lor fiind, ulterior, luate decizii.
O îmbunătăţire semnificativă pe care a adus-o IIoT este posibilitatea de a conecta sistemele distribuite, pentru a contura o viziune de ansamblu. Cu alte cuvinte, se creează o punte între partea de tehnologie a operaţiunilor şi cea de informaţii – între zona OT şi IT. De exemplu, noi am reuşit să dezvoltăm o soluţie IIoT pentru fermieri, care monitorizează şi controlează sistemul de irigaţii direct de pe un dispozitiv mobil. Poate sună puţin SF, dar acesta este viitorul şi la noi – iar în alte ţări se întâmplă chiar de pe acum.
O altă modalitate de a obţine rezultate semnificative fără costuri foarte mari este intervenţia în zonele cu procese automatizate parţial. Acolo unde există încă operaţiuni manuale sau semiautomate, noile dispozitive IIoT pot să preia datele direct de la acestea şi să le trimită în cloud, fără să mai fie nevoie de etape intermediare. Astfel, pot fi folosite aplicaţii care să monitorizeze performanţa echipamentelor şi să facă previziuni analitice, în zone unde nu era posibil anterior.
Recomandările noastre pentru cei care vor să folosească avantajele pe care le oferă IIoT, dar nu ştiu cu ce să înceapă, sunt să facă paşi mici, la început cum ar fi un proiect pilot, a cărui profitabilitate să o evalueze înainte de a merge mai departe. Primele proiecte ar putea fi cele de eficienţă energetică, iar apoi să se adauge monitorizarea activelor şi diverse proiecte de management, înainte de a ajunge la integrarea întregii reţele. Atunci când faci schimbări gradual, riscurile sunt mai mici şi mai uşor de gestionat, la fel ca şi costurile, iar încrederea creşte pe măsură ce observi primele rezultate palpabile.
Urmand strategia globala inovativa, strategie ce aseaza clientul in inima experientei de retail, in doar trei ani, grupul Piaggio a atins semnificativa realizare de a deschide 300 de magazine care opereaza la nivel mondial, pentru a imbunatati si in parte a inlocui reteaua de distributie traditionala.
Inaugurarea magazinului Motoplex in Bucuresti, este precedata de deschiderea din ultimele luni, in marile capitale ale lumii: Hong Kong, Bangalore, Barcelona, Praga, Sofia, Buenos Aires, Montevideo, Mexico City, Kuala Lumpur, Singapore si in cel de-al doilea oras ca marime din Australia, Melbourne.
Noul importator oficial, The Bike Hub, ofera intr-un singur spatiu toate marcile grupului Piaggio: Vespa, Aprilia, Moto Guzzi, Derbi, Gilera si Scarabeo. Cele peste 85 de variante de modele acopera nu doar tipologii diferite de clienti, dar si nevoile diverse ale acestora.
Incepand cu scuterul de 50cmc care se poate conduce cu permis categoria B pana la motociclete cu capacitate de 1400 cmc si peste 200 de cai putere, inclusiv modelele Piaggio MP3 LT, o inovatie in domeniu, ce introduce pentru prima oara solutia de 3 roti, oferind un grad de siguranta in trafic si care in Europa se conduce cu permis categorie B.
Conceptul Motoplex ofera posibilitatea clientilor de a achizitiona atat modelul care raspunde nevoilor cotidiene, cat si o gama extinsa de accesorii de imbacaminte, de siguranta si lifestyle.
Conform datelor Colliers International Romania, la finalul anului trecut, totalul proiectelor de birouri existente certificate LEED sau BREEAM a însumat 1,3 mil. mp închiriabili, valoare ce reprezintă aproape jumătate din stocul total de spaţii moderne din România.
Din datele deţinute de Colliers International, în 2017, au fost acordate 39 de certificări verzi, faţă de 29 în 2016, pentru proiecte imobiliare care urmează să fie dezvoltate şi pentru cele deja existente. Dintre acestea, 24 (61%) au fost clădiri de birouri, în procentaj mai mic faţă de anul anterior (80% din total) ca urmare a faptului că activitatea de certificare s-a intensificat şi pe segmentul de retail (31% din totalul certificărilor faţă de 18% în 2016).
Cu toate acestea, tendinţa care s-a conturat anul trecut a fost ca fiecare clădire nouă de birouri în curs de dezvoltare să obţină o certificare LEED sau BREEAM pentru o mai bună poziţionare în piaţă. La rândul lor, proiectele cu o vechime de 10 ani sau chiar mai mare au demarat procesul de a obţine o certificare pentru clădiri existente cu scopul de a rămâne atractive pentru chiriaşi. Astfel, predominante au fost certificările acordate pentru clădirile aflate în uz, care au reprezentat peste trei sferturi din piaţă.
Faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, România a înregistrat o evoluţie pozitivă pe partea de certificări verzi pentru birouri, depăşind Ungaria şi Cehia din punct de vedere al Capitalei ca procent.
„Bucureştiul are un stoc total de birouri moderne de 2,3 mil. mp, faţă de Praga sau Budapesta, cu aproximativ 3,4 mil. mp fiecare. Cu toate acestea, 45% din spaţiile de birouri din Capitală deţin certificări verzi, în timp ce în Praga şi Budapesta proporţia este de o treime din total. Ne aşteptăm ca pragul de jumătate să fie atins spre finalul anului 2018 sau în prima parte a anului 2019”, a declarat Oana Stamatin, Associate Director al departamentului Real Estate Management Services (REMS) din cadrul Colliers International Romania.
La nivel naţional, proiectele imobiliare au crescut foarte mult în ultimii ani, şi la fel şi interesul pentru certificări verzi acordate acestora. În timp ce Bucureştiul are aproape 1,7 mil. mp de clădiri certificate LEED sau BREEAM (suprafaţă construită), alte oraşe regionale însumează o suprafaţă apropiată de acest nivel. Conform datelor Colliers International, pe al doilea loc după Bucureşti se clasează Cluj-Napoca (500.000 mp certificaţi), urmat de Timişoara cu 445.000 mp. Totodată, estimăm ca, până la sfârşitul acestui an sau cel târziu 2019, suprafaţa certificată în oraşele regionale să depăşească totalul Capitalei.
În 2017, departamentul REMS din cadrul Colliers International a împlinit 7 ani de activitate. Echipa sa de certificări verzi s-a extins şi numără în prezent 7 specialişti: 5 specialişti LEED Green Associates, un specialist LEED AP Building Design + Construction, BREEAM Assessor and BREEAM In-Use Assessor, şi un specialist LEED AP Operations + Maintenance. Echipa Colliers a obţinut un total de 27 de certificări verzi, începând cu 2011, din care 13 (reprezentând o treime din numărul total de proiecte certificate din România anul trecut) doar în 2017. De asemenea, 7 din cele 10 certificări LEED emise în România anul trecut au fost obţinute de Colliers.