BusinessMagazin

Tag: iarna

  • „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştiţi

    Registrul Auto Român a prezentat explicaţii oficiale despre anvelopele de iarnă: „Nu se aplică sancţiuni dacă posesorii de autovehicule şi folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, anvelopele marcate cu literele M şi S”.

    „Aţi citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie şi sunteţi nedumeriţi sau panicaţi? Nu aveţi de ce! Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să ştii despre anvelopele care sunt obligatorii pe timpul iernii. Chiar dacă vremea încă este însorită în cea mai mare parte a ţării, au început să circule deja informaţii menite să panicheze posesorii de autovehicule, aşadar precizăm clar că nu există o data limită pentru montarea acestor cauciucuri şi că toatre anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi şi zăpadă – engl. mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerinţele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia naţională rutieră”, anunţă RAR.

    Reprezentanţii RAR explică situaţia în detaliu.

    „Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei a fost introdusă în România prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2011 pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în 2006. Este important de reţinut că legea nu prevede o dată limită de la care autovehiculele trebuie dotate cu anvelope de iarnă sau o temperatură minimă care să declanşeze procesul. Aşadar, anvelopele specifice sunt necesare dacă maşina circulă pe un drum public acoperit cu gheaţă, polei sau zăpadă, indiferent de anotimp, iar de la momentul elaborării legii aceste prevederi nu au suferit modificări. Registrul Auto Român precizează că denumirea <all seasons> este una comercială, folosită de producătorii de anvelope, dar care nu are un corespondent în legislaţia naţională a României. Indiferent care este denumirea comercială a unui pneu, dacă acesta este inscripţionat cu literele M şi S (însemnând mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, el îndeplineşte cerinţele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia rutieră naţională. Vă recomandăm ca, înainte de a monta anvelopele, să verificaţi anul fabricaţiei (DOT) şi adâncimea profilului (vezi foto). Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitaţi părerea unui specialist, care să observe dacă există urme accentuate de uzură”, menţionează RAR.

    Potrivit sursei citate, sancţiunea pentru lipsa anvelopelor adecvate, în condiţiile specificate în lege, se pedepseşte cu amendă din clasa a IV-a de sancţiuni (între 9 şi 20 de puncte-amendă), adică între 1.305 şi 2.900 de lei, dar se poate reţine şi certificat de înmatriculare al vehiculului.

    „Prin urmare, nu se aplică sancţiuni dacă posesorii de autovehicule respectă legislaţia în vigoare şi folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, anvelopele marcate cu literele M şi S”, se menţionează în finalul informării.

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • Marea ironie a Europei: Groningen, locul unde există cea mai mare rezervă de gaze naturale de pe continent, se află în proces de închidere

    Sub mlaştinile „împădurite” de mori de vânt din Ţările de Jos se află cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa. Câmpul Groningen are suficientă capacitate neexploatată pentru a înlocui, de îndată ce iarna aceasta debutează, o mare parte din combustibilul importat cândva de Germania din Rusia, raportează Bloomberg.

    În schimb, câmpul este în proces de închidere, iar Ţările de Jos resping apelurile de a pompa mai mult, chiar dacă Europa se pregăteşte pentru cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial. Motivul: forajul a dus la cutremure repetate, iar oficialii olandezi nu riscă o reacţie din partea rezidenţilor prin încălcarea promisiunilor.

    Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaze pentru continent încă din 1963. Chiar şi după o jumătate de secol, mai există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz disponibil în rezervă – în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Mai important, este loc pentru a extrage aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit Shell Plc, unul dintre cei doi parteneri majori implicaţi în exploatarea locaţiei.

    Localnicii, însă, spun că Europa trebuie să caute în altă parte. Wilnur Hollaar, în vârstă de 50 de ani, care locuieşte în Groningen de aproape două decenii, încă este deranjat din cauza modului în care oficialii i-au ignorat preocupările. „Când am cumpărat această casă în 2004, era un palat”, spune Hollaar despre casa lui, care a fost construită în 1926. Dar, la fel ca mii de case din zonă, a fost avariat de cutremure; e plin de crăpături şi faţada se scufundă. „Casa mea s-a transformat într-o ruină”, spune el.

    Ministrul olandez al mineritului, Hans Vijlbrief, spune că este periculos să continui exploatarea, dar, cu toate acestea, ţara nu poate ignora suferinţa din alte părţi ale Europei. 

    Rusia, care a reprezentat aproximativ o treime din importurile de gaze naturale ale Europei înainte de a invada Ucraina, a redus livrările ca răspuns la sancţiuni. Iar exploziile recente de pe conducta Nord Stream au afectat şi mai mult nivelul redus al fluxurilor către Germania. Fluxul suplimentar care, potrivit Shell, ar putea fi aplicat imediat ar fi arhisuficient pentru a înlocui cei 46 de miliarde de metri cubi importaţi de Germania din Rusia anul trecut.

    Oficialii olandezi au spus că, dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opţiune mai sigură ar fi să prelungească şi mai mult durata de viaţă a centralelor sale nucleare. Germania a deschis uşa unei astfel de mişcări, care ar fi o inversare a politicii energetice, dacă ar fi implementată. Guvernul a declarat luna trecută că două facilităţi programate pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă este necesar.

    Comisarul Uniunii Europene pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Ţările de Jos ar trebui să-şi reconsidere decizia de a închide Groningen, Vijlbrief fiind presat şi de omologii din alte ţări UE pentru realizarea compromisul în cauză. Prim-ministrul Mark Rutte nu va exclude în totalitate utilizarea Groningenului pentru a spori proviziile, dar „doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost”, spune el, lucru care nu este necesar în acest moment.

  • Germania strânge cureaua: Prima economia a Europei ar putea reduce exporturile de energie electrică în această iarnă pentru a putea supravieţui

    Germania ar putea fi nevoită să reducă exporturile de energie electrică către Franţa şi alte ţări în această iarnă pentru a preveni o defecţiune a reţelei sale electrice, a avertizat un director executiv al celui mai mare operator de reţea din ţară, scrie Financial Times.

    Hendrik Neumann, directorul tehnic al Amprion, cel mai mare dintre cei patru operatori de reţea electrică din Germania, a declarat că o oprire temporară ar putea deveni chiar necesară pentru a evita penuria de energie electrică şi blocajele în reţea. Cu toate acestea, el a spus că un astfel de scenariu ar putea fi mai degrabă aplicat pentru câteva ore decât pentru mai multe zile.

    Avertismentul vine într-un moment de tensiuni sporite cu privire la răspunsul Berlinului la criza energetică, unele state UE spunând că „scutul de protecţie” de 200 de miliarde de euro pentru întreprinderile şi consumatorii germani anunţat săptămâna trecută riscă să submineze unitatea europeană.

    Orice întrerupere sau reducere a exporturilor germane de energie electrică poate agrava deficitul de aprovizionare în Franţa, unde aproape jumătate din cele 56 de centrale nucleare ale ţării sunt în prezent în afara reţelei.

    Guvernul francez presează grupul de utilităţi de stat EDF să onoreze repornirea programată în această iarnă a tuturor celor 32 de reactoare nucleare care au fost deconectate în vară pentru întreţinere.

    Franţa a importat 6.000 de gigawaţi pe oră de electricitate din Germania în perioada ianuarie-martie – egal cu 5% din producţia totală de energie a ţării în trimestrul respectiv, potrivit think-tank-ului Fraunhofer ISE, o creştere de cinci ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Prevedem o situaţie extrem de stresată în timpul iernii viitoare”, a declarat Neumann pentru Financial Times.

    Amprion, cu sediul la Dortmund, a generat anul trecut venituri de 2,6 miliarde EUR şi profit operaţional de 216 milioane EUR. 

    Neumann a spus că nu împărtăşeşte punctul de vedere al ministrului german al economiei Robert Habeck, care în iulie a susţinut că ţara nu se confruntă cu o problemă a electricităţii.

    „Dacă ar fi fost cazul, nu ni s-ar fi cerut [de către guvern] să efectuăm o analiză specială [pe piaţa de energie electrică în timpul iernii]”, a spus el.

    Ca urmare a acestei revizuiri, guvernul german a decis luna aceasta să amâne dezafectarea programată în cursul anului a două dintre cele trei centrale nucleare rămase în ţară.

    Germania suferă, de asemenea, de o nepotrivire regională a producţiei şi consumului de energie. Multe parcuri eoliene sunt situate în partea de nord-est a ţării, în timp ce o mare parte a industriei înfometate de energie se află în sud-vest, unde există un deficit tot mai mare de capacitate de generare.

    Acest lucru poate declanşa diferenţe geografice între cerere şi ofertă, deoarece operatorul de reţea se poate lupta pentru a obţine energie dintr-o regiune în alta.

    Un astfel de dezechilibru este rezolvat în mod normal prin exploatarea mai multor centrale electrice pe cărbune şi gaz în sudul Germaniei, dar este posibil să nu fie suficientă capacitate disponibilă în această iarnă. Într-o astfel de situaţie, Germania ar putea fi nevoită să-şi reducă exporturile, a spus Neumann.

  • România şi-a umplut depozitele cu cel mai scump gaz de import din istoria sa, indiciu pentru facturi record la iarnă. Maximul a fost atins în iulie, cu 1.592 de dolari pe mia de metri cubi

    ♦ România va trebui să taie 5% din consumul de energie în orele de vârf ♦ Încă se doreşte ruperea preţului gazului de cel al energiei ♦ Între timp, gazul pentru iarnă a ajuns la 2.400 $/mia de metri cubi.

    La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%. Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi.

    Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna iulie importurile de gaze s-au făcut la preţul istoric de 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, în aceeaşi lună a anului trecut importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, datele de la CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte de fapt cotaţia gazului la nivel european, gazul pentru această iarnă a ajuns la peste 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.

    „O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.

    Pe de altă parte, la finalul săptămânii trecute, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat după reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă îşi doreşte decuplarea preţului gazului de cel al producţiei de energie, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, între 1 decembrie şi finalul lunii martie 2023 România trebuie să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.

    „România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România este oricum obligată să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%. Nici de la nivel european şi nici pe plan local nu s-a comunicat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.

    O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

    „Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu. Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

  • Planul energetic al Europei: este suficient pentru a trece de iarnă?

    Emmanuel Macron a avut săptămâna trecută un mesaj simplu pentru întreprinderile franceze care se pregătesc să semneze contracte de energie extrem de costisitoare, nu o faceţi, conform Financial Times.

    Companiile ar trebui să respingă “preţurile nebuneşti” oferite în prezent, a declarat preşedintele francez, insistând că guvernele europene vor reuşi să facă pieţele să funcţioneze din nou şi să readucă costurile la niveluri rezonabile.

    Aymeric Le Jemtel, directorul executiv al Veta France, o companie mică care produce plăci de acoperire pentru clădiri la o fabrică din nordul Franţei, consideră că este greu să împărtăşească încrederea lui Macron. Furnizorii de cărămidă pe care Veta se bazează din Europa şi-au majorat preţurile pentru a compensa costul ridicat al gazului natural pe care îl folosesc pentru a alimenta cuptoarele lor. Unii chiar au anulat comenzi care au devenit nerentabile.

    “Este foarte greu de gestionat, deoarece avem foarte puţină vizibilitate asupra preţurilor”, spune Le Jemtel. “Nu vrem să ne închidem în această iarnă, dar încep să mă îngrijorez.”

    În condiţiile în care temperaturile scad acum, pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, iar importurile de gaze din Rusia sunt la o fracţiune din nivelurile de altădată, miniştrii europeni ai energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta un pachet de taxe naţionale excepţionale la nivelul UE, menite să strângă fonduri pentru a reduce preţurile plătite de gospodării şi întreprinderi.

    În timp ce capitalele UE pot evidenţia unele succese în eforturile depuse în ultimele luni pentru a se debarasa Uniunea de gazul rusesc, inclusiv umplerea depozitelor de gaz la niveluri de peste 85%, un număr tot mai mare de capitale avertizează că cele mai recente propuneri pur şi simplu nu merg suficient de departe.

    “Există cu siguranţă oameni în jurul mesei care cred că nu este suficient şi că trebuie făcut mai mult”, spune un diplomat UE despre planurile Comisiei discutate vineri de miniştri. “Nu avem nici-un interes ca preţurile energiei să provoace instabilitate în statele member, ar fi o reţetă pentru dezastru.”

    Aproximativ 15 state membre i-au scris comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în această săptămână în care au cerut un plafon la nivelul UE pentru preţurile en-gros la gaze, în timp ce întreprinderile cedează sub greutatea unor costuri care rămân de aproximativ cinci ori mai mari decât în urmă cu un an.

    Analiştii avertizează acum că o recesiune profundă este inevitabilă, Deutsche Bank estimând că produsul intern brut real din zona euro va scădea cu aproape 3 % la nivel agregat între al doilea trimestru al acestui an şi aceeaşi perioadă din 2023, o scădere mai mare de la un vârf la altul decât în timpul crizei euro. În urma victoriei electorale a unei alianţe conduse de extrema dreaptă în Italia în această lună, alte capitale ale UE urmăresc cu atenţie semnele că scumpirea costului vieţii ar putea genera nelinişte populară şi ar putea împinge alegătorii către partide mai extreme.

    “Criza energetică din Europa începe abia acum să se resimtă cu adevărat, deoarece creşterile preţurilor angro încă se răsfrâng asupra facturilor firmelor şi gospodăriilor”, spune Simone Tagliapietra, specialist în energie la think tank-ul Bruegel. “Costul pentru economie va deveni mult mai mare”.

    Franţa a fost unul dintre cele mai agresive state membre ale UE în încercările sale de a proteja consumatorii şi întreprinderile de creşterea costurilor energiei. Cu toate acestea, unii membri ai guvernului se tem că în această iarnă vor izbucni tulburări sociale. Eforturile guvernului francez au menţinut rata anuală a inflaţiei de 6,5%, cu mult sub cea din multe alte state membre ale zonei euro, mai ales sub cea din ţările baltice, unde inflaţia este cuprinsă între 20 şi 25%.

    Guvernul francez a reuşit să îşi protejeze cetăţenii de creşterile de preţuri mai bine decât în alte părţi ale Europei, în măsura în care se bazează puţin pe gazele naturale şi îşi obţine cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare operate de compania de stat EDF. Acesta a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile mici în februarie, prin intermediul unui “scut tarifar” care a limitat creşterea preţurilor la electricitate la 4% şi a menţinut preţurile la gazele naturale la acelaşi nivel pentru 2022.

    De atunci, au fost acordate şi alte ajutoare, cum ar fi cecuri de 100 de euro pentru gospodăriile sărace, subvenţii pentru uleiul de încălzire şi reduceri la benzină şi motorină aplicate la pompă. Potrivit Ministerului francez de Finanţe, suma totală în acest an se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care 7,5 miliarde de euro sunt destinate exclusiv şoferilor.

    Guvernul a anunţat recent că măsurile de protecţie vor fi extinse anul viitor prin plafonarea creşterilor preţurilor la gaze naturale şi electricitate la 15% pentru gospodării şi întreprinderi mici. Costul brut pentru stat se va ridica la 45 de miliarde de euro, dar după ce banii vor fi recuperaţi de la producătorii de energie, costul net va fi de 16 miliarde de euro.

    O astfel de abordare intervenţionistă se aliniază culturii politice franceze, în care guvernul stabileşte adesea politica industrială şi acţionează pentru a proteja cetăţenii de crizele economice. Dar ea reflectă, de asemenea, temerile din Palatul Élysée că nemulţumirea alegătorilor ar putea consolida soarta Raliului Naţional de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a câştigat un număr fără precedent de 89 de locuri în Adunarea Naţională în această vară.

    Guvernul lui Macron a fost marcat şi de protestele “vestelor galbene” care au explodat în iarna anului 2018 din cauza unei propuneri de majorare a taxei pe carburanţi. Unii miniştri se tem de o revigorare a acelei mişcări difuze şi fără lider, mai ales că preţurile la pompă au fost mai mari în ultimele luni decât atunci.

    Au avut loc câteva proteste ale “vestelor galbene” în zilele de sâmbătă din luna septembrie a acestui an la Paris, precum şi în apropiere de Cannes şi Toulouse, dar până acum nu au avut febra mulţimilor uriaşe din trecut. Sindicatele au planificat o grevă naţională joi pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor creşteri salariale.

    Din cauza întreruperilor neaşteptate la flota nucleară a EDF, guvernul a avertizat asupra riscului de raţionalizare a energiei asupra companiilor. Unele servicii publice, cum ar fi piscinele şi muzeele, au început să îşi reducă orele de funcţionare. “Combaterea inflaţiei este o prioritate economică şi politică”, a declarat săptămâna aceasta ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. “Inflaţia este o otravă pentru democraţii, istoria a demonstrat acest lucru.”

    În ciuda intervenţiilor energetice realizate până în prezent de Franţa, întreprinderile şi gospodăriile sunt consternate de costurile cu care se confruntă. Stephanie Pauzat, funcţionar în cadrul CPME, a declarat că grupul de afaceri care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii a primit în ultimele săptămâni mai multe apeluri de la directori executivi alarmaţi de noile preţuri care le sunt propuse de furnizorii de energie.

    Două treimi dintre companiile din Franţa cumpără energie de pe piaţa liberă, deoarece nu se califică pentru tariful reglementat stabilit de guvern şi perceput de EDF. Doar companiile cu mai puţin de 10 angajaţi şi cu vânzări mai mici de 2 milioane de euro sunt protejate de plafoanele preţurilor la energie pe care guvernul francez le-a instituit în acest an şi pe care le planifică pentru anul viitor.

    Potrivit lui Pauzat, într-un sondaj realizat de CPME în luna iulie, 93% dintre cei 2.400 de proprietari de întreprinderi din Franţa au declarat că majorarea preţurilor la energie a dus la o creştere a costului bunurilor lor cu peste 10%. O treime dintre aceştia au declarat că nu pot transfera aceste costuri către clienţii lor.

    Cu toate acestea, în ciuda acestor poveşti de groază locale, Tagliapietra de la Bruegel spune că UE, în general, se află într-o poziţie mult mai bună acum decât în urmă cu două sau trei luni.

    Eforturile agresive depuse din primăvară au contribuit la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale dinspre Rusia către alternative, inclusiv gazul natural lichefiat din SUA. Potrivit Comisiei Europene, gazele naturale prin conducte din Rusia au scăzut acum la 9% din importurile de gaze ale UE, faţă de 41% anul trecut.

    Dar criza nu s-a încheiat nici pe departe, avertizează el. Constituirea nivelurilor de stocare a gazelor anul viitor ar putea fi chiar mai dificilă decât în 2022, având în vedere că stocurile din acest an au fost constituite prin intermediul importurilor ruseşti, care ar putea fi întrerupte complet până anul viitor.

    Îngrijorările legate de o ruptură totală a livrărilor de gaze ruseşti s-au intensificat în această săptămână, când Gazprom a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina, o măsură care ar putea duce la oprirea fluxurilor prin această ţară. Separat, marţi, scurgeri în două gazoducte ruseşti din Marea Baltică au fost puse pe seama unui sabotaj, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene.

    Între timp, capitalele trebuie să facă mult mai mult pentru a limita în mod colectiv cererea de gaze şi electricitate în această iarnă şi în perioada următoare. Potrivit unui raport al OCDE din această săptămână, eforturile insuficiente pentru a reduce consumul de gaze ar putea lăsa nivelurile de stocare din UE la “niveluri periculos de scăzute”, ceea ce ar putea pune economia într-o situaţie dificilă în lunile următoare. O iarnă friguroasă ar putea agrava deficitul de aprovizionare, ceea ce ar duce la preţuri globale “substanţial mai mari”.

    Statele membre ale UE au respins în această vară planurile Comisiei privind reducerea obligatorie a consumului de gaze şi au optat în schimb pentru o abordare voluntară. Guvernele europene au cheltuit o jumătate de trilion de euro pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor la energie, însă multe dintre aceste măsuri au mascat efectul preţurilor foarte mari, subminând stimulentele pentru reducerea consumului.

    În Franţa, guvernul a stabilit ca obiectiv ca întreprinderile şi entităţile din sectorul public să reducă consumul de energie cu 10% în această iarnă faţă de anul trecut, în încercarea de a evita întreruperile de curent. Companii, de la gigantul de lux LVMH la retailerul Carrefour, au dezvăluit planuri de economisire a energiei, în timp ce oraşul Paris a declarat că va stinge mai devreme pe timp de noapte luminile strălucitoare ale Turnului Eiffel.

    De asemenea, sunt în curs de implementare şi alte soluţii, cum ar fi un sistem naţional de alertă numit Ecowatt al operatorului de reţea RTE. Acesta va clasifica zilele ca fiind verzi, portocalii sau roşii, în funcţie de stresul asupra sistemului de electricitate, trimiţând notificări push consumatorilor şi companiilor în momentele de cerere maximă pentru a le cere să reducă consumul. Cel mai mare post de televiziune din Franţa s-a angajat să includă clasificarea Ecowatt în buletinele meteorologice zilnice, pentru a atrage ajutorul oamenilor.

    Obiectivele de economisire a energiei electrice vor face parte din pachetul de măsuri la nivelul UE care urmează să fie prezentat vineri, alături de impozitele excepţionale pentru companiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon şi de o taxă pentru producătorii de combustibili fosili. Comisia a estimat că statele membre ar putea strânge în total 140 de miliarde de euro din profiturile companiilor energetice, pe care le-ar putea recicla în eforturile de reducere a facturilor.

    Cu toate acestea, noile măsuri ale Comisiei vor reprezenta doar o foaie de parcurs parţială, mai degrabă decât un răspuns cuprinzător la criza energetică. Directorii din industrie au pus la îndoială faptul că taxele vor strânge atât de mult pe cât preconizează Bruxelles-ul.

    Ţări precum Italia, Grecia, Belgia şi Malta încearcă să obţină impunerea unui plafon la preţul gazelor, în speranţa că astfel s-ar putea afecta ciclul dăunător al creşterii preţurilor în Uniune. Pentru unele dintre ele, structura industriilor lor energetice înseamnă că pachetul existent al Comisiei va fi de un ajutor direct limitat. În timp ce alţii, precum Franţa, au implementat deja propriile scheme naţionale personalizate.

    Oficialii francezi adaugă că impozitele excepţionale nu vor rezolva singure disfuncţionalităţile mai profunde de pe pieţele de electricitate şi gaze, susţinând că sunt necesare intervenţii, inclusiv aşa-numitele “întrerupătoare”, pentru a împiedica pieţele energetice să o ia razna.

    Miriam Dalli, ministrul maltez al mediului, energiei şi întreprinderilor, a declarat că, deşi susţine pachetul Comisiei, acesta nu ar fi de ajutor Maltei, având în vedere că cel mai mic stat din UE importă o parte substanţială din energia electrică prin intermediul unui interconector cu Italia, în timp ce producţia internă provine în principal de la o centrală electrică pe bază de gaz. “Înţelegem pe deplin colegialitatea acestui lucru, statele membre trebuie să se sprijine reciproc”, spune ea.

    Eduard Heger, premierul slovac, a avertizat că situaţia energetică devine atât de gravă în ţara sa încât industria grea va fi nevoită să se închidă în câteva săptămâni, dacă nu va exista un răspuns de mai mare anvergură din partea Bruxelles-ului. Ţara sa va cheltui 24 de miliarde de euro, adică o cincime din PIB, pentru a subvenţiona costurile energiei, dar propunerea Comisiei ar aduce un profit de numai 100 de milioane de euro. “Ţara cea mai afectată va fi cea care va primi cel mai puţin”, spune el.

    Bruxelles-ul a prezentat miercuri un document de opţiuni cu idei privind modul în care se poate ajunge la un plafon al preţului la gaze, dar unii oficiali ai Comisiei rămân circumspecţi cu privire la această idee. În cazul în care nivelul este stabilit la un nivel prea scăzut, există riscul ca furnizorii să fie descurajaţi să vândă în UE, deoarece în altă parte sunt disponibile tarife mai bune. La rândul său, acest lucru ar submina eforturile de consolidare a aprovizionării cu gaze.

    Costul enorm al intervenţiilor în domeniul energiei are un impact inegal asupra statelor membre, având în vedere capacităţile diferite ale acestora de a face faţă creşterii împrumuturilor publice. Unii diplomaţi au început să vorbească discret despre un ajutor suplimentar pentru a echilibra sarcinile, Slovacia a solicitat ca taxele excepţionale să fie direcţionate către un fond comun care să fie împărţit în mod egal între ţări în funcţie de populaţie.

    În Franţa, consumatorii se pregătesc pentru ce e mai rău. Saliha Sadelli, o asistentă medicală, spune că a fost grav afectată de creşterea preţului benzinei, deoarece conduce mult pentru a efectua vizite la domiciliu. De asemenea, propriile facturi au crescut, în ciuda măsurilor luate de guvern pentru a limita creşterea preţurilor la electricitate.

    “Ni se spune că gospodăriile au fost protejate, dar bineînţeles că sunt îngrijorată când văd că facturile noastre au crescut în scurt timp de la 200 de euro pe lună la 350 de euro”, spune ea. “Mă întreb ce să fac. Vara pot să opresc aerul condiţionat acasă, este un lux. Dar încălzirea nu este un lux.”

     

  • Lumini stinse, încălzire redusă, mese servite la lumina lumânărilor în restaurante, fără luminiţe de Crăciun: Europa se pregăteşte pentru o iarnă a economisirii

    Cu Europa îndreptându-se spre iarnă în ghearele unei crize majore a energiei, birourile din regiune devin mai reci, statuile şi clădirile istorice nu mai sunt iluminate, brutăriile care nu-şi permit să-şi încălzească cuptoa­rele se gândesc să-şi închidă uşile.

    În contextul crizei energetice, banca centrală a Ungariei a anunţat că lansează un amplu program de conservare a energiei, potrivit Daily News Hungary. Aceasta va limita încălzirea clădirilor sale în sezonul de iarnă la 18 grade C, îşi va reduce luminile decorative şi temperatura apei fierbinţi.

    Banca a declarat că-şi încurajea­ză angajaţii să folosească transportul public, cât şi instrumente sustenabile şi de reducere a consumului de ener­giei. Aceasta a adăugat că va instala mai multe penouri solare pentru a pune capăt dependenţei sediului său de gaze naturale.

    Guvernul portughez a publicat la rândul său recomandări de economi­sire a energiei, scrie Politico.

    Astfel, luminile de Crăciun vor fi aprinse doar de la şase seara până la miezul nopţii în perioada 6 decem­brie – 6 ianuarie. Se recomandă de a­se­menea un grad mai ridicat de utili­zare a luminii naturale şi stingerea lu­minilor în spaţiile neutilizate. Apa­ratele de aer condiţionat vor fi regla­te la maximum 18 grade în iarnă şi mi­nimum 25 de grade vara.

    Măsurile sunt recomandate pen­tru administraţiile locale, dar vor fi obligatorii în mare măsură pentru clădirile administrate de guvern.

    Guvernul are recomandări şi pe­tru cetăţeni. Aceştia sunt, printre al­te­le, aşteptaţi să reducă consumul de apă atunci când se spală şi să reducă la minimum utilizarea maşinilor de spălat rufe şi vase.

    Guvernul portughez a avertizat că planul ar putea deveni obligatoriu şi include măsuri excepţionale.

    Mai multe oraşe europene au de­cis deja să reducă iluminatul clădi­ri­lor publice în încercarea de a eco­nomisi energia.

    În Belgia, unele restaurante au de­cis să-şi servească clienţii la lumina lumânărilor şi să-şi oprească cuptoa­rele între zilele de joi şi duminică pentru a evidenţia dificultăţile cu care se confruntă din cauza scumpirii energiei, relatează Euractiv.

    Clienţii vor putea comanda doar alimente şi băuturi care nu necesită pornirea aparaturii electrice.

    „Nu ne putem stinge luminile şi lăsa oaspeţii în întuneric“, declară la rândul său Richard Kovacs, manager la lanţul de fast-food Zing Burger din Ungaria, potrivit Associated Press.

    Restaurantul a decis deja să nu mai folosească grătarele mai mult decât este necesar şi foloseşte detectoare de mişcare pentru a opri luminile în depozite.

     

  • Criza Energiei din Europa va durea la fel de tare ca prăbuşirea economică din 2009, dacă UE greşeşte şi nu găseşte o soluţie rapid. Preţurile gazelor cresc din nou, deşi Europa spune că e pregătită pentru o iarnă fără gaz rusesc

    Daunele economice cauzate de oprirea fluxurilor de gaze ruseşti se adună rapid în Europa şi riscă să eclipseze în cele din urmă impactul crizei financiare globale din 2009, scrie Bloomberg.

    Bazându-se pe un model al pieţei şi economiei energetice europene, Bloomberg Economics proiectează o contracţie de 1% a produsului intern brut, scăderea începând cu al patrulea trimestru. Dacă lunile următoare vor găzdui o iarnă aspră, iar cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu reuşesc să împartă eficient rezervele limitate de combustibil, contracţia ar putea ajunge până la 5%.

    Criza este aproape la fel de severă ca recesiunea din 2009. Şi chiar dacă această soartă încă poate fi evitată, economia zonei euro este încă pe cale să-şi petreacă anul 2023 suferind a treia cea mai mare contracţie de la al Doilea Război Mondial, Germania fiind printre cele mai afectate state de pe continent.

    „Europa se îndreaptă foarte clar către o recesiune destul de profundă”, a declarat Maurice Obstfeld, un fost economist-şef la FMI, care este acum membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington.

    Perspectivele sumbre împing guvernele, la şapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, să pompeze miliarde de euro în gospodăriile afectate, în acelaşi timp în care sunt nevoite să intervină financiar pentru a salva companiile lovite de criză, impunând, totodată, o serie de restricţii energetice pentru a amortiza şocurile economice. Şi acele eforturi de salvare ar putea să nu fie încă insuficiente.

    Contribuind la presiunea asupra companiilor şi consumatorilor, Banca Centrală Europeană strânge, de asemenea, economia, deoarece noua sa concentrare asupra inflaţiei în creştere determină cea mai rapidă creştere a ratelor dobânzilor din istoria sa. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se aşteaptă ca factorii de decizie să ridice costurile împrumuturilor la următoarele reuniuni. Comercianţii sunt de părere că Banca Centrală va impune o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară din 27 octombrie.

    „Perspectivele se întunecă”, a spus Lagarde parlamentarilor UE la Bruxelles. „Ne aşteptăm ca activitatea să încetinească considerabil în trimestrele următoare.”

    Cu toate acestea, oficialii europeni continuă să facă eforturi substanţiale pentru a evita coşmarul economic de la orizont. Potrivit Bloomberg NEF, eforturile Europei de a cumpăra gaz natural lichefiat ar putea compensa lipsa gazelor ruseşti pentru iarna de anul acesta.

    Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent, în timp ce vara viitoare ar putea creşte achiziţiile cu aproximativ 14% pentru a reconstrui stocurile pierdute, a spus BNEF într-un raport publicat marţi. Pe lângă distrugerea cererii din cauza preţurilor mai mari la energie, aceste transporturi sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a livrărilor ruseşti de la 1 octombrie, se arată în comunicat.

    Pentru a obţine combustibil suplimentar, cumpărătorii europeni vor trebui să cumpere cu 90% mai mult GNL decât au asigurat prin contracte pe termen lung, sporind şi mai mult concurenţa cu Asia. Acest lucru va sprijini preţurile globale ale gazelor care au crescut de când Europa a încercat să-şi reducă dependenţa de Rusia, după ce marele furnizor a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

    Totuşi, instabilitatea preţurilor la gaze continuă să fie o realitate semnificativ periculoasă. Gazele naturale europene au avansat după patru zile de pierderi, deoarece problemele raportate la conducta Nord Stream, închisă în prezent, au sporit incertitudinea cu privire la viitoarea aprovizionare rusească.

    Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 6,4%, după ce au scăzut la un minim de două luni la începutul acestei săptămâni. Luni seara, Nord Stream a raportat o cădere de presiune pe ambele şiruri ale conductei şi a declarat că investighează incidentul. Deşi închiderea legăturii nu are niciun impact asupra proviziilor, problema în cauză creşte periculos nervozitatea pe piaţă.

    Nord Stream, conducta care circulă sub Marea Baltică, a livrat anul trecut aproape 40% din gazul Rusiei către Europa. Dar Gazprom PJSC a redus fluxurile pe acea rută în mai multe etape începând din iunie, invocând o serie de probleme tehnice, înainte de a opri complet livrările. Nord Stream 2, care trece aproape de prima conductă, a fost construită şi umplută cu gaz anul trecut, dar nu a livrat niciodată combustibil în Europa, pe fondul distanţei dintre Kremlin şi Occident.

  • Alarmă de la furnizorii de energie şi gaze: România va avea nevoie de importuri pentru iarnă, dar cine le mai face?

    Un efect al noilor măsuri pentru protecţia consumatorilor de energie şi gaze, intrate în vigoare de la 1 septembrie, este faptul că exporturile au fost practic anulate prin impozitarea companiilor care desfăşoară aceste activităţi.

    Problema este că de cele mai multe ori companiile care exportau energie se ocupau şi de import, iar acum, spun jucătorii din piaţă, nu mai există niciun motiv pentru a derula aceste activităţi. Pericolul? În mod cert România va avea nevoie de energie şi gaze din import pentru a trece cu bine iarna, dar este neclar acum cine le va mai aduce.

    „Deşi este un mare producător de gaze, România a avut mereu nevoie de importuri pentru a-şi acoperi cererea)“, a spus Eric Stab, chairman & CEO al ENGIE România, cel mai mare furnizor de gaze local, în cadrul unei intervenţii la Romanian International Gas Conference. „Problema este că nu mai este niciun incentive pentru nimeni să trimită gaz în România şi ca să cumpărăm acel gaz, cineva trebuie să aibă bani de el“, a precizat Stab. Şeful ENGIE face astfel trimitere la impactul pe care OUG 119, intrată în vigoare pe 1 septembrie, îl are asupra întregului lanţ de producţie-trading-furnizare de energie electrică şi gaz natural.

    „Producătorii de stat nu vând energie pentru anul viitor. Sper ca acest lucru să se rezolve rapid“, a precizat Volker Raffel, directorul general al E.ON România în cadrul aceleiaşi conferinţe, indicând astfel o altă problemă a pieţei.

  • VIDEO Imaginile de propagandă cu care Rusia vrea să bage frigul în oasele europenilor: „Iarna va fi lungă şi rece”

    Rusia a publicat un videoclip cu scopul înfricoşării oamenilor, ca reacţie la suspendarea gazelor în Europa.

    Un filmuleţ cu marca Gazprom, companie de stat rusă, circulă pe reţelele de socializare şi ameninţă Uniunea Europeană, dacă nu ridică sancţiunile aplicate ca urmare a invaziei pe care Putin a comandat-o începând cu 24 februarie.
    „Iarna va fi lungă şi rece”, este tema videoclipului de propagandă al companiei energetice de stat ruse Gazprom, după anunţul suspendării livrărilor de gaz către Europa prin conducta Nord Stream 1.

    În urmă cu câteva zile, pe 1 septembrie, Gazprom a anunţat oprirea livrărilor către Europa prin gazoductul Nord Stream 1 din pricina unor „anomalii tehnice”, veste care a venit la pachet cu ameninţarea directă la adresa Uniunii de oprire totală, în cazul în care sancţiunile nu vor fi ridicate.